236 matches
-
1675 lei pe lună, deci aproape de trei ori cât Niță. Era o diferență netă între muncitori și intelectualii satelor, chiar numai cu diplomă de școală normală, cum este și azi, dar invers. Pentru că veni vorba, după 43 de ani de profesorat, mi s-a acordat o pensie mai mică decât obține un portar la fabrica de cherestea, fostă proprietate a fraților Ion, Viciu și Costică Teodorescu. Sosit cu ordinul de suplinire, n-am de lucru și mă destăinui (gură spartă!) “prietenului
PEREGRINĂRILE UNUI SUPLINITOR ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348246_a_349575]
-
un risc. Chiar și ceilalți, oricât de știutori, de competenți și meșteri în ale expunerii, erau, în comparație cu el, reci și abstracți. Chiar și Nicolae Iorga se dovedea că este mai ales artist și mare povestitor. Nici umbră de academism și profesorat scorțos (ori și bonom) la Nae Ionescu. Ci numai flacără și patimă, îngrijorare, nemilostenie, tehnică detectoare. Era crud și usturător cu sine, cu auditoriul, cu doctrinele"(19). În anii interbelici, ai libertății depline, Nae Ionescu pare a descoperi rețeta educației
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
bună la toate cursurile teoretice, ca și la recitare, pronunțare și lectura artistică. În sfârșit, mi-am promis că odată și odată voi reveni la facultate și -mi voi termina studiile de teatru abandonate... Au trecut anii, m-am dedicat profesoratului, dar atracția pentru teatru nu m-a părăsit. Ca profesoară de franceză, am montat de mai multe ori spectacole, în care elevii au recitat și jucat în franceză poezii, monologuri, dialoguri și scene din piese cunoscute. Atât unele din aceste
TEATRUL ÎN VIAŢA MEA de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374710_a_376039]
-
din 21 noiembrie 2015. Adriana Butoi- Prescurtarea literei mari - prefață- De profesie filolog, Adriana Butoi debutează în volum de versuri după ani și ani de activitate administrativă în Lira21. Discretă și modestă dar cu un temperament justițiar poate întreținut de profesoratul practicat cu sârguință, Adriana scrie versuri, în genere, de confesiune, de stare și sub aerul mărturisirii găsim freamătul căutării echilibrului prin delicatețe lirică. Postat secvențial în timp, între azi și ieri sau viitor, un ego, transformat parcă în secundul observator
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
povești nespuse” ... Citește mai mult Adriana Butoi- Prescurtarea literei mari- prefață-De profesie filolog, Adriana Butoi debutează în volum de versuri după ani și ani de activitate administrativă în Lira21. Discretă și modestă dar cu un temperament justițiar poate întreținut de profesoratul practicat cu sârguință, Adriana scrie versuri, în genere, de confesiune, de stare și sub aerul mărturisirii găsim freamătul căutării echilibrului prin delicatețe lirică. Postat secvențial în timp, între azi și ieri sau viitor, un ego, transformat parcă în secundul observator
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
cam tot timpul în starea de febrilă căutare a lui Miguel de Unamuno, eminentul gânditor spaniol mărturisind în maniera personală (a se citi paradoxală) participanților la dezbaterea Viitorul culturii, dezbatere interbelică organizată la Madrid, că după 40 de ani de profesorat el încă nu știe ce este cultura! Explicabil, dacă avem în vedere faptul că pentru conceptul cultură sunt puse în circulație și acceptate peste 200 de definiții. Cu cele doar șase definiții menționate și disecate de David armeanul (de origine
DESPRE CULŢI, INCULŢI, SEMIDOCŢI ŞI FALŞI CULŢI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369211_a_370540]
-
și din Ovidiu " Nu știu cu ce dulceață ne cuprinde pământul nașterii noastre, și nu ne lasă să-l uităm în veci"), Familia, VIII, 16/28 iulie 1872; Mongolo-tătarii (1875), Intemeietorii României (1876). Legătura cu M. Eminescu În perioada de profesorat la Beiuș (1858-1872) se evidențiază printr-o susținută activi tate de editare a unor manuale școlare (Manual de geografie pentru tinerimea română, Viena, 1871 renumit în epocă, dar rămâne ne-aprobat în sistemul școlar pentru notele istorice și etimologia latinistă
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
sfatul și i-am auzit glasul de înțelept și patriarh, al generației sale de profesori de liceu din Câmpina, până la trecerea sa în veșnicie petrecută cu o zi înainte de 1 decembrie 2007, la peste 93 de ani de viață și profesorat, de slujbaș al statului. În ianuarie 1960, fiind student în anul III la Secția arabă a Facultății de Filologie a Universității din București, am fost trimis de Ministerul Afacerilor Externe, împreună cu alți patru studenți de la alte facultăți, ca bursieri ai
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
