1,461 matches
-
într-o carte din 1935, a scriitorului sovietic Ilia Ehrenburg, în care descoperă opacitatea față de înnoirea artistică, simetrică celei a "lagărului de dreapta". Inconfortul acestei poziții se vede destul de ușor, căci tânărul poet e obligat să acomodeze comandamentul intransigenței ideologice "proletare" la angajarea într-o experiență creatoare pe care nu și-o poate renega cu toată gura, după ce scrisese versurile de la "Alge" și publicase, în 1933, foarte puțin cumintele Roman de dragoste. Se va strădui, ca atare, să echilibreze, cât de
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
și "Reporter" vor fi organele de presă unde Gherasim Luca va semna articole pe teme sociale și literare: situația lamentabilă a "ucenicilor" din uzine, starea de spirit a generației tinere cu trimiteri la Julien Benda -, pericolul ideologiei fasciste, problemele "literaturii proletare", evocări ale unor scriitori și artiști legați de clasele oprimate, precum Alexandru Sahia și compozitorul francez Albert Roussel, însă și chestiuni privind "poezia pură" și înnoirile avangardiste. Sunt angajamente firești pentru reprezentantul unei mișcări poetice înscrisă în ansamblul ei sub
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
susținerea atenției la tragediile în curs de desfășurare, la "sudoarea și sângele celei mai recente istorii". Săptămânalul de stânga "Cuvântul liber", care-i publica un poem la 1 septembrie 1933, îl înscrisese alături de Paul Păun "printre primele nume ale poeziei proletare", deschizând drumul unei colaborări ilustrate, în intervalul decembrie 1934 - septembrie 1935, de o suită de articole de atitudine clar exprimată în sensul militantismului social de stânga, marxizant. Pentru poetul de 22 de ani, "istoria clădită cu figuri, anecdotică și falsificată
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
o bijuterie minuțios lucrată pentru câțiva". Bogziana "reabilitare a visului" se regăsește și ea, firesc, în acest context: "Reabilitarea poeziei mânjite până la noțiune"... ( v. Denaturarea poeziei, în "Cuvântul liber", nr. 27, din 11 mai 1935). Când pune, însă, chestiunea "poeziei proletare", Gherasim Luca nu înțelege totuși să invite la "adaptarea poeziei după un nivel intelectual existent și scăzut al muncitorului", ci distinge atent între producțiile de circumstanță, "care să completeze, să întregească și să anime ( un) program educativ pentru muncitori" și
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
demodatele ei mijloace de exprimare" ( v. Cultură și poezie, în nr. 30, din 1 iunie 1935). Cu altă ocazie, când scria despre Sensul unei mișcări poetice ( în aceeași publicație, nr. 28, din 18 mai 1935), ținuse să precizeze că "poezia proletară nu înseamnă nici Păun-Pincio, nici confortabila versificare cu săraci simpatici și bogați urâți pentru că sunt grași"... Interesant| pentru definirea poziției lui Gherasim Luca în ambianța ideologică a momentului este opinia, înregistrată de recenzia pe care o face la o carte
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
într-o carte din 1935, a scriitorului sovietic Ilia Ehrenburg, în care descoperă opacitatea față de înnoirea artistică, simetrică celei a "lagărului de dreapta". Inconfortul acestei poziții se vede destul de ușor, căci tânărul poet e obligat să acomodeze comandamentul intransigenței ideologice "proletare" la angajarea într-o experiență creatoare pe care nu și-o poate renega cu toată gura, după ce scrisese versurile de la "Alge" și publicase, în 1933, foarte puțin cumintele Roman de dragoste. Se va strădui, ca atare, să echilibreze, cât de
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
