11,065 matches
-
că nu le respectă întru totul? Pe de altă parte, constatăm o permeabilizare în Apus a elementelor balcanice în viața de zi cu zi. Ca locuitor al celor două spații, cum întrevedeți acest proces? IK: Cred că țările balcanice vor profita în mod absolut cert de Europa, dar cred că și Europa va avea ceva de cîștigat, nu prea mare lucru, dar totuși ceva. RB: Credeți că Balcanii aduc un suflu nou în liteatura europeană? IK: Cînd am afirmat că Europa
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
Europa, dar cred că și Europa va avea ceva de cîștigat, nu prea mare lucru, dar totuși ceva. RB: Credeți că Balcanii aduc un suflu nou în liteatura europeană? IK: Cînd am afirmat că Europa va avea și ea de profitat, m-am gîndit exact la acest fenomen. Balcanii sînt fostul teritoriu al unei vechi și mari literaturi. În urmă cu mai bine de un secol și jumătate, Lamartine a afirmat că literatura, poezia se va întoarce într-o bună zi
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
Mircea Dinescu. Într-un articol scris cu o acreală care doar la un ardelean poate fi atât de contraproductivă, directorul „Evenimentului zilei” demască un potențial pericol public. Ca patron de gazete, ca realizator de emisiuni de televiziune, Mircea Dinescu ar profita, se spune printre rânduri, de poziția de membru al C.N.S.A.S. E doar o insinuare, iar Cornel Nistorescu e suficient de abil să nu cadă în prăpastia propriilor fantasme, atenuându-și acuza: „Nu vreau să spun că Mircea Dinescu a
Dublu Dinescu și simplu Nistorescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13540_a_14865]
-
frumoase lucruri pe care le-a obținut în cariera ei, prin această foarte mare noblețe pe care o dă lirismului prin înalta vibrație poetică, depășind tentațiile sentimentului”. În vocabularul acelor ani, tânărul, pe atunci, regizor definește calitățile de pe urma cărora a “profitat” în montarea lui cu Livada cu vișini de Cehov (1967), alt spectacol de hotar al acelor ani. Criticul Nicolae Carandino găsea că actrița a fost stânjenită de corsetul viziunii regizorale; din altă generație Ana Maria Narti scria despre “cântecul amar
Ore verzi by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13576_a_14901]
-
ca un fel de cortegiu sau taraf de lăutari, o orchestră în stilul ansamblului “Ciocîrlia”, nu este greu de ghicit cui aparține simpatia publicului. Dincolo de transparența ideologică a spectacolului, am văzut imagini pline de poezie, deși nu cred că aceasta profită de virulentele accente străine cu care actorii principali pronunță traducerea nemțească. Exprimare care nu poate fi îmblînzită nici de corul cu măști, care interpretează, cu puternic accent german, versiunea grecească originară a corurilor. Farmecul levantin al teatrului călător suferă destul de
Trei încercări de-a petrece timpul la Berlin by Matei Chihaia () [Corola-journal/Journalistic/13556_a_14881]
-
a prelungit existența comunismului naționalist ceaușist, precizîndu-i, cristalizîndu-i și întrupîndu-i doctrina”. Pentru a preciza cu o ironie retrospectivă: „Din perspectiva dăinuirii acestuia (a regimului odios), se poate spune că interzicerea Cenaclului Flacăra - la insistența unor membri ai clanului care au profitat de moartea unor tineri în timpul «reprezentației» - a fost cea mai mare eroare tactică a secției de propagandă a partidului”. Și s-ar putea să aibă dreptate. Poate că o asemenea „greșeală” n-o vor repeta actualii politicieni care au atras
Studiul unui proces deschis (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13569_a_14894]
-
Dincolo de subtilitatea paradoxului această apreciere îi jignește grav pe cei care au avut curajul să îl înfrunte deschis pe Nicolae Ceaușescu și produce în societatea românească - și așa lipsită de repere morale - o confuzie de valori de care nu pot profita decît pescuitorii în ape tulburi. Citind cartea lui Ștefan Cazimir am avut la un moment dat sentimentul că am încurcat paginile. Unele pasaje îmi dădeau un ciudat sentiment de déja vu, deși era evident că nu ajunsesem pînă atunci cu
Hazul vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13566_a_14891]
-
cutter. Din poșetă nu lipsesc nici măcar cei șase mii de lei. Hoțul, veți spune, a fost cumsecade, fiindcă a aruncat poșeta la vedere. Nu cred. Cînd i-a furat bătrînei poșeta, el s-a purtat ca un terorist. Nu a profitat de neatenția ei, ci a tîlhărit-o pe față, iar, dacă ceilalți pasageri ai tramvaiului or fi băgat de seamă ce se întîmplă și au tăcut, de frică, avem de-a face cu un act de terorism de cea mai pură
Hoții, dintre noi și pentru noi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13607_a_14932]
-
