1,605 matches
-
insolență de către acuzatori: Nu avem nevoie de intelectuali în U.R.S.S." (s.m.) în schimb, e cultivat asasinatul, marele dezamăgit Panait Istrati ajungând la concluzia, ca și autorul Registrului ideilor gingașe, că mult lăudatul comunism pe care o bună parte a proletariatului internațional nu-l cunoștea, pentru că "nu știa ce se petrece în Rusia" e un sistem criminal, "o mașină de fabricat fericirea" "prin sfărâmarea oaselor". Pe urmele lui Panait Istrati se află Petre Pandrea, care cochetase și el multă vreme cu
Comunismul și intelectualii by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8620_a_9945]
-
ales după ce trece prin închisorile de la Aiud, Pitești și Ocnele Mari. Se căiește și oftează amarnic: "O, ce naivitate, ce stupiditate". "Fără libertate nu există fericire". El se simte în R.P.R. - și nu era singurul - "ca într-o temniță". Dictatura proletariatului pe care o elogiase încă din tinerețe, îi apare, așa cum se confesează în Memoriile mandarinului valah, scrise între 1954-1958, ca o "dictatură a profitariatului (s.m.), dominată de minciună și de cultul deșănțat al personalității". "Comuniștii români sunt o adunătură de
Comunismul și intelectualii by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8620_a_9945]
-
educație a primit și ce este de profesie? Aceste întrebări ar trebui să hotărască soarta acuzatului. Aceasta este chintesența terorii roșii."viii Definiția leninistă a noii morale e fără echivoc: "morala noastră este total subordonată intereselor luptei de clasă a proletariatului", cu scopul "desființării clasei capitaliste": "Morala este ceea ce servește la distrugerea societății vechi exploatatoare și la unirea tuturor celor ce muncesc în jurul proletariatului care făurește societatea noastră comunistă". (Nu putem să nu sesizăm apropierea de concepția despre morală exprimată în
Sacralizarea urii by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/8383_a_9708]
-
leninistă a noii morale e fără echivoc: "morala noastră este total subordonată intereselor luptei de clasă a proletariatului", cu scopul "desființării clasei capitaliste": "Morala este ceea ce servește la distrugerea societății vechi exploatatoare și la unirea tuturor celor ce muncesc în jurul proletariatului care făurește societatea noastră comunistă". (Nu putem să nu sesizăm apropierea de concepția despre morală exprimată în celebrul fals propagandistic - Protocolul înțelepților Sionului: "Tot ce e benefic pentru poporul iudeu este drept și sacru din punct de vedere moral".) Măreția
Sacralizarea urii by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/8383_a_9708]
-
înainte ca România să cadă explicit sub tăvălugul comunismului sovietic. Încă din 1945, cînd mai erau doi ani pînă la abolirea monarhiei și trei pînă la naționalizare, el pictează țărănci monumetale și austere sau peisaje panoramice, legate subtil de ideea proletariatului suveran, cum ar fi acela din Petroșani. Și alături de el vin, în aceeași direcție, și alți exponenți ai avangardei, spirite nonconformiste și ostile establismentului burghez, care își reneagă propriile lor credințe artistice spre a și le păstra pe cele politice
Realismul socialist la o nouă lectură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8019_a_9344]
-
s.m.). Să notez, totodată, că afirmația criticului potrivit căreia Petre Pandrea, "ca om de stânga", n-ar fi fost niciodată comunist este oarecum inexactă. E adevărat, a refuzat să se înscrie în P.C.R., întrucât nu accepta ideea de "dictatură a proletariatului", dar cu toată "neapartenența" partinică, a vâslit mai mereu în apele comunismului, cum singur mărturisește, până când i-a cunoscut adevărata față, culminând cu pușcăria. Cartea lui Pandrea, conchide C. Coroiu, se încarcă azi "de un nou conținut - să-l numim
Un comentator colocvial by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8135_a_9460]
-
