628 matches
-
Heron), de calcul a ariei triunghiului atunci când cunoaștem lungimile laturilor: unde formula 2 reprezintă semiperimetrul triunghiului dat. Ptolemeu (?120 - ?190) a studiat triunghiurile și patrulaterele situate pe sferă. Pappus din Alexandria (290 - 350) a enunțat numeroase teoreme care conțin germenii geometriei proiective de mai târziu și pe care le-a demonstrat prin considerații de statică. Proclus (410-485 d.Hr.) s-a remarcat prin comentariile la adresa operelor lui Euclid și ale altor predecesori. Imperiul Roman, care a preluat întrega cultură și civilizație greacă
Istoria geometriei () [Corola-website/Science/320590_a_321919]
-
Creată de Hermann Grassmann (1809 - 1877) în 1844, algebra exterioară (numită ulterior și "algebra Grassmann") devine utilă în matematica fizică, dar și în geometria diferențială. Mai târziu, David Hestenes (n. 1933) continuând lucrările lui Grassmnann, pune bazele algebrei geometrice. Geometria proiectivă a apărut prin lucrările lui Jean-Victor Poncelet (1788 - 1867), Jakob Steiner (1796 - 1863), August Ferdinand Möbius (1790 - 1868), Michel Chasles (1793 - 1880). Geometria algebrică pornește încă din antichitate de la rezolvarea pe cale geometrică anumitor ecuații (cum ar fi duplicarea cubului sau
Istoria geometriei () [Corola-website/Science/320590_a_321919]
-
Girolamo Cardano (1501 - 1576) și Niccolò Tartaglia (1499/1500 - 1557), ca ulterior Blaise Pascal (1623 - 162) să se opună utilizării metodelor algebrice sau analitice în geometrie. Un susținător ale metodelor geometriei sintetice este și Gérard Desargues (1591 - 1661), fondatorul geometriei proiective, domeniu dezvoltat ulterior de Jean-Victor Poncelet (1788 - 1867). Beneficiind de rezultatele evoluției calculului diferențial și integral și ale geometriei analitice, geometria algebrică cunoaște un avânt deosebit la sfârșitul secolului al XIX-lea, prin contribuțiile lui Julius Plücker (1801 - 1868), Edmond
Istoria geometriei () [Corola-website/Science/320590_a_321919]
-
pe care o susține la 12 ianuarie 1922. Teza avea ca subiect " Sur applicabilitée projective des hypersurfaces développables". În această teză Pantazi tratează o serie de generalizări ale unor rezultate găsite de profesorul său Elie Cartan, creator în domeniul Geometriei Proiective. După revenirea în țară, Pantazi a fost numit asistentul lui Gheorghe Țițeica, la Seminarul de Geometrie Analitică. Simultan a funcționat și ca actuar la Ministerul de Industrie și Comerț și profesor la Școala de Statistică și Actuariat. În 1940 a
Alexandru Pantazi () [Corola-website/Science/302759_a_304088]
-
Gheorghe Țițeica, la Seminarul de Geometrie Analitică. Simultan a funcționat și ca actuar la Ministerul de Industrie și Comerț și profesor la Școala de Statistică și Actuariat. În 1940 a fost numit suplinitor la catedra de Geometrie Descriptivă și Geometrie Proiectivă la Școala Politehnică din București, iar în 1943 prin concurs, a fost numit titularul acestei catedre, unde a profesat până la încetarea sa din viață. În anii 1946-1948, după plecarea lui Petre Sergescu în Franța, Pantazi a suplinit și catedra de
Alexandru Pantazi () [Corola-website/Science/302759_a_304088]
-
-l însoțească pe tatăl său la întrunirile lui Mersenne de la Paris, la care participau Roberval, Auzout, Mydorge, Desargues, ultimul devenind un model pentru tânărul Pascal. Pe la vârsta de 16 ani, Blaise a prezentat la aceste întruniri câteva teoreme despre geometria proiectivă, incluzând hexagonul mistic al lui Pascal. În decembrie 1639, familia Pascal a părăsit Parisul pentru a locui la Rouen unde Étienne a fost numit colector de taxe pentru Normadia de Sus și unde Blaise publică în februarie 1640 "Essay on
Blaise Pascal () [Corola-website/Science/298029_a_299358]
-