în primele ediții, Croh. a repus în circulație prin studiile lui mari creatori ca Rebreanu, Arghezi, Blaga, Ion Barbu. În ultima vreme, avea o mare deschidere pentru noile metodologii critice, precum în vol. Cinci prozatori în cinci feluri de lectură. Profitând de conjuncturi favorabile ține să menționeze pe bună dreptate S. Damian, Croh. i-a sprijinit să publice pe scriitorii dizgrațiați de regim, aproape toți ieșiți din închisori, ca Ion Caraion, Ion Negoițescu, Ștefan Aug. Doinaș, Leonid Dimov. Ultimul Croh., pe când
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
trimită la lada de gunoi toată această pleavă ridicată deasupra apei după răsturnarea hârdăului. Prea timpuriu corupți de morcovul avantajelor ce-i așteaptă dacă sunt cuminți și nu mișcă în front, ei au luat deja drumul vechilor activiști U.T.C., profitând cu cinism de șansa selecției negative care i-a propulsat în pozițiile de viitori belferi politici. Decupați după chipul și asemănarea stăpânilor, ei sunt doar lacheii obsedați să calce cu pantofii Bally cât mai aproape de urmele lăsate de ciuboatele scâlciate
A sufoca, sufocare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13610_a_14935]
-
mai bun, un salariu mai bun, să-l tragă pe sfoară pe cel de alături, dacă îi merge. Încet-încet, în doi ani s-a produs atomizarea societății. Nu mă mai interesează ce face cel de lîngă mine, e momentul să profit eu, să-mi fie mie bine. Cine analizează cu luciditate ce se întîmplă nu găsește decît descurajare. Trăim o criză perpetuă. Nu poți fi lucid într-o criză perpetuă. Mi-am pierdut iluziile.” (p. 93) Chiar dacă în cariera profesională a
Discursul amoros al tranziției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13614_a_14939]
-
că filmul nu e de descoperit pe platou, că filmul adevărat se face în altă parte) am avut-o văzînd în festival un documentar, CIAO, FEDERICO, de Gideon Bachmann. Un tînăr (pe atunci, acum treizeci de ani) critic de cinema, profitînd de amiciția lui Fellini, merge pe platoul de filmare și înregistrează, insistent, totul. Vorba lui Fellini: "La ce folosește?"... Dacă vrem să aflăm ceva despre "misterul creației", atunci, într-adevăr, nu folosește la nimic. Ceea ce vedem rămîne la suprafața lucrurilor
Ciao, Federico! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13879_a_15204]
-
camere sau a curții de bloc, a încăperii de café-internet în care se poate consulta mizeria unei lumi întregi și retrăi aceeași stare de precaritate a eului, plus nevoia urgentă de asistență fraternă: "14 ore continuu pe internet la romană/ profitând de o mare reducere de preț/ cu ochii în situri de boli infecțioase/ copii mutilați femei în haine de cauciuc/ fetițe de opt ani cu chiloții rupți/ execuții cu public în arabia saudită/ și tu mai ai curaj să îmi
Elegii minimaliste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13869_a_15194]
-
caracterul peremptoriu al întâlnirii noastre zilnice sau de parcă și-ar fi revendicat prin această zăbavă dreptul lor la trândăvie. Chiar astăzi, de pildă, Marta are o fosfenă care își caută pe ascuns drumul de întoarcere spre somn și care va profita de cel mai mic moment de neatenție pentru a se retrage în taină. Însă Marta a văzut-o și nu-i va îngădui așa ceva, de aceea aprinde iar lumina și ne uităm amândoi uluiți, conștienți că nici unul nu va mai
Vreme rea cu fosfene by Coman Lupu () [Corola-journal/Journalistic/13912_a_15237]
-
doarmă" și care la începutul anilor ’60, sub numele de Barbara Lass, va cunoaște o meteorică glorie internațională în filme precum "Che gioia vivere" al lui Rene Clement, cu Alain Delon ca partener). Tînărul ambițios cedează locul cineastului cosmopolit care, profitînd de succesul obținut de "Cuțitul în apă" (numeroase premii internaționale: premiul FIPRESCI la Veneția 1962 și o nominalizare la Oscar pentru film străin), se autoexilează, stabilindu-se la Paris. Sketch-ul din "Cele mai frumoase excrocherii din lume" va marca debutul
Un cinema numit Polanski by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/13908_a_15233]
-
va reieși cu vârf și îndesat ca din acțiunea oricărui bun roman. Independență totală și foc de deșteaptă, întâi și întâi. Se intră imediat în acțiunea propriu-zisă. Primele două nurori se spetesc muncind, în timp ce a mică le îndeamnă la rele. Profitând că baba doarme, care, trează fiind, le chinuia tot timpul la sfaturile celei mici, ele răstoarnă orice ordine stabilită de soacră și încing un guleai de pomină cu de toate și cu plăcinte. Ăsteia mici, "dragă fiindu-i gâlceava", nu
Romanul celor trei nurori - variantă - by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13930_a_15255]
-
judicioase asupra istoriei noastre. Din multitudinea lor reproduc următoarele amănunte: că România "era o țară înconjurată de români", condiție impusă de granițe, față de care acționau diferit "nerăbdarea sufletească a unora, neputința altora, durerea sângerândă a foarte multora, nepăsarea celor care profitau ca să se îmbogățească, speculând vremurile și situațiile, metamorfoza morală și politică..." Nu a reușit să mă convingă, în schimb, semnul de egalitate dintre Martha Bibescu și George Sand, oricât de colorat "farmecul orientului ca fundal, decât pentru spirit." Contribuția științifică
