200 matches
-
Op. cit., p. 178. 232 Gheorghe Al. Cazan, Studiu introductiv, p. LVI. 233 C. Rădulescu-Motru, Op. cit., p. 695. 234 Ibidem, p. 698. 235 Ibidem, p. 667. 236 Ibidem, p. 673. 237 Ibidem, p. 726. 238 M. Eliade, Popor fără misiune ?!, în Profetism românesc, 2, București, Editura "Roza vânturilor", 1990, p. 136. 239 C. Rădulescu-Motru, Op. cit., p. 740 240 Idem, Prsonalismul energetic, p. 615. 241 Idem, Elemente de metafizică, p. 513. 242 Gheorghe Al. Cazan, Op. cit., p. LVII. 243 Mircea Florian, Îndrumare în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
clară a textului sunt însă caracteristice tuturor capitolelor cărții. Toate acestea recomandă lucrarea Sociologie spre lectură și analiză atât studenților, care urmează un curs de sociologie, cât și tuturor celor interesați în însușirea principalelor concepte sociologice. Bibliografie Eliade, Mircea. (1990). Profetism românesc, București: Editura Roza vânturilor. Pavel, Sorin, Nestor, Ion și Marcu-Balș, Petre. (1928). „Manifestul Crinului Alb și noua generație” în Gândirea, VIII, nr. 8-9. Schifirneț, Constantin. [1999](2004). Sociologie, Editura comunicare.ro, București. Valeriu Frunzaru Petre Datculescu, Cercetarea de Marketing
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
ură atunci când se lovește de strâmbătatea care, în profitul câtorva paraziți, îmbrâncește în mizerie neagră plugari și salahori, șomeri și prostituate. Un scrâșnet de mânie asprește aceste congestionate, grandilocvente „poezii sociale” cu verb dur, tăios, metalic, în care invectiva, imprecația, profetismul sonor nu exclud împroșcările de sarcasm. În anii puterii populare, semețul coboară de pe baricade, ancorând țanțoș într-un festivism înstrăinat de poezie. Cântând, în ton cu atâția alții, „partidul-părinte”, privind dezmierdător la colectiviștii și pionierii „patriei socialiste”, răzvrătitul de odinioară
CONSTANT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286363_a_287692]
-
pe pământ, în condițiile existenței pe care o cunoaștem. De altfel, ideea a părut destul de seducătoare pentru ca în momentul edificării mitului lui Isus cuiva să-i treacă prin cap să facă din această opțiune imanentă regula și legea. După modelul profetismului și al milenarismului anumitor secte evreiești, afirmarea unei alte vieți, ignorând moartea și negativitatea, după venirea lui Mesia și după ispășirea pe cruce, dar pe pământ, nu părea lipsită de fundament. Isus revenit la Ierusalim sub formă carnală va cunoaște
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
viață a bolșevicilor“ ori „universalismul lor pretențios“ - ambele asimilate voinței istorice -, cât faptului că „într-o țară cu o rezistență interioară atât de minoră și cu o conștiință națională atât de labilă“ experimentul bolșevic „ar putea echivala cu o lichidare“. Profetism cioranian? Să reținem cele două remarci cu privire la „rezistența interioară minoră“ și „conștiința națională labilă“, care merită o stăruință specială în dezbaterea de idei cu privire la geneza comunismului românesc. La finele acestor raționamente, Cioran pune o concluzie menită să genereze noi întrebări
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
urmă se leagă de un alt sentiment fundamental (pe care uneori îl și generează), nădejdea, noțiune constituind al doilea nucleu al bipolarității amintite. „O nădejde luminează fețele nemângâiate”, robii continuă un „drum al nădejdilor” și în suflet cresc „mugurii nădejdii”. Profetismul devine explicit: „Din geana zorilor albastre / Eu văd cum tremură și-nvie / Nădejdea visurilor noastre” (În codru). Idealul ca obiect al nădejdii ar fi dor, noroc, sărbătoare sau, în clipa (ipotetică) a realizării, stea: „Ni s-ar stinge-atunci necazul / Ce
GOGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