de timp, mimând gesturi ale unora de demult, tolăniți pe canapelele roșii-vișinii așa cum, odinioară, ne imaginam, stătuseră cei despre care citisem prin cărți, sau, unul ca mine, mai auzise și din povestirile câte unuia care trăise pe atunci. în aerul proletar al Capșei, în cofetăria devenită doar un vestigiu încețoșat de timp pierdut, ne plăcea, Esterei și mie, să ne cufundăm ca și cum am fi alunecat, fie doar și în curgerea unei simple închipuiri, în poveștile păstrate încă în plușul acelor canapele
Neaua de la Văcărești by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/10414_a_11739]
-
nițel declarațiile personale ale acestui grangur socialist-capitalist. „Ziua Internațională a Solidarității Muncitorilor este o sărbătoare a noastră, a oamenilor muncii...”, a declarat belicos duplicitarul Dodon. Da, în special al „omului muncii” Dodon care „în sudoarea frunții”, încălcând toate canoanele solidarității proletare, „a agonisit” averea de milioane, devenind capitalist milionar prosper, iar pe adevărații „oameni ai muncii” hrănindu-i cu brașoave socialiste despre „sfințenia” acestei sărbători. Până mai ieri același lucru îl declara un alt „om al muncii” comunistul nr. 1 Voronin
SOCIALISTUL CAPITALIST DODON LA “SĂRBĂTOAREA OAMENILOR MUNCII”! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380644_a_381973]
-
această parte de țară. Zona cea din împrejurimile străvechiului cap de țară al orașului Câmpulung Muscel. Popasul făcut în localitatea Văcarea i-a întărit și i-a provocat inspirația pentru poema Moartea căprioarei. 7. În plin urcuș spre instaurarea dogmatismului proletar și a literaturii de partid, revista Viața românească, nr. 10, din 1954, va tipări această capodoperă. 8. Ea va rămâne, pe drept, cea mai valoaroasă capodoperă a creației sale poetică, zice editorul Nicolae Cârlan. Ieri (1978) criticul literar, academicianul de
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
bunelor cuviințe. Din multitudinea exemplelor voi selecta tabloul în care a fost naționalizat imobilul intelectualului de marcă, Mircea Vulcănescu. După arestarea proprietarului, la 31 august 1946, întreaga avere a fost confiscată și repartizata gratuit unui cadru de nădejde al dictaturii proletare. Margareta, soția înaltului demnitar, împreună cu cele două fiice, Sandra și Măriuca, au fost somate să părăsească urgent locuința, cu un singur geamantan, în care să-și ia numai câteva haine de strictă necesitate. Fără valori, bijuterii și alte obiecte, care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
bunelor cuviințe. Din multitudinea exemplelor voi selecta tabloul în care a fost naționalizat imobilul intelectualului de marcă, Mircea Vulcănescu. După arestarea proprietarului, la 31 august 1946, întreaga avere a fost confiscată și repartizata gratuit unui cadru de nădejde al dictaturii proletare. Margareta, soția înaltului demnitar, împreună cu cele două fiice, Sandra și Măriuca, au fost somate să părăsească urgent locuința, cu un singur geamantan, în care să-și ia numai câteva haine de strictă necesitate. Fără valori, bijuterii și alte obiecte, care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
și alți exponenți ai avangardei, spirite nonconformiste și ostile establismentului burghez, care își reneagă propriile lor credințe artistice spre a și le păstra pe cele politice, acceptînd, însă, fără prea multe regrete, celălalt establisment, cel al ordinii și al dictaturii proletare. O altă categorie, cum este cea reprezentată de Vida Geza (luptător în Spania) sau de Vasile Kazar (proaspăt eliberat de la Auschvitz), îi privește pe oamenii declarați de stînga, pe militanții, apărătorii și promotorii valorilor, e drept, incerte, ale ordinii comuniste
O sintagmă abuzivă: realismul socialist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10002_a_11327]
-
în perioada interbelică, din această istorie, în cea mai defavorabilă și falsă postură umană și artistică, legându-l nejustificat de amantlâcurile de la Palatul Regal, care iau locul - în lucrare - marilor acte de cultură, sau unor aventuri amoroase înfierate „cu mânie proletară”<footnote Scurtu, Ioan și Buzatu, Gheorghe - Istoria Românilor în secolul XX (1918 - 1948), București, Editura Paideia, 1999, p. 87. footnote>. Din fericire, contemporanii au văzut adevărata dimensiune a ctitoriilor lui George Breazul și de aceea încheiem acest portret cu două