DIMA, Simona-Grazia (7.X.1958, Timișoara), poetă. Părinții, Valentina și Simion Dima, sunt scriitori. D. a urmat la Timișoara Liceul „C. Diaconovici-Loga” (1974-1978) și Facultatea de Filologie, specialitatea engleză-română (1978-1982). Traseul profesional include un an de profesorat la Variaș, apoi un an ca traducătoare la „Electromotor”, după care, din 1984, a funcționat ca bibliotecară la Biblioteca Județeană Timiș. Din 1990 se angajează ca traducătoare la sucursala Timișoara a Institutului de Studii și Proiectări Energetice din București. În
DIMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286763_a_288092]
-
profesoral. Peste trei ani, intră în conflict cu episcopul I. Lemeni și cu autoritățile ungurești, deoarece protestase cu violență împotriva tendințelor de înlocuire, cu maghiara, a limbii române în biserică. Victimă a unui lung proces, B. va fi suspendat din profesorat în 1845, an în care se înscrie ca student la Academia de Drept din Sibiu, ajutat materialicește de prieteni și de foști elevi. Odată cu izbucnirea revoluției din 1848, ia parte activă la toate evenimentele, fiind unul dintre conducătorii revoluționarilor din
BARNUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285652_a_286981]
-
În toate detaliile, astfel Încât beneficiarii să nu fure focul sacru al Învățăturii și să Îl transforme Într-un mijloc de afirmare personală” (M.B.). Chiar și Veturia Manuilă se temea că orice educație pentru emancipare (cea situată În afara asistenței sociale și profesoratului destinat acestui scop) pervertește „natura adevărată a femeilor”. Evenimentele centrale - căsătorii, divorțuri, nașteri, avorturi - trebuiau și ele scoase cât mai mult din sfera de decizie a femeilor, fiindcă ele erau tratate ca mai puțin raționale, mai temătoare (româncele măritate cu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
acțiune afirmativă” care să ofere burse speciale pentru fetele dezavantajate din mediul rural. Studentele școlii erau, de fapt, aproape În exclusivitate femei tinere, din clasa de mijloc. Mai mult, Veturia Manuilă și alți profesori ai școlii prezentau asistența socială și profesoratul În domeniul asistenței sociale ca fiind singurele ocupații publice potrivite pentru femei. Manuilă În special privea cu suspiciune activitățile feministe și considera eforturile acestora În beneficiul femeilor ca fiind nimic altceva decât o pervertire a naturii adevărate a femeilor 80
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a Universității din Cluj (1945-1950); beneficiază aici de îndrumarea unor dascăli ca Lucian Blaga, Liviu Rusu, D. Popovici, Ștefan Pascu, David Prodan și activează în cercurile literare studențești. După un an de stagiatură la Arhivele Statului din Cluj, urmat de profesoratul la țară, se transferă la București, la Biblioteca Academiei Române (1952-1968), apoi la Institutul de Istorie „N. Iorga” (1968-1982), unde se dedică activității de cercetare științifică în domeniile bibliologie, istorie și istorie literară. Ca poet, debutează în „Revista elevilor Liceului «Frații
LIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287838_a_289167]
-
anul următor este profesor la Seminarul Episcopiei Ortodoxe din Sibiu. Ostilitățile pe care le suportă în special din partea episcopului Vasile Moga, pe fondul unui conflict ireductibil între obtuzitatea clerului tradiționalist și deschiderea inițiativelor unui vizionar, vor culmina cu destituirea din profesorat în 1815 și compromiterea sa morală și politică în fața autorităților transilvănene și a Curții Aulice. Oportunitatea de a se angaja ca preceptor în casa din Brașov a logofetesei muntence Catinca Bărcănescu îl conduce în 1816 la București. Aici se va
LAZAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287757_a_289086]
-
unde l-a avut coleg pe Gellu Naum), pe care l-a absolvit în 1933. Urmează, din 1934, Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, luându-și licența în filologie romanică și filosofie (1939). După o perioadă de profesorat în învățământul secundar (1940-1947), ajuns un ideolog al momentului, e redactor la „Contemporanul” (1946-1949), unde a semnat și cronica literară, director adjunct la Editura de Stat pentru Literatură și Artă (1951-1957), director al Editurii Tineretului (1957-1960), redactor-șef adjunct la
STEFANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289903_a_291232]
-
, Nuși (23.IV.1872, Avdela, Grecia - 8.IV.1941, București), poet și prozator. Fiul unor țărani aromâni, T. face studiile primare la Clisura, iar liceul la Bitolia, terminându-l în 1892. După un an de profesorat urmează, între 1894 și 1899, Facultatea de Litere din București, făcând, în paralel, și doi ani la Facultatea de Drept. Tot acum scoate, pe cheltuiala proprie, revista „Pindul” (15 noiembrie 1898-30 septembrie 1899). Revizor școlar în Epir și Tesalia (1899-1902
TULLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290298_a_291627]
-
ajutându-i în mod direct ori de câte ori a avut prilejul. Ales rector al Universității din București în octombrie 1892, reales peste patru ani, demisionat în 1897 din motive politice, M. publică cel dintâi anuar al acestui lăcaș de învățătură. Renunță la profesorat în 3 martie 1901, dar continuă cursul, la rugămintea ministerului, până la 9 martie 1909, când, la cererea sa, este pensionat definitiv. La 29 decembrie 1910 e numit ministru de Externe, iar în iulie 1912 din nou, pentru o scurtă perioadă
