267 matches
-
optsprezece personalități științifice, politice, literare. Un roman, Hearst II (2001), prezintă viața experimentată în trei orașe, New York, Paris, Caransebeș, cu marile lor diferențe de peisaj și mentalitate, de la cea mai crudă realitate la iluzie și visare. SCRIERI: Exerciții de naivitate. Prolegomenă pentru o cosmologie a spiritualității umane, București, 1993; România. Societate cu răspundere limitată, București, 1995; Treisprezece metamorfe, București 1996; Oglinzile sparte, București, 1997; Literatura. Povestea unei ficțiuni, București, 1998; „Nedespărțirea de Borges”, București, 2000; Hearst II, București, 2001. Repere bibliografice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286350_a_287679]
-
8/1996. Printed în ROMÂNIA CĂTĂLIN GHIȚĂ DEMIURGUL DIN LONDRA Introducere în poetica lui William Blake INSTITUTUL EUROPEAN 2014 Cuvinte-cheie: William Blake, romantism, poetica, interpretare Lui Liviu Cuprins Mulțumiri / 9 Introducere / 11 Partea I. Eul în viziune / 21 1.1. Prolegomena. Formularea identității / 23 1.2. Problemă eului / 25 1.3. Eul creator și eul empiric / 34 1.4. Emergentă eului creator / 36 1.5. Urizen că Doppelgänger al lui Blake / 47 Partea a II-a. Factorii inductori / 59 2.1
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Formularea identității / 23 1.2. Problemă eului / 25 1.3. Eul creator și eul empiric / 34 1.4. Emergentă eului creator / 36 1.5. Urizen că Doppelgänger al lui Blake / 47 Partea a II-a. Factorii inductori / 59 2.1. Prolegomena. Povestea nebuniei lui Blake / 62 2.2. Imaginația / 66 2.3. Inspirația / 79 2.3.1. Forme indefinite ale inspirației / 87 2.3.2. Ipostaze personificate ale inspirației / 90 2.3.2.1. Dumnezeu / 90 2.3.2.2. Îngerii
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
1. Dumnezeu / 90 2.3.2.2. Îngerii și diavolii / 94 2.3.2.3. Sfinții și profeții / 97 2.3.2.4. Spiritele / 98 2.3.2.5. Muzele / 103 Partea a III-a. Esență viziunii / 107 3.1. Prolegomena. Mediul religios blakean / 109 3.2. Un concept binar / 114 3.3. Paradoxul viziunii și polaritatea timp-spațiu / 147 3.4. Dialectica lui Blake / 157 3.5. Semnificația cifrei 4 / 170 3.6. Patru tipuri de viziuni / 174 Partea a IV
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
3. Paradoxul viziunii și polaritatea timp-spațiu / 147 3.4. Dialectica lui Blake / 157 3.5. Semnificația cifrei 4 / 170 3.6. Patru tipuri de viziuni / 174 Partea a IV-a. Patru niveluri de interpretare a poeziei blakeene / 179 4.1. Prolegomena. Traducerea ideilor în metafore / 181 4.2. Nivelul social (America, Europe, The Song of Los) / 184 4.3. Nivelul metafizic (The Four Zoas) / 193 4.4. Nivelul estetic (Milton) / 205 4.5. Nivelul religios (Jerusalem) / 214 Concluzie / 229 Bibliografie / 233
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
în centru analiză mai multor aspecte care privesc eul care traversează experiență vizionara. Voi încerca să arăt că acesta constituie o entitate duală, acomodând caracteristici creative și empirice. Ulterior, voi aplică rezultatele investigației pentru a radiografia eul blakean. 1.1. Prolegomena. Formularea identității Această problemă este suficient de complexă pentru a reclama un tratament în trepte. Astfel, sarcina care-mi revine în subsecțiunile ulterioare poate fi rezumata în patru mari etape. În primul rând, voi încerca să analizez conceptul general de
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
rolul inspirației nu ar trebui privit drept exclusiv sau absolut: cei doi agenți se completează reciproc într-o juxtapunere fenomenologica armonioasă, ce contribuie la generarea, la intensificarea și, în ultimă instanță, la transformarea viziunilor empirice în viziuni estetizate. 2.1. Prolegomena. Povestea nebuniei lui Blake Presupusa nebunie a lui Blake constituie un aprins subiect de dezbatere atât în perioada contemporană lui, cât și mai tarziu, cam până la mijlocul secolului al XX-lea. Unii critici resping ideea că viziunile blakeene sunt inspirate