și la Malta”, „comploturile” din 1944 și 1989 etc., precum și condiția lor de țapi ispășitori ai mai multor regimuri autoritare sau totalitare succesive. Literatura lor este una a lagărelor și Închisorilor, o revendicare de legitimitate Întemeiata pe suferință și pe profetism (angajament precoce Împotriva comunismului, considerat principala calamitate politică din istoria României). Cel de-al doilea proces, de sens invers, este cel de diferențiere, caracterizat printr-o luare de distanță față de pozițiile „comunitare”. Eșecul tentativei de a constitui o „internațională literară
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
a Învățământului, fără să se ajungă la o separare a bisericii de școală Înainte de reformă Învățământului din 1948. Raporturile istorice stabilite Între literatura și religie au favorizat transferurile dintre cele două câmpuri, sub tutela statului sau Împotriva ordinii politice stabilite. Profetismul naționalist, literar și religios În același timp, a putut astfel să supraviețuiască În plină perioadă de ateism oficial, grație pe de o parte izvoarelor sale folclorice și pe de altă canonizării acestui gen bastard care este «poezia patriotică» și care
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
ilustrată este proza, texte menționabile aparținând lui Mihail Lungianu și lui Ion Gh. Carianopol (o scurtă biografie romanțată a lui Eminescu, apărută în serial). Destul de modeste sunt, de asemenea, comentariile critice din cuprinsul paginii culturale. În afara unui fragment din eseul Profetismul artei al lui Nichifor Crainic, a unor articole precum Alexei Mateevici, poetul Basarabiei de C. Fierăscu și Un învins: Traian Demetrescu de Stelian Constantin-Stelian, pot fi citate un mic studiu al lui Nicolae Mihăilescu, Eminescu economist, ca și relativ frecventele
ROMANIA VIITOARE-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289337_a_290666]
-
Toate acestea primesc o explicație mitologică; omul ajunge să creadă că era absolut necesar ca ele să se producă în momentul respectiv. Creștinismul reprezintă o revoluție în raport cu această viziune strict mitologică. Mai întâi, el păstrează din iudaism, mai ales din profetismul iudaic, ideea, atât de importantă, a caracterului sacru al istoriei. Istoria omenirii are un sens, are un obiectiv de atins - în speță, instaurarea domniei mesianice - și, prin chiar acest țel, ea devine sacră. Dumnezeul lui Israel se revelează în această
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
rând, el joacă rolul de spion și de informator al regelui Manase: nimeni nu ar fi cunoscut ascunzătoarea lui Isaia. În al doilea rând, Beshira - nume derivat din ebraicul behîr râ’, „alesul răului” - constituie pretextul unei digresiuni consacrate „genealogiei falsului profetism”. Unchiul lui Beshira ar fi fost Sedechia, conducătorul celor patru sute de profeți ai lui Baal de la curtea regelui Achaab, care, din servilism, i‑au prezis acestuia cucerirea unei cetăți inamice (3Rg. 22; 2Cron. 18). Faptele s‑au petrecut însă contrar
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
putea primejdui însăși existența Bisericii ca instituție pământească. Montanismul, condamnat deja de anumite sinoade locale, nu pierduse nimic din puterea sa de atracție, cu precădere în partea orientală a imperiului. Odată cu această mișcare, una dintre manifestările excepționale ale creștinismului primar, profetismul, în varianta sa extatică, a fost pusă la stâlpul infamiei. Biserica a preferat să se debaraseze de unul din „fiii” prea rebeli, prea indisciplinați, decât să dispară ea însăși de pe fața pământului. Într‑adevăr, milenarismul montanist apare ca o atitudine
