7,041 matches
-
coincidență a coincidențelor)... pierdută pe care o găsim grație... fotografiei. Cercul artiștilor dispăruți cuprinde și amintirile celor care, direct sau indirect, au avut de-a face cu Cercul de desen: cunoscuții (Cornelia Conta - directoarea școlii, ,unchiul" Mihai Barbu, Mihaela Covaci, profesoara de literatură), cei pictați (în ordinea în care le apar textele în volum: Ioan Es. Pop, Ana Blandiana, Tudor Octavian, Liviu Antonesei) și aceste mici bucăți de proză separă, cît se poate de discret, scriitorii români de cei străini, scriitorii
Cartea alb-negru a amintirilor colorate by Florentina Hojbotă () [Corola-journal/Journalistic/11427_a_12752]
-
Povestea cu cocoșul roșu (1966), singurul roman al scriitorului, productiv în nuvele de mai mici sau mai mari dimensiuni, cuprinse în volumele: Trișca, povestiri pentru copii, (1961), Două mere țigance (1964), Tăcerile casei aceleia (1970), Elegie pentru Ana-Maria (1983), Mama-Mare - profesoară de istorie (1988), Navetista și pădurea (1989) etc. Cele mai bune pagini sunt selectate în antologiile de autor Scrieri alese (1986), cu o prefață de Mihai Cimpoi, și Surâsul lui Vishnu (2003), cu un dosar al receptării critice. După părerea
Un roman comic izvodit dintr-o snoavă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11562_a_12887]
-
Notă, reprodusă la pp. 533-534, apar și cîteva dintre "argumentele" celor aflați pe această listă a rușinii): Eugen Barbu, Fănuș Neagu, Ion Lotreanu, Doru Popovici, graficianul Ion Dogar-Marinescu, studenta Hydassi Ana și profesorul Valentin Tăutu (din Cluj), studentul Radu Rădescu, profesoara Maria Panaitescu, doctorul Gheorghe Radu, Zigu Ornea, Adrian Beldeanu, Leon Kalustian, Alexandru Tocilescu, Nelu Oancea, Marin Preda, Dan Zamfirescu, Constantin Abăluță, preoții greco-catolici Gheorghe Chindriș, Gheorghe Coman, Dumitru Pop. De maxim interes este voluminosul dosar de Securitate din partea a doua
Lecția de onoare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11600_a_12925]
-
sora ei, doamna Nicolina Eliza Mihaela. Andriana Fianu s-a născut la 19 septembrie 1928, la București, părinții săi fiind Nicolae Fianu, casier general la Societatea Petrolieră "Prahova" din București, și Eliza Fianu (născută Tănăsescu), originară din Turnu Severin și profesoară de limba română și desen, iar după căsătorie ea însăși funcționară la societatea la care lucra soțul său. Urmase și Belle Arte, unde-i avusese profesori, între alții, pe Francisc Rainer la anatomie și pe Jiquidi, acesta dăruindu-i un
Amintindu-ne de Andriana Fianu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11613_a_12938]
-
un oraș elegant, cu oameni eleganți. Casa din Oradea, de pe Academiei nr.2. Livada, curtea, biblioteca bunicii, pianul ei. Într-una din poze, o prietenă a bunicii mele. O doamnă frumoasă, cochetă, a cărei vitalitate iese din ramă. Doamna Schmelz, profesoară ca și bunica, una dintre reprezentantele unei comunități puternice, cum era cea evreiască din Oradea, stă, ușor provocator, pe un fotoliu de grădină. Picior peste picior, astfel încît să-i vedem linia. Ce pantofi frumoși are...În 1988, un coleg
După Auschwitz by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11657_a_12982]
-
și sonoritatea unor imense folii de tablă imaculată. Ca să nu mai vorbim de haremul privat al fiecărui puștan căruia i s-a revelat abrupt funcția prohabului, harem în care intră cel puțin două generații de vecine, cincizeci la sută din profesoare și învățătoare, soția inginerului agronom, a medicului de circă și, evident, sora medicală care folosește momentul vaccinului antitetanic doar pentru a evalua frăgezimea masei musculare a brațului în plină formare. Și exemplele ar putea continua la nesfîrșit, dar ar fi
Artistul și amorul(mic eseu asupra fantasmei erotice) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11731_a_13056]
-