a formulat legea fundamentală a hidrostaticii, numită apoi legea lui Pascal. A calculat mărimea presiunii hidrostatice, a descris paradoxul hidrostatic, legea vaselor comunicante și principiul presei hidraulice. El a lucrat la secțiunile conice și a produs teoreme importante în geometria proiectivă. În „The Generation of Conic Sections (Generația secțiunilor conice)“, Pascal considera conurile generate de o proiecție centrală a unui cerc. Acesta era prima parte a tratatului asupra conurilor (pe care Pascal nu l-a terminat niciodată). Lucrarea este acum pierdută
Blaise Pascal () [Corola-website/Science/298029_a_299358]
-
a acestui punct pe planul desenului este traversată de toate cele trei proiecții ale celor trei drepte de intersecție ale celor trei plane. Altfel spus, dreptele considerate inițial sunt proiecții ale unor drepte concurente, și deci sunt concurente. În geometria proiectivă cele două cazuri 1) și 2) sunt unificate, prin adăugarea punctelor, liniilor, sau planelor ”de la infinit”. Pentru alte probleme care au soluții cu triunghiuri asemenea,
Teorema lui Desargues () [Corola-website/Science/325007_a_326336]
-
Politehnică din Timișoara. În 1946 devine profesor de analiză matematică la Facultatea Electrotehnică. În perioada 1948 - 1962 este profesor la Institutul Pedagogic, apoi șef de catedră la cursul de matematici superioare la Institutul Politehnic din Timișoara. Contribuții în geometria diferențială proiectivă (studiul cuadricelor osculatoare unei suprafețe, proprietățile curbelor invariante în grupul axial) și în algebră (ecuații funcționale matriciale). S-a ocupat de domenii ca: algebră (în special teoria grupurilor) și geometria diferențială, fiind unul dintre creatorii școlii diferențiale românești din Timișoara
Emanoil Arghiriade () [Corola-website/Science/326234_a_327563]
-
credința, devotement, statornicie) că în poeziile “Legământ, “Minunea”, “Semn”, “Izbândă cântecului”, “Regasire”, “ Credință”, sau sechela ori dezamăgirea care rămâne după acest contact cu realitatea “Întristare”, “Lacrima pietrei”, “Însingurare”, “Depresie”ș.a. Natură este percepută în planul al doilea că un fundal proiectiv al prefacerilor interioare ( “Peste marginile lumii”, “Adamclisi”,”Zori”, “Fragmant orfic” sau ca material de metamorfoza antropomorfica ( “Stare”, “Salcâmii copilăriei”, “Noaptea, “Eros”, “Copac orfic”) Elenă (Chițimia) Armenescu ne oferă o poezie densă în care unitățile poetice parcă se țin strâns mâna
Elena Armenescu () [Corola-website/Science/314568_a_315897]
-
o linie are o paralelă față de un punct dat și geometria hiperbolică, în care o linie are două paralele și un număr infinit de ultraparalele față de un punct dat. O importantă geometrie legată de cea sferică este aceea a planului proiectiv real, fiind obținut prin identificarea punctelor diametral opuse pe o sferă. Acesta este un alt tip de geometrie eliptică. Local, planul proiectiv are toate proprietățile geometriei sferice, dar are proprietăți globale diferite. În particular, este neorientabil sau cu o singură
Geometrie sferică () [Corola-website/Science/320042_a_321371]
-
infinit de ultraparalele față de un punct dat. O importantă geometrie legată de cea sferică este aceea a planului proiectiv real, fiind obținut prin identificarea punctelor diametral opuse pe o sferă. Acesta este un alt tip de geometrie eliptică. Local, planul proiectiv are toate proprietățile geometriei sferice, dar are proprietăți globale diferite. În particular, este neorientabil sau cu o singură suprafață, gen inelul lui Möbius. Conceptele geometriei sferice pot fi aplicate și sferelor alungite, cu toate că trebuiesc făcute modificări minore anumitor formule. Există
Geometrie sferică () [Corola-website/Science/320042_a_321371]
-