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Nu întâmplător el pune un accent deosebit asupra sensului profeției în Biserică și asupra criteriilor de autenticitate ale acesteia. Foarte probabil, exegetul pledează pentru o întoarcere la Vechiul Testament, precum și la mărturiile sigure și edificatoare ale Scripturii, ca reacție împotriva acestui profetism extatic. Scriptura este, așadar, unicul instrument capabil să garanteze autenticitatea unei profeții și, din această perspectivă, profetul însuși trebuie să fie și un fin exeget. Pentru a exprima această idee, Hipolit inserează, în capitolele 18‑19, două istorioare, ai căror
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
fără acoperiș și fără cele necesare, neavând nici măcar cu ce să se hrănească. În pofida deznodământului fericit, aceste două istorioare constituie dovada incontestabilă a persistenței, în sânul creștinismului oriental, a acestui curent profetic cu accentuată conotație politică, ce poate fi numit „profetism de masă” sau „popular” și care a ajuns la apogeu în mișcarea montanistă. Printr‑o simetrie semnificativă cu Christ., Com. Dan. se încheie în nota „katechonică” a epistolei 2 Tesaloniceni. Rezumat și concluzii generale Hipolit este primul autor creștin care
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
că atât Irineu, creatorul mitului, cât și „biograful” cel mai meticulos al Anticristului, Hipolit, sunt în același timp doi dintre cei mai înfocați apărători ai canonicității scrierii ioanice. În cazul lor, se poate încă vorbi de un anumit echilibru între profetism și exegeză, cel dintâi nefiind sufocat de exigențele „filozofice” și metodologice ale celei din urmă. Scenariile lor sunt mult mai marcate de spiritul profetic decât scenariile lui Origen și Augustin, temperate de o exegeză intelectualistă. Cât despre apocrife, acestea sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Maguntiae, 1899. Il Testamento siriaco di Nostro Signore, in Apocalissi apocrife, A. M. Di Nola (éd.), Milan, 1993, pp. 137-144. Studii, eseuri, lucrări diverse Abel, F.-M., Les Livres des Maccabées, Paris, 1946. Acerbi, A., L’Ascensione di Isaia. Cristologia e profetismo in Siria nei primi decenni del II secolo, Milan, 1989. Alexander, P. J., Byzantine Apocalyptic Tradition, Berkeley, 1985. Alexandre, M., Philon d’Alexandrie, De congressu eruditionis gratia, Paris, 1967. Alexandre, M., Le Commencement du Livre. Genèse, I-V : la version
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
de la Didachè, Paris, 1970; Kurt Niederwimmer, The Didachè, Minneapolis, 1998. L. Peerbolte, Antecedents..., pp. 171‑184. * Pentru toate citatele din Didahia am preluat trad. pr. Dumitru Fecioru, din vol. Scrierile Părinților Apostolici, EIBMBOR, București, 1995 (n.tr.). . Despre profeți și profetism în creștinismul primar, cf. A. Lemaire, Les Ministères aux origines de l’Église, Paris, 1971; de asemenea, sinteza admirabilă a lui P. de Labriole, în La crise montaniste, pp. 112‑123. . Este vorba, de fapt, de un vechi topos al
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
cristianesimi, Bologna, 1994. Ne‑au fost de mare folos lucrările autorilor: M. Pesce (ed.), Isaia, il Diletto e la chiesa. Vizione ed esegesi profetica cristiano‑primitiva nell’Ascensione di Isaia, Brescia, 1983, A. Acerbi, L’ Ascensione di Isaia. Cristologia e profetismo in Siria nei primi deceni del II secolo, Milano, 1989 și P.C. Bori, L’estasi del profeta ed altri saggi tra ebraismo e cristianesimo, Bologna, 1989. Cf. de asemenea L. Peerbolte, Antecedents..., pp. 194‑210. . Écrits apocryphes chrétiens, I, Paris
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
rămâne numele și neamul, în neamul neamului, cât va fi neam românesc.” „Vremuri de măscări” sugerează limbajul arhaizant și păstos al lui N. Iorga, restul frazei trimite, în chip neinspirat, la retorica din piesele lui B. Delavrancea. V. are, în profetismul lui social și moral, o coardă a spiritului care vibrează la aceste vorbe mari. Adresează scrisori deschise lui Mircea Eliade, discutându-i romanele, problematizând totul. Descoperă filiații spirituale, clasifică și clarifică filosofic și moral actele personajelor. Parantezele, speculațiile adiacente intră