golan fioros. Nu mi-am închipuit că un golan analfabet poate să aibă o asemenea poftă de luxurie. Vila lui de la Neptun... totul e de aur acolo. D-aia s-a și numit „epoca de aur“... Așa-zisul triumf al proletariatului, care a sfârșit ca triumf al lui Ceaușescu, a fost triumful lui Golănescu și o trecere în întuneric. Asta a fost revoluția proletară. Ce s-a petrecut în decembrie ’89 n-a fost o revoluție, ci o restaurație: geniul politic
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
colonelul Pandele, îl arestase în 1952 pe colegul său de clasă (Gh. Cahu), care înțelegea să uzeze deă libertatea cuvântului, dar nu de aceea mult clamată de ideologii noului „regim de democrație populară”: spui numai ce este permis de „dictatura proletariatului”! Narațiunile excluse din sumarul cărții Ioana din primăvară de cenzorul plătit de Consiliul Culturii (Mihai Ungheanu) „văd lumina tiparului” abia acum, odată cu reeditarea ultimelor trei titluri mai sus menționate. Prima (și unica) încer care de a plasa unei reviste astfel
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
orientare care l-a făcut „tovarăș de nădejde”. Mai întâi, a știut totdeauna să nu atace vreun reprezentant al „clasei conducătoare”, ci numai „pături” (dacă muncitorii sunt „clasă”, intelectualii sunt doar o „pătură” care nu prea ține de cald „dictaturii proletariatului”!) și... „cearșafuri”: chelneri și frizeri ciubucari, șefi de aprozar care fură la cântar, profesori care dau preparații fără să declare la fisc câștigurile „ilicite”, academicieni care își însușesc lucrările subalternilor, ingineri care nu predau construcțiile la termen. Aici „tăia în
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
în morală; un... lucru neîngăduit, ceva ce te făcea să te gândești la... actul sexual, la propriu, ceva rușinos, de ascuns... Cele mai nepermise aspecte ale existenței se ascund, de fapt, în AMOR și în POLITIC|... Regele cu șapcă, adică Proletariatul, tipul activistului care te controlează. Zâmbetul lui scurt și vorace. " Măi, tu ești un rege, unul cu șapcă". Ca eroul lui Romain Gary - pe care îl chema Schatz...
Lucrul în sine by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8729_a_10054]
-
meu, iscodindu-mă rânjind ce și cum. Nu realizam pericolul (cineva îmi blocase sistemele de alarmă în interior), continuam să hohotesc, explicând în gura mare tuturor celor ce, gură-cască, se adunaseră în jurul meu, că prezența lui, a marelui învățător al proletariatului mondial, nu are ce căuta aici, la capitolul despre literatura științifico-fantastică" (I, p. 29). Acesta e pretextul epic al întregului roman, desfășurat pe 900 de pagini. Pare firav pentru o astfel de desfășurare de text, dar derizoriul e condiția necesară
O satiră politico-filosofică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8727_a_10052]
-
adorație. Ereticii și rîvna lor sectară au fost drastic sancționați ca deviaționiști și tot atît de eficient excomunicați cu ștreangul, cu pistolul, cu poțiunea de șoricioaică sau, și mai simplu, cu ranga. Ecumenismului i-a luat locul unirea mondială a proletariatului, iar ideea conspirativității inițiale, a ilegalității, s-a substituit patimilor și martirajului, devenind o formă supremă de legitimare. Inchisorile prin care cîțiva huligani ai istoriei au fost cazați, din cînd în cînd, pentru a-și desăvîrși studiile, de cele mai multe ori
Memorie, artă, restaurație by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8824_a_10149]
-
dublată, eventual, de lectura memoriilor Ninei Cassian, pentru o privire din interiorul fenomenului - risipește din fașă orice iluzie cu privire la vreo eventuală revelație este-tică, susceptibilă a fi produsă în post-moderni-tate de avânturile sta-hanoviste ale versificatorilor din anii de glorie ai "dictaturii proletariatului". Despre Emil Brumaru (n. 1939), unul dintre poeții de primă mână de azi, istoriile literare consemnează faptul că a publicat prima poezie în anul 1966 (în revista "Luceafărul") și că a debutat editorial în 1970, cu volumul Versuri, (Editura Albatros
