119,631 matches
-
în anii care au urmat imediat celui de al doilea război mondial. Cum aș putea uita lecția de deschidere a lui Barbilian "Evariste Galois și ideea de grup", din 1945, cu paralela dintre Galois și Rimbaud? Dar pe aceea a profesorului Miron Nicolescu, din 1945, cu recomandarea imperativă: "Faceți tabula rasa din tot ceea ce ați învățat în școală!". Exemplele ar putea continua iar colegii mei de generație de la drept, litere, filosofie, istorie, fizică, chimie, biologie etc. au desigur amintirile lor de
Lecția de deschidere by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14689_a_16014]
-
nu lipsită uneori de accente demagogice, obicei care nu a dispărut complet nici după 1989. Ce este o lecție de deschidere? Are desigur toate trăsăturile unei conferințe, dar nu orice conferință este o lecție de deschidere. Cunoaștem acel tip de profesor care transformă orice lecție într-o conferință, după cum suntem familiarizați și cu genul de profesor care nu-și scoate ochii din hârtii sau care, chiar vorbind liber, reproduce fără schimbări semnificative cursul scris și multiplicat. Studenții din anul întâi apreciază
Lecția de deschidere by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14689_a_16014]
-
Ce este o lecție de deschidere? Are desigur toate trăsăturile unei conferințe, dar nu orice conferință este o lecție de deschidere. Cunoaștem acel tip de profesor care transformă orice lecție într-o conferință, după cum suntem familiarizați și cu genul de profesor care nu-și scoate ochii din hârtii sau care, chiar vorbind liber, reproduce fără schimbări semnificative cursul scris și multiplicat. Studenții din anul întâi apreciază cursul la care se pot lua notițe bune, dar puțini sunt cei care știu să
Lecția de deschidere by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14689_a_16014]
-
din hârtii sau care, chiar vorbind liber, reproduce fără schimbări semnificative cursul scris și multiplicat. Studenții din anul întâi apreciază cursul la care se pot lua notițe bune, dar puțini sunt cei care știu să noteze idei, nu cuvinte. Unii profesori monologhează, alții intră în dialog cu sala; unii fac și glume, alții preferă o stare de permanentă gravitate. Dincolo de această bogată tipologie a profesorilor, lecția de deschidere este necesară. O bună lecție de deschidere pretinde, desigur, o cultură mult mai
Lecția de deschidere by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14689_a_16014]
-
pot lua notițe bune, dar puțini sunt cei care știu să noteze idei, nu cuvinte. Unii profesori monologhează, alții intră în dialog cu sala; unii fac și glume, alții preferă o stare de permanentă gravitate. Dincolo de această bogată tipologie a profesorilor, lecția de deschidere este necesară. O bună lecție de deschidere pretinde, desigur, o cultură mult mai vastă decât materia propriu-zisă care va fi predată. Ea creează cadrul general al cursului care demarează, contextul său cultural și istoric, discută semnificația generală
Lecția de deschidere by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14689_a_16014]
-
concomitente sau ulterioare, dând în același timp o indicație asupra stării actuale a domeniului; anticipează tipul de dificultăți pe care le comportă, natura și direcția eforturilor pe care le reclamă. O condiție esențială a unei lecții de deschidere este capacitatea profesorului de a se situa nu în poziția de observator extern al domeniului, ci în aceea de cercetător pasionat, care trăiește intens problematica sa, viața internă a disciplinei sale, dar și metabolismul ei cu lumea. este ca o carte de vizită
Lecția de deschidere by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14689_a_16014]
-
de vizită a celui care o ține, ea trebuie să trezească în rândul auditoriului curiozitatea de a merge la bibliotecă, pe urmele lucrărilor sale, iar acum luarea de cunoștință s-ar putea produce mult mai rapid și mai eficace dacă profesorul ar anunța de la început o adresă electronică și o alta pe internet. în această ordine de idei, păstrarea echilibrului dintre informația de tip clasic, cu trimitere la bibliotecă, și aceea de tip electronic este importantă. Disprețul unor universitari față de noile
Lecția de deschidere by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14689_a_16014]
-
folosit, dar cere un talent și o pregătire pe care puțini le au și pretinde o colaborare a auditoriului pe care nu se poate totdeauna conta. La lecțiile de deschidere de la matematică veneau și persoane de la alte discipline, studenți și profesori, iar noi, la rândul nostru, ne duceam la unele lecții de deschidere de la alte facultăți. Aceste încrucișări sunt cu atât mai mult indicate astăzi, datorită interacțiunii crescânde a disciplinelor. Sunt convins că practica lecțiilor de deschidere nu a dispărut total
Lecția de deschidere by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14689_a_16014]
-