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
din 3-5 martie 1949, s-a decis trecerea, cu hotărâre la proprietatea socialistă. În raportul său, Gheorghe Gheorghiu Dej punea accent pe suprimarea chiaburilor, acei exploatatori ticăloși ai clasei truditoare. Transformarea socialistă a agriculturii era o sarcină principală a dictaturii proletare. Pentru prima dată în istorie, noile autorități instalate își luau angajamentul să distrugă proprietatea, considerată un delict, în loc să sporească avuția satelor. Pe de altă parte, persoanele care au manifestat atitudini dușmănoase contra noului regim, urmau să fie deportate. Această Hotărâre
Două manifestări de marcă, cu participarea Asociaţiei Canadiene a Scriitorilor Români. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_377]
-
pe pământ, prin prisma realismului socialist și să aducă osanale Marelui Stalin, Părintele Popoarelor, care veghea la fericirea supușilor, obligați să fie deosebit de mulțumiți. Ca exemple se pot cita poeții proletcultiști, Dan Deșliu și Nina Cassian, din a căror perle proletare redau câte o strofă: (...) Darurile-acestea nu poți să le asemeni/ Cu nici o vistierie de crai sau împărat/ Căci n-a fost om pe lume să-nalțe pentru oameni/ Atâta fericire cât Stalin a-nălțat. (...) Cuvântul lui Stalin e armă de
Două manifestări de marcă, cu participarea Asociaţiei Canadiene a Scriitorilor Români. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_377]
-
doi lei de la IAS-uri și SMT-uri. Interesant este că, într-o comună din județul Dolj, unul dintre aceștia a fost secretar de partid comunal și secretar de primărie, care i-a urât pe vechii chiaburi cu multă mânie proletară. Bătrânii satelor le-au dat cu multă încredere în arendă pământul lor, ca să se trezească în anumite perioade de doi-trei ani că nu intrau nici în posesia cerealelor și nici a banilor. Justificarea se traducea într-un șir de minciuni
Două manifestări de marcă, cu participarea Asociaţiei Canadiene a Scriitorilor Români. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_377]
-
retras în patriarhala așezare, Câmpina. Paradoxurile letale s-au petrecut în spațiul carpatin, în care, călăii purtau în mână toporul plin cu sângele opozanților, strigând cu multă isterie că, omul este cel mai prețios capital. România era condusă de dictatura proletară la volanul ipocriziei avutului obștesc, folosind șperaclul, ce-i al tău e și al meu, ce-i al meu e tot al meu. Torționarii care i-au schilodit pe nefericiți și au scurtat multe vieți, primesc, în continuare, pensii fabuloase
Tableta expirată. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_209]
-
demnitatea. Poezia primelor sale volume e ironică, sarcastică, cu secvențe scrise „în limbaj dialectal”. În limba din Țara Feneș Iosif Caraiman numește o despărțire. Frunză verde de istorie, 1996; Omul și pruncul, 1996; Nașterea, surâsul, 1998; Laic și risipitor sau Proletar, bărabă și-o grenadă pe geafecea, 1999; Fratele fiului, 2003, sunt cărți ale istoriei personale, ale nașterii într-o lume dușmană. Ale retragerii într-o boemă care vrea să sublinieze valoarea unui univers insular salvator. Citabile ar fi poemele din
Repere într-o geografie literară: Țara Feneș by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/2817_a_4142]
-
luptător pentru independența Banatului (alături de Valeriu Braniște, Al. Mocioni, Coriolan Brediceanu), a făcut parte din Delegația Unirii la Alba Iulia în 1918, dar toată activitatea sa revoluționară nu a fost un scut destul de bun pentru fiul său Filaret în fața mâniei proletare a regimului comunist. Viitorul star al dansului a crescut în atât de admirata efervescență culturală a orașului de pe malul Timișului: „vilișoarele înconjurate de vii erau puncte de reuniune a tuturor felurilor de talente ale culturii din regiune“ („Ritmul sentimentelor“). Așa încât