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
naturii umane, fascinează, șochează și invită totodată la reflecție. Din punct de vedere psihanalitic, ea exercită, în planul colectivităților umane, o funcție catarctică (D. Barrucand, C. Enăchescu). Este „descoperire” și „avertisment”, realizând întâlnirea umanului cu supranaturalul divin, ca în cazul profetismului sau al divinației oraculare. În sensul acesta Pythia, la greci, și Sybila, la romani, devin personaje emblematice, simboluri ale exemplarității nebuniei, respectată, temută și ascultată. Luciditatea vizionară a profeților Vechiului Testament, precum și extazul tenebros al profeteselor oracolului de la Delphi sau
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în revistă a „psihozelor mistice” cunoscute în istoria Europei începând cu secolul al XV-lea și pe care le consideră adevărate epidemii psihotice. Ele au caracterul menționat mai sus, al demonopatiilor, al epidemiilor convulsionare, stări de posesiune colectivă sau de profetism, histerodemonopatii etc. Un rol important în epocă l-au avut experiențele lui A. Mesmer referitoare la magnetismul animal și observațiile clinice ale lui J. Charcot asupra hipnozei și isteriei. Ambele au adus în discuție cu această ocazie noi aspecte ale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
1972 (trad. rom.: A învăța să fii, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1974). În continuare, textul conține referiri directe la ideile lucide ale raportului, care însă au fost apreciate în epocă mai ales pentru eleganța exprimării decât pentru profunzimea și profetismul lor. 13. „Nu este suficient de a reuni pe homo sapiens și homo faber, trebuie ca el să se simtă în armonie cu ceilalți și cu el însuși: homo concors ș...ț. Timpul nostru, care a fost numit al unei
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
r., ca „revistă de popularizare”. În sfârșit, imparțialitatea politică, declarată solemn în aceeași notă, motiv de afișată superioritate față de liberala „Viața românească” ori de conservatoare „Convorbiri literare”, va fi dezmințită curând, numeroase intervenții ale directorului (Poporanismul politic și democrația conservatoare, Profetismul în cultura noastră națională, Naționalismul cum se înțelege și cum trebuie să se înțeleagă ori câteva veritabile manifeste electorale) vădind implicarea ideologică de partea Partidului Conservator Democrat (takist). În aceste condiții, între compartimentele săptămânalului se manifestă mult timp un flagrant
NOUA REVISTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288482_a_289811]
-
Astăzi, după un veac și jumătate, s-a schimbat măcar neînduplecata lege a presei, de care se temea pe nedrept uitatul Nicolae Filimon... Trei secole de ortodoxie otomanizată și cincizeci de ani sub comuniști au generat în Biserica noastră criza profetismului și mirajul stagnării sub umbrela „mistică” a atemporalității 1. La rădăcina acestei maladii se află dezangajarea civică a credinței în Evanghelie și raportul de indiferență stabilit între ierarhie și credincioșii bisericilor locale 1. Cu câteva abateri de la regulă, relațiile între
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
crede că ar putea deveni un for vizibil în dezbaterea publică. Tinerii ortodocși au arătat foarte rar că pot discuta liber noutatea timpurilor de astăzi altfel decât prin referința anacronică la visul legionar al interbelicilor sau prin recursul la niște profetisme apocaliptice ieftine și panicate. La cealaltă extremă, sub haina protectoare a unui spiritualism anistoric, au fost ascunse toate zonele tumefiate ale conștiinței românești postrevoluționare. Am dosit într-un seif obscur al memoriei întrebările privind mitocănia balcanică, criza ecologică și corupția
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]