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
se autoportretizează drept un vizionar; prin urmare, pentru a-i înțelege demersul, trebuie investigat nu numai profilul operelor sale, ci și dimensiunea experiențială care preceda procesul de creație artistică, oricât de circumspect ar fi criticul în privința acestor premise. 3.1. Prolegomena. Mediul religios blakean Nu este lipsit de utilitate să ofer, în debutul acestei secțiuni, o microanaliza a religiei blakeene și a influentelor suferite de aceasta. Vom vedea, pe parcurs, că înțelegerea facultății vizionare a artistului depinde în mod direct de
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
care le comportă teoria vizionara blakeană, în momentul în care cele patru tipuri de viziuni enunțate în scrisorile către Butts, din 2 octombrie 1800 și, mai ales, din 22 noiembrie 1802, devin o formă mentis a întregii opere. 4.1. Prolegomena. Traducerea ideilor în metafore Cu toate ca poezia lui Blake este suficient de didactica pentru a permite micul meu exercițiu de matematică literară, nu rezidă în intenția mea să trasez scheme exegetice cu instrumentele unei algebre a semnelor. Procesul pe care-l
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Bibliografie. Ediții: Palladio. La Storia Lausiaca, Intr. C. Mohrmann, text critic și comentariu G.J.M. Bartelink, trad. it. M. Barchiesi, Fondazione Lorenzo Valla, Mondadori, Milano, 1974; textul e o reviziune a ediției lui C. Butler, The Lausiac History of Palladius, I. Prolegomena; II. Introduction and Text, 2 vol. (TS 6), Cambridge, 1898-1904, al cărei prim volum e constituit dintr-un studiu încă fundamental al tradiției manuscrise și al operei; pentru polemica stîrnită de ediția Butler, se poate porni de la ultima intervenție a
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
R.W. (1988), „Problem solving and creativity”, în R.J. Sternberg (ed.), The nature of creativity: Contemporary psychological perspectives (pp. 148-176), MIT Press, Cambridge, MA. Weisberg, R.W. (1993), Creativity: Beyond the myth of genius, Freeman, New York. Weisberg, R.W. (1995a), „Prolegomena to theories of insight in problem solving: A taxonomy of problems”, în R.J. Sternberg și J.E. Davidson (eds.), The nature of insight (pp. 157-196), MIT Press, Cambridge, MA. Weisberg, R.W. (1995b), „Case studies of creative thinking: Reproduction versus restructuring
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
reward: Reality or myth?, lucrare prezentată la întâlnirea Society for Experimental Social Psychology, septembrie, Washington, DC. Eisenberger, R., Selbst, M. (1994), „Does reward increase or decrease creativity?”, Journal of Personality and Social Psychology, 66, pp. 1116-1127. Fairbain, W.R.D. (1938), „Prolegomena to a psychology of art”, British Journal of Psychology, 28, pp. 288-303. Freud, S. (1957), „The unconscious”, în J. Strachey (ed. și trad.), The standard edition of the complete psychological works of Sigmund Freud (vol. 14, pp. 166-204), Hogarth, Londra
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Francmasoneria și tainele divine / 298 Pasajul nostru în vid, poesia / 300 21. Erravi sicut ovis perdita / 307 Ritual și antropologie / 307 Rețeaua umană unitatea conectată cu Universul / 309 Memoria subconștientului liric / 313 Târgul cu umbrele / 318 22. Homo cogitus / 323 Prolegomene pentru alt univers / 323 CHRYSOPEEA ȘI SIMBOLISMUL INȚIATIC ÎN ARTA REGALĂ 23. Puterea magică a tainei / 333 24. Lumina între falii și armonie / 342 Haos și cosmos / 342 Arta filosofică / 351 25. Misticismul și geneza artei / 358 Geneza aurorei / 358
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