-martie 1929), "O scrisoare" (anul V, nr. 7-8/mai-iunie 1929) și chiar cu două probleme de matematică (15 nov. 1928). Articolele - ca și ale celorlalți colegi de generație - demonstrează varietatea impresionantă a lecturilor (între 8 și 12 ani, sub îndrumarea profesoarei sale particulare, doamna de Branszky - o wagneriană și o adeptă a "teologiei" lui Ludendorff -, parcursese întreaga literatură clasică), o atitudine asumată în fața existenței, de fapt disponibilitatea de a problematiza existența, de a ieși, cu alte cuvinte, din stadiul - cel mai
N. Steinhardt la 16 ani - în revista Liceului Spiru Haret by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/11701_a_13026]
-
mediului provincial. Singura invenție în construcție e alternanța dintre relatarea directă la persoana întâi, ca o confesiune a profesorului de fizică și matematică Radu Negrescu, care nu vrea să rămână la locul repartiției, gata de ducă sau abandon, și jurnalul profesoarei de franceză Viorica Vrabie, implicată în transformarea mentalităților învechite. Între ei se înfiripă o poveste de dragoste, iar romanul interesează mai mult prin diagrama sentimentală a acestei apropieri. În 1966, narațiunea a putut cuceri prin intimismul temei iubirii, care se
Un romancier basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11748_a_13073]
-
teroristă, gata să te execute doar pentru că te-ai uitat mai lung la o domnișoară ce traversa mișcând provocator din șolduri coridorul, s-a ajuns la suprimarea, prin cele mai aiuritoare formule, a câștigului suprem al democrației: libertatea cuvântului. O profesoară americană, mamă a unui tânăr de douăzeci de ani, îmi povestea îngrozită despre spaimele prin care trece fiul ei atunci când invită vreo fată în oraș: "Îți dai seama, dacă dă peste o apucată din astea care abia așteaptă să-l
Site-uri pe centură by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11830_a_13155]
-
fie aplicate consecvent, nu face decât să impieteze asupra ediției de față. O ediție bilingvă cum e puțin probabil că vom vedea curând în România. Micul text al breviarului lui Festus, editat și tradus în italiană de Maria Luisa Fele, profesoară la Universitatea din Cagliari, beneficiază de o ediție monumentală (peste 660 de pagini!), editorul nelăsând deoparte ni mic din ceea ce ar putea contribui la cunoașterea autorului, a conținutului și importanței operei, a valorii limbii și stilului compendiului. În acest sens
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
care am purces la formularea câtorva opinii pe seama celui de-al XII-lea volum din Bibliotheca Historica et Archaeologica Universitatis Timisiensis editat de Centrul de Studii de Istorie și Arheologie „Constantin Daicoviciu” al Universității de Vest din Timișoara coordonat de profesoara universitară Doina Benea. Este un merit incontestabil al colegei menționate că a creat la Timișoara o adevărată școală de arheologie provincială romană, cu preocupări speciale de istoria economiei romane în Dacia și în provinciile limitrofe sau mai îndepărtate. Paginile rezervate
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Înseamnă doar „onorabil”, ci este și un titlu dat parlamentarilor cu o activitate Îndelungată. În administrarea așezământului cultural din Monte Tabor, alături de onorevole Franco Foschi au lucrat (lucrează și În prezent) doi apropiați colaboratori ai săi: distinsa doamna Donatella Donați, profesoara, jurnalista și scriitoare (societara și a Societății Scriitorilor Francezi), director responsabil al revistei „Poesia é” (periodic al Centrului Mondial de Poezie și Cultură), și domnul Ermanno Carini, specialist În italiană, latină și greacă, redactor la revistele „Poesia é” și „Studii
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
cu Asociația Culturală "Astra" din Blaj și, implicit, a marilor noștri poeți naționali. Evenimentul a avut loc la data de 15 iunie 2002 (113 ani de la trecerea În eternitate a lui Eminescu), la invitația compatrioatei noastre Ioana Ungureanu, artist liric, profesoara la Conservatorul "Santa Cecilia" din Romă și a fost parafat la Accademia di România din Romă (partea culturală) și la Primăria din Recanati, de către cei doi primari.”