Agenda2004-35-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282806_a_284135]
-
ca de exemplu chemarea la redactorul-șef al ziarului pe un motiv ce nu ținea strict de profesie. Unul dintre reproșurile acestuia a fost la adresa pălăriei pe care interlocutorul nostru o purta într-o vreme când majoritatea oamenilor purtau șepci proletare. Pălăria sa, din păr de iepure și format „borsalină”, provoca. Însă de renunțat nu a renunțat la ea, cu riscul de a deveni un fel de dizident. „Purtam pălăria de dragul tatălui meu și nu aveam de gând să renunț la
Agenda2005-04-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283314_a_284643]
-
Radu Albala, Florin Manolescu, Șerban Foarță, Radu Paraschivescu ș.a.) După scrierea de față(și nu numai!), Serghei Dovlatov (1941-1990, mama armeancă, tatăl evreu) crește cu unu numărul autorilor ruși, refugiați în spații americane, care privesc în urmă cu mânie, chiar proletară, europenește. El este departe, la mare distanță de un Soljenițân sau Nabokov în a biciui și, ca atare, a încrimina regimul carceral impus de regimul totalitar și într-o regiune a Mării Baltice, cum este Estonia. Circuitul timpului identifică, în mod
Din Estonia, direct la New York. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_99]
-
ar fi Aurora din Leningrad și, din cînd în cînd, cîte o editură moscovita. Așa cum nici nu este greu de bănuit, pentru cei care nu-și mai amintesc bine cum stăteau lucrurile, albumele apărute la Meridiane aveau în ele ceva proletar, meschin și perisabil, cu reproduceri color puține și proaste și nu puteau fi făcute cadou decît în situații limită, în timp ce albumele rusești respirau chiar și ele acel aer imperial, erau monumentale și impecabile din punct de vedere tehnic, de multe
O panoramă a picturii moderne by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17867_a_19192]
-
unei disponibilități particulare a spiritului ei de a-și vizualiza propriile intuiții"... A existat, la sfîrșitul secolului 19, chiar și o Ioană cu idei socialiste (a lui Peguy), iar la începutul anilor '30 s-a născut și o Ioană Dark, proletară în Chicago (Sfînta Ioana a Abatoarelor, de Brecht). La sfîrșitul anilor '30, Paul Claudel a scris un oratoriu dramatic, Ioana pe rug, cu muzica de Arthur Honegger... Între sanctificare și demitizare, între tragedie și farsă, între terestru și metafizic, personajul
Jeanne d'Arc în misiune SF by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17217_a_18542]
-
un dram de indivie. Or, eu citeam în ochii tulburi din fața mea numai dispreț și condescendență. Simplu ar fi să dau vina pe ignoranța sau antiintelectualismul insului cu pricina, la urma urmelor atît de comune atitudini pentru o țară fostă proletară. Însă atunci nu aș fi pus la inimă mărunta grosolănie, aș fi concediat-o așa cum procedăm îndeobște pe străzi sau în tramvaie, cînd facem eforturi să nu auzim palavrele vulgare ale celor din jur. Dar dacă, gîndul se strecura veninos
Întrebări complicate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17324_a_18649]
-
simuleze, s-o contrafacă permanent, - între o "Charta Libertatum" și Constituția stalinistă nefiind mari deosebiri! Iar dacă au a-i recunoaște un caracter dictatorial puterii lor discreționare, nu sunt dispuși să i-l admită și pe acela oligarhic, o dictatură proletară fiind, în pură teorie, una a celor foarte mulți. De unde și ipocrizia, această preschizofrenie, cu, corolar inevitabil, perpetua potemkinadă, farsa jucată pretutindeni în vastul continent sovietic: la Gorki, la Kirovograd, la Frunze, la Kirovabad, la Kuibîșev și la Kirov(sk
Stalinismul toponimic by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/17405_a_18730]