aceste tipuri de funcții. O altă aplicație a seriilor hipergeometrice este inversiunea integralelor eliptice; acestea fiind construite luând raportul a doua soluții liniare independente ale ecuației diferențiale hipergeometrice, pentru a forma corespondența Schwartz-Christoffel a unui domeniu fundamental pe o linie proiectivă complexă sau sferă Riemann. O altă aplicație este fracția continuă a lui Gauss, care poate fi folosită la obținerea fracțiilor continue pentru multe funcții elementare și speciale. Seriile hipergeometrice au fost studiate pentru prima dată de Euler, dar tratarea lor
Serie hipergeometrică () [Corola-website/Science/317625_a_318954]
-
lui 0 și 1 corespunde cu alegerea a două puncte care determină o dreaptă și apoi, în mod unic, coordonatizarea ei (originea și vectorul unitate). Tipurile de linii din geometrie sunt unic determinate de corpurile de coordonate asociate. Linia geometrică proiectivă, supusă transformărilor Möbius, presupune existența unui grup triplu tranzitiv, adică a unui corp complet. Deoarece exponențierea discretă (calcularea lui "x") este rapidă (prin exponențiere binară, care are complexitatea formula 1), dar nu se cunoaște o metodă rapidă de calculare a logaritmului
Corp finit () [Corola-website/Science/310435_a_311764]
-
ale filosofiei în sfera inefabilului. Semnul propozițional este identificat cu gândirea. El constă din cuvinte, deci este un fapt (3.14). Propoziția nu este luată aici cu sensul ei gramatical. Ea este un semn propozițional care se află în relație proiectivă cu lumea. Wittgenstein susține că gândirea se reduce la propoziție, deoarece numai aceasta are sens și numai în contextul ei poate numele să aibă o semnificație (3.3). Gândirea conține numai posibilitatea unei stări de lucruri. Ceea ce poate fi gândit
Ludwig Wittgenstein () [Corola-website/Science/297773_a_299102]
-
și folosite de numeroși cercetători din lumea întreagă, în note și memorii, teze de doctorat, monogafii si tratate. A abordat teme de cercetare științifică din geometria diferențială euclidiană (rețele pe suprafete, câmpuri de vectori pe suprafețe), geometria diferențială afină și proiectivă (câmpuri de conuri, configurații Myller), geometria diferențială a varietăților modelate de spații Banach, teoria grupurilor Lie, teoria G-structurilor și generalizări ale acesteia. Circa 30 de tineri studioși si-au elaborat tezele de doctorat sub conducerea științifică a profesorului Gheorghiev. A
Gheorghe Gheorghiev () [Corola-website/Science/312970_a_314299]
-
la Ministerul de Externe, am o relație cu totul aparte. Apoi, aș zice că unul dintre cei mai profunzi intelectuali de la conducerea Ministerului de Externe a fost Grigore Gafencu, iar un altul care l-a egalat în inteligență și capacitate proiectivă a fost Mihail Manoilescu, pe un termen prea scurt, din păcate, și marcat de Dictatul de la Viena din 30 august 1940. Un excepțional ministru de Externe a fost Kogălniceanu, pe care arhiva ministerului îl relevă și ca bun administrator. Brândușa
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
care ea începe să fie pusă în practică de ministrul Afacerilor Externe, de Ministerul Afacerilor Externe, de toate celelalte organisme ale statului, în legislativ sau în executiv, care au capacitate de reprezentare externă, se desparte de acest registru critic sau proiectiv. Și acum, revenind la subiectul dezbaterii. Unu, ieri și astăzi, cuvântul principal sau motivul principal al dezbaterii în politica externă a fost angajarea noastră sau, dacă vreți, dezangajarea noastră din Irak. O linie politică există deja, în lungul căreia mergem
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
pretexte de cooperare; este o zonă care din punct de vedere istoric a suferit un deficit enorm de dialog. Această situație arată că ar trebui construit pe relația cu Rusia, iar dialogul trebuie să fie lipsit de emoție, creativ și proiectiv. Unul dintre marile câștiguri ale anilor de maturitate politică de după 1989 ține de modul în care legăm trecutul și aspectele sale disputate de viitorul relațiilor bilaterale cu Rusia. În momentul în care am decis - am decis conștienți de faptul că