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
marile Întreprinderi dunărene, sau refugiați din alte părți ale țării ocupate de ruși, mai ales din Bucovina și Basarabia. Într una din aceste case locuia amica mea Medi cu familia ei, care a plecat printre primii În Israel, apoi doamna profesoară Ungureanu cu fiul, Mihai, coleg de generație cu mine, mai târziu doctor. Alături de casa lui Medi urma o casa cu etaj , cu ziduri groase și o poartă grea de lemn care scârțâia Îngrozitor când o Împingeam s-o deschid ca
Strada. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Monica Ligia Corleanca () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1534]
-
papara nu a Înghițit-o numai Gore, ci la toți ne-a fost rușine de noi Înșine. Noroc că domnișoara Puchiu, fină și delicată, a ieșit cu demnitate din o situație care se putea, dacă ar fi fost o altă profesoară țâfnoasă, să se termine cu eliminare. Aveam la italiană o lecție care descria Roma și lecția Începea cu: Adică cele o mie de curbe ce duc la Roma. Și Într-adevăr, cei ce ați fost la Roma, mai ales dacă
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
ce s-a Întâmplat, nici măcar ce a spus, când și-a dat seama, și-a trântit o palmă peste obraz de a răsunat clasa și asta a fost dovada nevinovăției lui căci Încidentul s-a Închis aici. Sau doamna Papadopol, profesoara de sociologie, soția profesorului de latină și greacă Papadopol(Ce o mai fi cu Mira, fata lor, o fi făcut carieră muzicală, căci urmase clasa de pian la conservator) o femeie firavă, scundacă, dar energică foc, spre deosebire de soțul ei care
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
Bălănoiu, scriitor care a debutat la sfârșitul anilor '60 și de atunci a publicat constant volume de nuvele sau romane, este și autorul recentului roman Țară ca un dos de palmă. Deși o așază în centru, ca protagonistă, pe tânăra profesoară Raluca Nicolae, autorul urmărește, de fapt, un "personaj" mai amplu, pe care îl precizează încă din titlu. Raluca, bucureșteană prin adopție, studiază în capitală și devine profesoară la o școală de arte și meserii. Din păcate, mediul nu e tocmai
Țara unui romancier by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Imaginative/9290_a_10615]
-
un dos de palmă. Deși o așază în centru, ca protagonistă, pe tânăra profesoară Raluca Nicolae, autorul urmărește, de fapt, un "personaj" mai amplu, pe care îl precizează încă din titlu. Raluca, bucureșteană prin adopție, studiază în capitală și devine profesoară la o școală de arte și meserii. Din păcate, mediul nu e tocmai potrivit pentru caracterul ei sobru, rezervat. Trece prin câteva momente neplăcute în clasă și în cancelarie, prilej potrivit pentru Emilian Bălănoiu ca, prin vocea unui personaj, profesor
Țara unui romancier by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Imaginative/9290_a_10615]
-
Gina Sebastian Alcalay, colaboratoarea revistei noastre, împlinește în 18 martie 80 de ani. S-a născut la Bacău, unde și-a petrecut copilăria și adolescența. A absolvit Facultatea de Litere și Filosofie din București. A fost redactor la Agerpres și profesoară de limba engleză. în 1983 a emigrat în Israel. Eseistă, prozatoare și traducătoare, Gina Sebastian Alcalay a publicat volumele: Poate mâine (roman, Tel Aviv, 1994), Cei de dincolo (eseuri, Tel Aviv, 1996), Pe urmele altora (eseuri, Cartea Românească, 1997), Peregrinări
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]
-
cartierele Brazda lui Novac, Severinului, Craiovița Nouă. Am Început să cunoaștem profesorii și noile săli de clasă. Eram nomazi. Adică fiecare oră În altă clasă. „Eu sunt LEOVEANU, profesorul de matematică” „Eu sunt BUDICĂ, profesorul de chimie” „Eu sunt RUSAN, profesoara de fizică” „Eu sunt ALBU, profesoară de tehnologie” „Eu sunt PETROVICI, profesoara de istorie” „Eu sunt NEGREA, profesoara de economie politică” „Eu sunt NĂSTURICĂ, profesoara de limbă engleză” „Eu sunt COSTACHE, profesoara de limbă franceză” „Eu sunt MOESS, profesoara de