critice ale unor opere clasice studiate în liceu. În 2002 au apărut în cadrul acestei colecții coordonate de criticul Ion Simuț, patru cărți despre cărți, patru numere (12, 13, 14 și 15). Analiștii operelor consacrate sunt critici literari cu experiență didactică, profesori universitari din diferite centre culturale românești cum sunt Iași, Craiova ori Baia Mare: Șerban Cioculescu, Constantin Ciopraga, Al. Săndulescu ș.c.l. Cel care parcurge aceste biografii, duce o muncă de recunoaștere dar și de moșire a ideilor, apelează la maieutica
Critica și capodopera by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14743_a_16068]
-
moșire a ideilor, apelează la maieutica socratică pentru că poartă o discuție strânsă cu și fără intermediar, o discuție dublă, cu un critic și cu o capodoperă. Au loc reconfigurări și reconfirmări, benefice sau nu pentru literatura română, inevitabile și necesare. Profesor la Facultatea de Litere a Universității de Nord din Baia Mare, doctor în filologie din 1996, colaborator la Tribuna, România literară, Contemporanul cât și la publicații literare din afară, Gh. Glodeanu a scris destul de mult despre proza lui Mircea Eliade, interesat
Critica și capodopera by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14743_a_16068]
-
11 septembrie 1947, undeva în Moldova, după cel de-al doilea război mondial, într-o Românie cu bocancul sovietic pe grumaz? S-a născut Alexa Visarion, astăzi regizor de teatru și film, absolvent în 1971 al I.A.T.C.-ului, profesor de regie la aceeași instituție (U.N.A.T.C.). Omul nostru este și un personaj, cu sînge slav clocotitor - se pare moștenit de la un bunic rus - coleric, pătimaș și sensibil, rece, tăios și intransigent însă cînd ceva sau cineva i se pune
Gară pentru trei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14728_a_16053]
-
de cîteva ori situația. Și de ce să-l viziteze? Nu e clar ce va afla? Că sînt prea puțini doctori, că fiecare vede o mie de bolnavi și altele. Și mai ciudată a fost declarația unuia dintre medici, un ilustru profesor, care mai e și directorul Centrului. Domnul profesor-doctor a spus că pacienții s-au învățat să stea la coadă pe vremea comunismului și acum nu se mai pot dezvăța. Ce e asta, cinism, prostie, ticăloșie? Adică, noi, românii, am atins
Coadă de tip nou by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14758_a_16083]
-
discutând cu vecinii. Adevărul este că viața la bloc valorează cât studiul unei enciclopedii. Mai ales a unui bloc românesc, unde omogenizarea forțată a adus împreună tot spectrul social și, mai nou, politic: au trăit și continuă să trăiască laolaltă profesori universitari și muncitori, doctori și precupețe, ofițeri și zilieri, securiști și șomeri, activiști de partid de grad inferior și ingineri, turnători și foști deținuți politic, curve și popi, peremiști și liberali, țărăniști și pesediști, artiști și, mai ales, "simpli spectatori
Voltaire, administrator de bloc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14740_a_16065]
-
ca un eden al copilăriei", spune dl Barbu Cioculescu într-o convorbire cu d-na Lidia Cristea din revista LITERE (aug.-sept.). Născut în 1927 la Paris, pe cînd Șerban și Maria Cioculescu pregăteau acolo un doctorat (tineri licențiați și profesori de liceu, n-aveau nici o bursă, întreținîndu-se din fonduri personale, după cum era obiceiul, căci, un deceniu mai devreme, Iorgu Iordan proceda la fel la Berlin, numindu-și suplinitor la catedra din țară, pe jumătate din leafă, și luînd cu sine
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14760_a_16085]
-
artistul cel mai potrivit spre a umple golul din Piața Scînteii: "Elev al lui Boris Caragea, al cărui atelier îl și folosește acum, el pare a fi mandatat să repare simbolic, în același spațiu de creație și de execuție, ceea ce profesorul și înaintașul său a perturbat prin realizarea arogantei statui a lui Lenin de la Casa Scînteii." Subscriu cu amîndouă mîinile, adăugînd că relația Caragea-Buculei, prin bogata ei încărcătură de sensuri, este demnă să inspire o piesă de teatru sau un roman
Caragiale și Lenin by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/14741_a_16066]
-
Alexandru Niculescu Din 1986, de când a început să funcționeze Catedra de limbă și literatură română (încredințată celui care scrie aceste rânduri, acum profesor emerit) și până astăzi, când prof. Teresa Ferro, o distinsă românistă (it. romenista) o conduce cu competență, secondată de lector Celestina Fanella, studiile privind limba, cultura și istoria românilor au cunoscut o dezvoltare deosebită. De mai multă vreme, Universitatea din
Studii românești la Udine by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14735_a_16060]
-
românilor au cunoscut o dezvoltare deosebită. De mai multă vreme, Universitatea din Udine, prin Departamentul de limbi germanice și romanice (director: prof. Maria Amelia d'Aronco) și prin Catedra de limba și literatura română, a organizat întâlniri (convegni) științifice cu profesori și cercetători din Universitățile din România. Cu mijloace modeste, dar cu participarea entuziastă a autorităților locale (Provincia Udine, Consorțiul Universitar condus de prof. G. Frau), au avut loc până acum nu mai puțin de trei asemenea congrese de românistică. Un