atunci, de ce virtuțile sunt atât de fragile? Ele pot rămâne sprijinul umanității doar prin credința că prin ele așteptăm minunea, adică lumina dezvăluită, ridicarea vălului lui Isis, văzându-le ceea ce sunt esența lui Dumnezeu Însuși, emanația Sa eternă și trainică. Prolegomene pentru alt univers Și tot ce veți cere cu credință în rugăciune, veți primi 842. Încheierea este dintotdeauna un început, un cuvânt explicativ înaintea unei lucrări a cărei planșă de arhitectură urmează și cuvântul sacru. Mă aflu deja în fața unui
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
condiția de a alege o valoare empirică convenabilă pentru energia medie de excitație E, figurând în această ecuație"2. Ultimul capitol sintetizează principalele rezultate obținute 3. George Manu este și autorul unei lucrări importante pentru cercetarea științifică, un fel de Prolegomena la fizica nucleară, ce reliefează fundamentul experimental pe care s-a construit știința nucleului atomic. Prin urmare, contribuțiile științifice ale lui George Manu la domeniul fizicii nucleare sunt esențiale și briliante, deopotrivă. Comunicările și lucrările originale publicate în Comptes-rendus de
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
1999) - punând accentul asupra rolului confesiunilor religioase în proiectul european, îndeosebi asupra specificului Sud-estului european. Autorul militează pentru reflecția asupra gândirii sociale a Bisericii, în contextul unui postmodernism secularizat și a unui raționalism endemic. Acest volum se constituie într-o prolegomena la o elaborare serioasă și fecundă a unei teologii politice care să aibă drept referință obligatorie tradiția răsăriteană și care să țină cont de noile provocări la care Biserica și societatea, depotrivă sunt supuse. Din Trupul Ecclesiei. Epistolar creștin Genul
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
București, Editura Humanitas, 2003. Vulcănescu, Mircea, Bunul Dumnezeu cotidian: studii despre religie, București, Editura Humanitas, 2004. Vulcănescu, Mircea, Tânăra generație. Crize vechi în haine noi. Cine sunt și ce vor tinerii români, București, Editura Compania, 2004. Vulcănescu, Mircea, Chipuri spirituale. Prolegomene sociologice, București, Editura Fundației Naționale pentru Știință și Artă, 2005. Vulcănescu, Mircea, Opere (I-II), București, Editura Univers Enciclopedic, 2005. Vulcănescu, Mircea, Spre un nou medievalism economic. Scrieri economice, București, Editura Compania, 2009. II. Lucrări speciale Albertoni, Ettore A., Doctrine
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Capitolul 3 - Rezultatele tranziției: sistemul politic și instituțiile publice 52 Criza morală a sistemului politic 52 A debutat noua democrație cu stângul? 54 Opt distorsiuni ale procesului politic 59 Criza instituțiilor statului 63 Cazul justiției 65 Partea a II-a Prolegomene epistemologice ale unei teorii a tranziției Capitolul 4 - Câteva condiții epistemologice ale constituirii unei teorii științifice a societăților în tranziție 69 Sociologia tranziției: un alt tip de sociologie? 69 Sociologia în societățile capitaliste dezvoltate 70 Sociologia marxist-revoluționară 70 Sociologia în
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
pe fondul orientărilor strategice formulate de către actorii externi. Următoarele capitole sunt dedicate strategiei tranziției ca produs al actorilor externi și interni și modului în care interesele, preferințele, stereotipurile lor au modelat strategia tranziției. Partea a II-atc "Partea a II‑a" Prolegomene epistemologice ale unei teorii a tranzițieitc "Prolegomene epistemologice ale unei teorii a tranzi]iei" Capitolul 4tc " Capitolul 4" Câteva condiții epistemologice ale constituirii unei teorii științifice a societăților în tranzițietc " Câteva condiții epistemologice ale constituirii unei teorii științifice a societăților