Ucenicia unui epicurian by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8865_a_10190]
-
dreptei. Cele două cărți rezumă extremele unei abordări. După lectura lor se putea recompune tabloul disensiunilor din epocă, fizionomia taberelor în încleștare. Sună atunci firesc întrebarea legată de apartenență. A fost Malraux un comunist autentic, atașat cu trup și suflet proletariatului? Sau a fost Drieu un fascist pur sânge, în umbra lui Hitler și Mussolini? Cine adună mărturiile din sfera biografiei și a operei va evita , cred, să dea un răspuns afirmativ. Căci în analiză apar diferențieri, înregimentările liniare se dovedesc
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
și o întîlnire este aranjată pentru ziua următoare. Pentru a ajunge la destinație, Theo trebuie să iasă din spațiul securizat al orașului în no man's land-ul unui război civil, printre ruinele unor clădiri care amintesc de ghetourile lumpen proletariatului comunist. O țigancă pe nume Marica (Oana Pellea), care vorbește românește, îi ajută, însă dificultățile acestei evadări din mijlocul marasmului sunt depășite cu prețul vieții lui Theo și a celor care îl ajută. Alfonso Cuarón ne propune ecranizarea unei distopii
Copiii omului și sfârșitul copilăriei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9823_a_11148]
-
mandarinului valah", construind o machetă a "omului superior". Aceasta răspunde principiului noocratic al lui Camil Petrescu, pe care autorul Patului lui Procust, vai, nu și-l mai amintea după 1947, reprezentînd firește o sfidare a doctrinei oficiale. Pentru Pandrea, "heghemonia proletariatului este o tîmpenie. Sarea pămîntului sînt intelectualii. Mandarinatul conduce frîiele istoriei". în direcția abstracțiunilor, avem a face cu sublime propoziții. Mandarinul se plasează în mișcarea cosmosului, "conștient de cercul închis al facerii și al morții, acceptate cu detașare, surîzător în fața
Avocat și martor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8911_a_10236]
-
tatătui ei la Cîmpulung, în răstimpul domiciliului forțat. În paginile cărții găsim cea mai detaliată descriere a casei de la Andronache, precum și redarea plastică a lipsurilor în care Wendy a fost silită să-și crească copii în anii de dictatură a proletariatului. "În acei ani, toți duceam o viață dublă: în public ne purtam potrivit uzanțelor comuniste și abia acasă deveneam în sfîrșit noi înșine. Numai cine a trecut prin asta poate înțelege cît de importanți erau în vremea aceea prietenii. Faptul
Fiica lui Noica by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8955_a_10280]
-
A. Sawicki - aflăm din articolul O sinucidere - s-a născut în Kowno în aprilie 1863, într-o bogată familie poloneză; orfan, a absolvit liceul și s-a înscris la Facultatea de Drept din Varșovia, unde a activat în grupul revoluționar "Proletariatul". Avînd un rol secundar, a fost arestat, nu în 1885, cînd organizația a căzut, ci mai tîrziu, după un an de închisoare, fiind condamnat "pe cale administrativă" la cinci ani de deportare în Siberia. Eliberat, s-a stabilit în capitala Franței
Începuturile Publicistice ale lui Constantin Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9082_a_10407]
-
deportare în Siberia. Eliberat, s-a stabilit în capitala Franței, înscriindu-se la Facultatea de Medicină, unde "a înregistrat izbînzi strălucite". Dar la Paris întîlnește un fost tovarăș, Handelsmann, zis Bronislawski, cunoscut între "siberieni" drept cel care a trădat grupul "Proletariatul". Juriul, instituit - la cererea prezumtivului vinovat - din emigranți polonezi de toate culorile și acceptat de Sawicki, hotărăște imposibilitatea de a da un verdict, în absența dovezilor, rămase în posesia autorităților țariste. Handelsmann-Bronislawski triumfă astfel, putînd invoca drept motiv real al
Începuturile Publicistice ale lui Constantin Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9082_a_10407]