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
statelor din zonă? Mihai-Răzvan Ungureanu: Dați-mi voie să fac un raccourci la ceea ce a spus și domnul deputat. Eu n-am dorit să fiu polemic, nu vreau să fiu înțeles așa, dar repet: circumstanța nu a avantajat o gândire proiectivă asupra Mării Negre, o gândire care, după ce imaginează desenul, să aibă și rezultat. Aceasta a fost situația, aceasta era România. Era o Românie diminuată, cu posibilități reduse de a-și imagina, de a-și proiecta puterea. De data aceasta, suntem în
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
încoace arată altfel decât politica externă de până la începutul anului de care ne despărțim acum. În primul rând, formal, este o politică externă care începe să funcționeze mai bine pe alt calibru de activitate, este o politică externă care gândește proiectiv, nu reactiv, care își face propria agendă, care izbutește, la 15 ani după 1989, să inventarieze interesele naționale românești atât în materie de securitate, cât și în materie de prosperitate economică, să le transforme în obiecte ale activității politico-diplomatice și
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
putea dovedi din multe puncte de vedere un exercițiu util și, trebuie precizat, nu implică neapărat o tentativă de a minimaliza demersul lor. E adevărat că aceste texte pot trece drept automistificări conștiente, întrucât au cel mai adesea un caracter proiectiv sau deziderativ; din nevoia de autolegitimare autorii lor recurg frecvent la strategii și subterfugii, nu de puține ori chestionabile, iar la o confruntare, fie și superficială, cu practica literară discrepanțele sunt mai mult decât evidente. Însă, pe de altă parte
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
societățile dionisiace, excesive și depresive. Pe lângă interviurile clinice realizate În comun de antropologi și de profesioniști ai psihologiei, analizele viselor ( În spiritul lui Freud), dar și relatarea vieților și observația participativă, Abram Kardiner (1891-1981), psihiatru, a introdus utilizarea de teste proiective (projective tests). Menite să distingă trăsăturile majore ale caracterului și personalității (testul lui Rorschach, numit și testul petelor de cerneală, sau testul lui Murray, cunoscut și ca testul de apercepție tematică șTATȚ), ele au asigurat celebritatea acestui curent. Utilizarea lor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
au originea În familie, În scopul explicării unor comportamente compulsive sau a unei nevroze specifice. De aceea, datele cantitative obținute În urma aplicării diferitelor scale, precum cea axată pe autoritarism, au fost combinate cu abordări calitative (interviuri conversaționale și psihanalitice, teste proiective) În cazul celor care aveau un punctaj foarte ridicat sau foarte scăzut la chestionarele cu privire la prejudecăți. S-a descoperit existența unei utilizări sistematice a stereotipurilor la subiecții „autoritariști” și, prin urmare, a unui stil aparte de elaborare a cunoștințelor, legat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
în funcție de natura activității, de gradul de complexitate a temei, de vârsta școlară. Folosirea proiectului ca metodă de evaluare are avantajul că pune subiectul într-o situație autentică de cercetare și acțiune, cultivă încrederea în forțele proprii, stimulează creativitatea, cultivă gândirea proiectivă, facilitează achiziționarea unor metode de muncă specifice, facilitează achiziționarea unor tehnici de elaborare și de execuție a unei lucrări științifice, practice, minimalizează rolului cadrului didactic. Investigația Investigația reprezintă o metodă cu puternice valențe de învățare de către elev, dar și un
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]