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
externi. Următoarele capitole sunt dedicate strategiei tranziției ca produs al actorilor externi și interni și modului în care interesele, preferințele, stereotipurile lor au modelat strategia tranziției. Partea a II-atc "Partea a II‑a" Prolegomene epistemologice ale unei teorii a tranzițieitc "Prolegomene epistemologice ale unei teorii a tranzi]iei" Capitolul 4tc " Capitolul 4" Câteva condiții epistemologice ale constituirii unei teorii științifice a societăților în tranzițietc " Câteva condiții epistemologice ale constituirii unei teorii științifice a societăților în tranziție" Sociologia tranziției: un alt tip
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
3-4/1944, caseta redacțională să îi mai cuprindă pe Mihai Isbășescu, Viorica Vlădescu și Florian Nicolau (secretar de redacție). Primul număr nu conține vreun articol-program, abia seria din 1943-1944 se deschide prin luarea de poziție a lui Nicolae Găgescu, intitulată Prolegomena, care explicitează scopurile publicației, apărută ca reacție la iraționalism și misticism: promovarea unei filosofii care să fie „fundamentată pe spiritul critic, rațiune și realism” ar constitui o premisă „pentru celelalte probleme de cultură”. Domină problematica filosofică, dar sunt abordate și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290027_a_291356]
-
dăruiască o naștere, un prezent. Totuși, în ciuda mai multor apeluri și încercări repetate, acest lucru întîrzie încă să se producă, abia în ultimii ani ea încercînd să-și dăruiască un prezent, odată cu lucrările lui Serge-Christophe Kolm, Daniel Villey ș.a. În Prolegomene la învățarea filosofiei economice, Villey definea filosofia economică ca fiind ansamblul "problemelor proprii ale filosofiei proiectate asupra domeniului propriu al economiei politice." Obiectivul autorului este de a decons-trui și apoi de a reconstrui economia după cri-teriile filosofiei. În acest fel
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
de către autorii antici, e dificil să se calculeze care era valoarea reală. Dacă acceptăm ca adevărată tradiția din secolul al III-lea, că erau acolo două sute de mii sau patru sute nouăzeci de mii de volume (Eusebius, Praep. Euang. 350b; Tzetzes, Prolegomena de comoedia) sau chiar șase sute de mii, trebuie să ținem cont de faptul că un sul con ținea, de pildă, un singur dialog platonic de lun gime moderată sau o dramă atică; În plus, nu avem de unde să știm În ce măsură
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
Fiction. The Development of a Critical Concept", PMLA 70 (1955), 1160-1184. Fries, Charles C., The Structure of English, New York 1952. Füger, Wilhelm, "Das Nichtwissen des Erzählers in Fieldings Joseph Andrews", Poetica 10 (1978), 188-216. Füger, W., "Zur Tiefenstruktur des Narrativen. Prolegomena zu einer generativen `Grammatik´ des Erzählens", Poetica 5 (1972), 268-292. Funke, Otto, "Zur ‚Erlebten Rede' bei Galsworthy", Englische Studien 64 (1929), 450-474. Genette, Gérard, Narrative Discourse (Figures III), trad. Jane E. Lewis, Ithaca, N.Y., 1980. Goldknopf, David, The Life
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
apare la R. Wellek și Austin Warren, în Theory of Literature (1949, 226 și 336), Harmondsworth, 1970, 218 ș.u. Referiri la lucrări mai recente legate de opozițiile fable-sujet respectiv histoire-discours se găsesc în Wilhelm Füger, "Zur Tiefenstruktur des Narrativen. Prolegomena zu einer generativen `Grammatik´ des Erzählens", Poetica 5 (1972), 268-292 și în Scheerer, Thomas M. und Markus Winkler, "Zum Versuch einer Erzählgrammatik bei Claude Bremond", Poetica 8 (1976), 1-24, mai ales 11 ș.u. Vezi și Emile Benveniste, Problèmes de
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]