-
Stadnicki are caracteristici comune cu L. A. Sawicki. Tovarășul de detenție al lui Vania Răutu la Minusinsk 12, ni se spune în capitolul XVI al volumului al V-lea (Nostalgii), era "fost student la Varșovia, arestat cu prilejul prăbușirii partidului polonez Proletariatul, și deportat, pe cale administrativă, în Siberia orientală". Sîntem, prin urmare, în drept să vorbim de un model real al acestui personaj, altul decît cel propus de Z. Ornea (urmat de alți exegeți), care susține că el "îl întruchipează pe viitorul
Începuturile Publicistice ale lui Constantin Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9082_a_10407]
-
cărui limbaj putem întîlni, alături de sintagme tipic hegeliene - precum "viclenia rațiunii", "negativitate pură", "a fi în sine" și "a fi pentru sine" - expresii fatal desuete precum "mișcarea muncitorească", "forțe de producție" "relații de producție", "reificare", "exploatare", "solidaritate socialistă", "burghezie și proletariat". Și astfel, dacă dăm la o parte zgura corcită rezultată din alăturarea silnică a unui filozof propriu-zis, Hegel, cu un ideolog agresiv și resentimentar, Marx, atunci miezul gîndirii lui Adorno își păstrează și astăzi doza de incitare. Iar dintre cărțile
Jocul dialectic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9247_a_10572]
-
clișeele luptei de clasă. De aceea, scriitorul încearcă să iasă din această ecuație ideologică, evitând categoriile sociale puternice, prinse în reprezentări definitorii pentru regimul comunist. Lumea din Groapa, periferia neașezată și neideologică a orașului, e un fel de caricatură a proletariatului. Criticii proletcultiști observă devierea sau refugiul și vor denunța romanul, recomandând prozatorului să se ocupe de muncitori, de greve, nu de lumpeni și răpiri de ibovnice. Constrâns, prozatorul va trece de la înfățișarea Cuțaridei, adică a unei lumi degradate, care scapă
Viața ca o panoramă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9253_a_10578]
-
fost nevoie de trecerea a mai bine de încă 35 de ani pentru ca liderii comuniști să constate justețea judecății lui Raymond Aron. Volumul Opiul intelectualilor este împărțit în trei capitole: Mituri politice (în care sunt destructurate miturile stângii, Revoluției și proletariatului), Idolatrizarea istoriei (cuprinzând studii de filosofia istoriei; viziunea lui Raymond Aron asupra istoriei seamănă până la un punct cu cea a lui Toynbee; la noi, Neagu Djuvara este principalul continuator al acestei linii de gândire, fapt deloc de mirare câtă vreme
A, de la Aron by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9274_a_10599]
-
același an i se pune în scenă o piesă de factură DADA-istă, Marșul jonglerilor. Evoluează spre "afonism" și "alettrism", se consideră pe plan politic un reformator al marxismului, susținînd că tineretul are menirea de a aduce dreptatea socială în locul "proletariatului pervertit". Este anticomunist, protestează în 1972, la înmormântarea lui Tzara împotriva monopolizării faimei poetului de către stânga comunistă, dar totodată se apropie de "maoiști", participă la mișcările studențești din 1968. în 1976 depune la Biblioteca Națională din Paris un tom de
Isidore Isou (1925-2007) by Boris Marian () [Corola-journal/Journalistic/9344_a_10669]
-
două pagini, fără să le marchez prin blestematele croșete ș...ț. Aceste pasaje "incendiare" combăteau doctrina și liderii comuniști: "Trebuie să spun că fenomenul capital al secolului al XX-lea n-a fost - și mai ales nu va fi - revoluția proletariatului, așa cum o prevesteau marxiștii acum șaptezeci-optzeci de ani, ci descoperirea omului noneuropean și a universului său spiritual".13 "Marx și marxiștii scriu în aceeași manieră agresivă și polemică în care scriau teologii Reformei și Contrareformei".14 Jurnalul ne prezintă și
Mircea Eliade și Cenzura by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/9430_a_10755]