La multi ani,prietene Mircea. In: Editura Destine Literare by Valentin Florin Luca () [Corola-journal/Science/76_a_322]
-
Nouă. Am Început să cunoaștem profesorii și noile săli de clasă. Eram nomazi. Adică fiecare oră În altă clasă. „Eu sunt LEOVEANU, profesorul de matematică” „Eu sunt BUDICĂ, profesorul de chimie” „Eu sunt RUSAN, profesoara de fizică” „Eu sunt ALBU, profesoară de tehnologie” „Eu sunt PETROVICI, profesoara de istorie” „Eu sunt NEGREA, profesoara de economie politică” „Eu sunt NĂSTURICĂ, profesoara de limbă engleză” „Eu sunt COSTACHE, profesoara de limbă franceză” „Eu sunt MOESS, profesoara de geografie” „Eu sunt BOLBORICI, profesorul de
La multi ani,prietene Mircea. In: Editura Destine Literare by Valentin Florin Luca () [Corola-journal/Science/76_a_322]
-
și noile săli de clasă. Eram nomazi. Adică fiecare oră În altă clasă. „Eu sunt LEOVEANU, profesorul de matematică” „Eu sunt BUDICĂ, profesorul de chimie” „Eu sunt RUSAN, profesoara de fizică” „Eu sunt ALBU, profesoară de tehnologie” „Eu sunt PETROVICI, profesoara de istorie” „Eu sunt NEGREA, profesoara de economie politică” „Eu sunt NĂSTURICĂ, profesoara de limbă engleză” „Eu sunt COSTACHE, profesoara de limbă franceză” „Eu sunt MOESS, profesoara de geografie” „Eu sunt BOLBORICI, profesorul de aparate electrice” „Eu sunt TUȘALIU, profesoara
La multi ani,prietene Mircea. In: Editura Destine Literare by Valentin Florin Luca () [Corola-journal/Science/76_a_322]
-
nomazi. Adică fiecare oră În altă clasă. „Eu sunt LEOVEANU, profesorul de matematică” „Eu sunt BUDICĂ, profesorul de chimie” „Eu sunt RUSAN, profesoara de fizică” „Eu sunt ALBU, profesoară de tehnologie” „Eu sunt PETROVICI, profesoara de istorie” „Eu sunt NEGREA, profesoara de economie politică” „Eu sunt NĂSTURICĂ, profesoara de limbă engleză” „Eu sunt COSTACHE, profesoara de limbă franceză” „Eu sunt MOESS, profesoara de geografie” „Eu sunt BOLBORICI, profesorul de aparate electrice” „Eu sunt TUȘALIU, profesoara de fizică” „Eu sunt VASILESCU, profesorul
La multi ani,prietene Mircea. In: Editura Destine Literare by Valentin Florin Luca () [Corola-journal/Science/76_a_322]
-
Eu sunt LEOVEANU, profesorul de matematică” „Eu sunt BUDICĂ, profesorul de chimie” „Eu sunt RUSAN, profesoara de fizică” „Eu sunt ALBU, profesoară de tehnologie” „Eu sunt PETROVICI, profesoara de istorie” „Eu sunt NEGREA, profesoara de economie politică” „Eu sunt NĂSTURICĂ, profesoara de limbă engleză” „Eu sunt COSTACHE, profesoara de limbă franceză” „Eu sunt MOESS, profesoara de geografie” „Eu sunt BOLBORICI, profesorul de aparate electrice” „Eu sunt TUȘALIU, profesoara de fizică” „Eu sunt VASILESCU, profesorul de chimie” „Eu sunt SIMNICEANU, profesorul de
La multi ani,prietene Mircea. In: Editura Destine Literare by Valentin Florin Luca () [Corola-journal/Science/76_a_322]
-
sunt BUDICĂ, profesorul de chimie” „Eu sunt RUSAN, profesoara de fizică” „Eu sunt ALBU, profesoară de tehnologie” „Eu sunt PETROVICI, profesoara de istorie” „Eu sunt NEGREA, profesoara de economie politică” „Eu sunt NĂSTURICĂ, profesoara de limbă engleză” „Eu sunt COSTACHE, profesoara de limbă franceză” „Eu sunt MOESS, profesoara de geografie” „Eu sunt BOLBORICI, profesorul de aparate electrice” „Eu sunt TUȘALIU, profesoara de fizică” „Eu sunt VASILESCU, profesorul de chimie” „Eu sunt SIMNICEANU, profesorul de educație fizică” „Eu sunt IONESCU, maistrul de
La multi ani,prietene Mircea. In: Editura Destine Literare by Valentin Florin Luca () [Corola-journal/Science/76_a_322]