“Jurnal” din anii neutralității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13982_a_15307]
-
ei amenință cu intervenția militară și cer kurzilor să stea în banca lor. Parisul, Berlinul și Moscova vor să participe la reconstrucția Irakului sub umbrela ONU, după ce au folosit aceeași umbrelă ca să împiedice înlăturarea regimului lui Saddam. Toată lumea vrea să profite de pe urma unui război în care doar unii și-au dat viața. Și, pentru ca pretenția să nu pară exorbitantă, apelează încă o dată la ideologie, arătînd cu degetul spre jandarmul mondial care ar fi pe cale să devină SUA. Dar nu e oare
Cunoașterea inutilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13999_a_15324]
-
țărilor din lagărul socialist, un instrument de propagandă pentru menținerea unor regimuri despotice, în fapt satrapii ale Kremlinului. Situat în afara marilor curente istorice, Fidel Castro s-a putut salva din naufragiul care a cuprins sistemul pus la punct de Kremlin, profitând de faptul că Washingtonul așteapta ca dictatorul să cadă de la sine. Ineluctabil, momentul se apropie. Am avut ocazia să vizitez paradisul socialist al fraților Castro în toamna lui 1998, când am participat la un simpozion organizat de fundații occidentale împreună cu
Mentalitate socialistă by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10364_a_11689]
-
de a nu putea fi povestit. Romanul Patria de carton demonstrează că Cezar Pricop are o certă preferință pentru asemenea scenarii indescifrabile de film noir. Personajul principal, un intelectual silit înainte de Revoluție să semneze un document de colaborare cu Securitatea, profită de confuzia postdecembristă pentru a pleca în Germania, sperând ca de acolo să ajungă în Statele Unite. După un dialog cu traducătorul care lucra pentru autoritățile germane, își dă seama că individul respectiv face parte dintr-o conspirație (a cărei natură
Somnul rațiunii by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10388_a_11713]
-
atât de cuminte, încât debutul său editorial (Amazon și alte poeme, Editura Tritonic, 2003) mi-a scăpat. Nu l-am citit și nu l-am comentat în serialul de cronici dedicate debuturilor, din "Adevărul literar și artistic"; o fac acum, profitând de inițiativa Editurii Vinea de a retipări cartea, în colecția intitulată Ediția a doua. Ceea ce atrage imediat atenția în versurile sale este ceremonialul cu care vizionarismul înfășoară și desfoliază realul. Cadrul este cu totul obișnuit, fără urmă de pitoresc, lumea
Nirvana by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10391_a_11716]
-
relatările la radio și din presă. Mi-am luat revanșa în anii postbelici, când am devenit bucureștean și mergeam frecvent la stadion, pentru a urmări pe viu partidele din divizia A. Când n-am mai putut merge la stadion, am profitat de apariția televiziunii și am devenit spectator din fotoliu, cum sunt și acum. Scriu aceste rânduri la câteva ore după încheierea Campionatului Mondial din Germania și am pe retină multe imagini ale unor faze de mare frumusețe, care arată că
Ofsaid by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/10423_a_11748]
-
scandal? Cu puțină înțelepciune, poate c-ar fi făcut uitate împrejurările în care a devenit, peste noapte, stăpânul unui veritabil imperiu financiar. Sfătuit de cineva cu adevărat inteligent, Voiculescu s-ar fi dat demult de-o parte și ar fi profitat în liniște de ceea ce un sistem al ticăloșiei - la cel comunist mă refer -, conexiunile sale secrete și, evident, propria abilitate i-au adus. N-a făcut nimic din toate acestea. În locul discreției, a preferat să-și ridice poalele în cap
Lamentabila amnezie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10486_a_11811]
-
de timp. Privită din capătul aleii, fațada Fortului 13 Jilava arată ca fața plină de coșuri a unui tânăr aflat la pubertate. Stând afară, mă încearcă o senzație stranie, apăsătoare. În fond, este Jilava - cea mai de temut temniță românească. Profitând de această împrejurare, „nea halat” - domnul care îmi este ghid prin fostul fort, mă pune cu fața la zid și apasă pe trăgaci: Jilava este singura închisoare care se poate mândri cu faptul că a găzduit, în diverse perioade istorice, pe aproape
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94298_a_95590]
-
special în vacanțe, Maia Morgenstern preferă să fie alături de copiii ei. Nu s-ar aventura prin zone montane, preferă să meargă la mare, iar în vacantț îi place foarte mult să citească, să se joace cu copiii ei și să profite de timp pentru a se odihni. Țările pe care și le-ar dori să le viziteze sunt Islanda și Groenlanda, mai mult din curiozitate, pentru a afla cum trăiesc oamenii acolo. Din interviurile ei, aflăm că atunci când a debutat, la
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94355_a_95647]