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
iluminare”. Binele, adevărul, frumosul predate în școli nu puteau fi valori lipsite de inspirație divină. Din punct de vedere structural, misionarismul cultural nu reprezintă decât transformarea ancestralei funcții sacerdotale, care presupune actul inițierii și al mijlocirii în numele unei comunități religioase. Profesoratul, de pildă, era la origini o licență sacră. Treptat, în contextul pluralității seculare, această origine sacrală s-a estompat. Păstrând totuși termenii analogiei, pe lângă un savant, prezența gazetarului e la fel de indispensabilă ca aceea a unui diacon pe lângă preot sau episcop
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
S-a păstrat chiar și sobornicească (deci catolică)? Este însă cu adevărat apostolică? Dacă anarhia liturgică n-ar domina prin țară, dacă plaga simoniei nu i-ar fi pus în dilemă și pe cei mai râvnitori candidați la preoție sau profesorat, dacă etnocentrismul gregar n-ar sufoca vocația creștinilor pentru universalitate și dacă zelul misionar n-ar fi fost rătăcit în sertarele cu agrafe și ștampile ale oblăduirii - atunci, da, Biserica lui Hristos ar fi cu adevărat una, sfântă, sobornicească și
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Credem că aspectele aici relevate necesită o medicație urgentă și eficace 1. Vom începe prin a vorbi despre o situație de foarte multe ori neglijată, deși de buna sa rânduire atârnă succesul unei veritabile paideia ortodoxe. Înainte de a vorbi despre profesorat și programa de învățământ, este cazul să ne întrebăm: care sunt condițiile de viață și de lucru ale studentului ortodox? De bună seamă, acestea nu pot să difere prea mult de condițiile studentului obișnuit, care nu beneficiază de o asistență
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
intelectualitate”. Sufletele îndrăgostite de aura sfințeniei și de axioma lucrului bine făcut, conversând cu zestrea trecutului și temerile viitorului, navigând între perspective universaliste și patriotism local - acestea doar vor putea prinde cheag și vor putea da Bisericii o nobilă speranță. Profesoratul și programatc " Profesoratul și programa" În ceea ce privește programa de învățământ, sunt mult mai multe lucruri de spus. Teologia este ultima dintre disciplinele academice care s-a dovedit pregătită să-și modifice schemele de predare ori să-și înnoiască sursele de inspirație
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de aura sfințeniei și de axioma lucrului bine făcut, conversând cu zestrea trecutului și temerile viitorului, navigând între perspective universaliste și patriotism local - acestea doar vor putea prinde cheag și vor putea da Bisericii o nobilă speranță. Profesoratul și programatc " Profesoratul și programa" În ceea ce privește programa de învățământ, sunt mult mai multe lucruri de spus. Teologia este ultima dintre disciplinele academice care s-a dovedit pregătită să-și modifice schemele de predare ori să-și înnoiască sursele de inspirație. Metoda actuală de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
și statul 65 Recensământul 65 Apropieri stilistice 67 Puțină istorie europeană 69 Inter nos 71 Ortodoxia și datoria răscumpărării 74 Urgența integrării 78 Reforma învățământului teologic 80 Principiile teologice ale educației 80 Condiții de viață 81 Maestru și discipol 83 Profesoratul și programa 85 Noutatea 86 Metoda predării 88 Concluzii 91 Cateheza liturgică și canoanele memoriei 93 Prioritatea gestului 93 Mitul neutralității 94 Dilema educației seculare 96 Despărțirea apelor: Biserica și Securitatea 99 Tabloul confuziei 99 Toamna smintelilor 100 Prologul căderii
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
religie, fără de care este fără folos”8. Încă și mai clar se profilează receptarea gândirii kantiene drept mesaj al luminării în lucrarea mai sus citată a lui Zalomit. Ideile pe care le afirmă ea trebuie să fi fost reluate în profesoratul lui Zalomit la Colegiul Sf. Sava și apoi la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității bucureștene, al cărei rector a fost mulți ani. Zalomit vedea în Kant pe cel care „a dat impulsul filosofiei moderne” și „a atins punctul
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Hogaș, Iorgu Iordan ș.a. Absolvind secția clasică, după război se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din același oraș, iar în 1920 își ia licența în filologie clasică cu magna cum laude. După o scurtă perioadă de profesorat la Liceul Militar din Iași, urmează câteva stagii de specializare în străinătate, la Bonn și Berlin (1922-1924), la Școala Română din Roma (1925-1926). Își susține doctoratul la Iași, în 1925, cu o lucrare despre tehnica povestirii la Plutarh în Vieți
BALMUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285585_a_286914]