Studii românești la Udine by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14735_a_16060]
-
a autorităților locale (Provincia Udine, Consorțiul Universitar condus de prof. G. Frau), au avut loc până acum nu mai puțin de trei asemenea congrese de românistică. Un merit deosebit îl are și Asociația Italiană a Româniștilor (AIR), condusă, acum, de profesorii Marco Cugno (Torino) și Bruno Mazzoni (Pisa). Au participat, nu o dată, universitari din Timișoara (Cornel Ungureanu, Smaranda Vultur, Adriana Babeți, Vasile Frățilă, Liviu Ciocârlie), din București (Sanda Reinheimer-Râpeanu), din Oradea (I. Hogea) și alții. Numele celor care au luat cuvântul
Studii românești la Udine by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14735_a_16060]
-
eroare - că Udine, Provincia Udine și mai ales Universitatea au fost extrem de generos deschise către România. Să nu uităm: Universitatea din Udine a fost cea dintâi Universitate italiană care a încheiat o convenție cu Universitatea de Vest din Timișoara. Regretatul profesor Eugen Todoran a avut această inițiativă, pe care Rectorul (de atunci) Marsio Strassoldo di Graffenberg a pus-o în aplicare. Toate aceste preliminarii au rolul de a sublinia o ultimă întâlnire colegială dintre româniști din Europa, care, între 11-14 septembrie
Studii românești la Udine by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14735_a_16060]
-
de la Universitatea din Anvers, conducătoarea unui centru universitar de studii lingvistice românești, și prof. Maria Iliescu, de la Universitatea din Innsbruck. Româniștii italieni - cei din AIR, mai ales - au fost de asemeni prezenți și activi. Au participat, cu comunicări bine apreciate, profesorii Lorenzo Renzi, Cesare Alzati, Lusia Valmarin, Vincenzo Orioles, Marco Cugno, Roberto Scagno, Angela Tarantino, Francesco Guida, Marinella Lörinczi Angioni, Giselle Vanhèse, Dan Cepraga. Au intrat în dezbatere probleme de istorie literară, istorie a culturii și de limbă română veche și
Studii românești la Udine by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14735_a_16060]
-
cu care am depanat amintiri frumoase din tinerețea noastră. Am avut atunci, în aceeași săptămână, o altă enormă bucurie: guvernul autonom din Insulele Gran Canaria mi-a editat biografia scrisă de Antonio Pita Cardenes, cu un cuvant înainte al distinsului profesor și critic literar Nicolae Manolescu. Evenimentul a avut loc acasă, în țara mea adoptiva, avându-i ca invitați, la această lansare de carte, pe doamna Ines Jimenez, ministru al Culturii, pe criticul de artă și compozitorul Guillermo Garcia Alcalde, pe
Interviu cu Gelu Barbu by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/14778_a_16103]
-
iulie s-a petrecut reîntâlnirea mea miraculoasă cu zeul dansului Misa Barâsnikov, care a venit împreună cu compania să în Las Pălmaș pentru a da câteva reprezentații. Repetițiile s-au făcut în localul școlii mele. Amindoi am avut la Petersburg același profesor la scoala Vaganova, pe Alexander Puskin. Misa avea pe atunci paisprezece ani, iar eu eram cu cincisprezece ani mai mare decât el. Cand a coborât acum din mașină, la Las Pălmaș, nu mi-a venit să cred că mă va
Interviu cu Gelu Barbu by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/14778_a_16103]
-
voi incepe repetițiile pentru noua premieră a mea cu o coregrafie inspirată din temele prehispanice, teme preferate de mine. Premieră se va da la începutul anului viitor. Trebuie, de asemenea, să încep organizarea viitorului stagiu de dans al Asociației de profesori, al cărei președinte sunt. Este vorba de ediția XVIII-a la care am invitat-o și pe colega, partenera și buna mea prietena Ileana Iliescu. În rest, mă rog lui Dumnezeu să-mi dea sănătate și putere ca să-mi realizez
Interviu cu Gelu Barbu by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/14778_a_16103]
-
Chiar și cultura și limba dominatoare, engleza, se află în pericolul permanentei schimbări. Schimbări esențiale au loc și în structura acestei limbi. Limba engleză pe care o vorbește un nativ român nu este totuna cu limba pe care o vorbește profesorul și traducătorul american Adam J.Sorkin, de pildă. La rîndul ei, limba pe care o vorbește Sorkin nu este aceeași, în totalitate, cu limba vorbită de traducătoarea Brenda Walker, originară din Marea Britanie. Ceea ce am putut observa, iată, un alt paradox
Globalizare și culturi naționale by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/14788_a_16113]
-
Dorin-Liviu Bîtfoi În 1983 Frédérick Tristan câștigă ca romancier Premiul Goncourt. Un an mai târziu devine profesor de iconologie paleocreștină la Institut des carrières artistiques (Icart) din Paris, unde rămâne până în 1995. în 1996 îi apare la Fayard volumul de față, sintetizând notele sale de curs și experiența de lucru cu studenții. Prin această carte, tradusă la
Metodele lui Frédérick Tristan by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14792_a_16117]