521 matches
-
Educației Naționale de atunci, a fost dezvelit un bust al ctitorului Gheorghe Roșca Codreanu, lucrat în bronz de sculptorul Mihai Onofrei. Bustul, situat în partea de nord-vest a clădirii liceului din Bârlad, a fost trimis la topire în 1951, când proletcultismul pusese stăpânire pe cultura românească.
Gheorghe Roșca Codreanu () [Corola-website/Science/311167_a_312496]
-
1917 într-un amplu proces de schimbare socială accelerată, noua conducere politică supra-valoriza, la nivel discursiv, muncitorul, „proletarul”, văzut că motor revoluționar și drept clasa privilegiată, a cărei avangardă și reprezentant era partidul comunist. În acest context, s-a dezvoltat Proletcultismul</i></spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">, programul care își propunea să revoluționeze cultură pe trei fronturi: în munca (prin contopirea artistului și muncitorului), in viata de zi cu
Teatru proletar în Germania și Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/296106_a_297435]
-
și traducătoare de limba engleză); reprezentantă a micii comunități evreiești, Sterian s-a remarcat atât în perioada interbelică, cât și în cea comunistă, într-un domeniu neafectat de cenzură, deși a fost marginalizată în perioada stalinistă, în care era promovat proletcultismul în artă. În perioada comunistă, muzica ușoară era încurajată de autoritățile regimului și la Buzău, și școala de artă, înființată în 1957, a produs artiști ca Laurențiu Cazan și Mihaela Runceanu, a cărei moarte violentă în plină carieră în 1989
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
de Litere a Universității din București. Aici alături de profesorii Mihai Moraru și Dan Horia Mazilu, s-a ocupat de perioada veche a literaturii române - contribuind cu importante studii de specialitate - dar și de literatura română sub comunism (de la așa numitul „proletcultism” din anii 1950 până mai târziu). Una dintre cărțile sale controversate, cu un ecou în lumea intelectuală din România, se numește "Iluziile literaturii române" (2008), carte pe care domnia sa a renegat-o în cîtea interviuri. La împlinirea vîrstei de 70
Eugen Negrici () [Corola-website/Science/297639_a_298968]
-
aceasta a constiuit debutul domniei sale în critică și a fost scrisă la îndemnul poetului și prozatorului Mircea Ciobanu, care a fost și un inspirat editor. Este autorul singurei istorii literare a unei perioade mai puțin faste a literaturii române, perioada proletcultismului, în două volume: Cele două volume ale cărții "Literatura română sub comunism" deja publicate au fost precedate de prefața unei antologii de poezie proletcultista, "Poezia unei religii politice" în care Eugen Negrici reia teza substituirii religiei în statul comunist cu
Eugen Negrici () [Corola-website/Science/297639_a_298968]
-
de remarcat cum aceste trăsături sunt redate muzicii de jazz în ultimele decenii, o dată cu renașterea gypsy jazz-ului (en. „jazz țigănesc”), tot în Europa Estică (prima epocă a stilului respectiv avusese loc în Franța și Belgia perioadei interbelice). În perioada proletcultismului (din anii cincizeci, în majoritatea țărilor până la finele anilor optzeci), muzica populară a fost puternic expusă Kitschului prin acomodarea poeziei realismului socialist și prin excese ce doreau sublinierea elementului național, deci „patriotic”. Muzica populară contemporană promovează un stil vocal emfatic
Muzică populară () [Corola-website/Science/312342_a_313671]
-
o temă centrală a artei românești moderne. Nici chiar în anii de apogeu ai interbelicului tradiționalist, când țăranul devenise un laitmotiv al artei românești, munca câmpului nu devine subiect artistic. Munca devine temă artistică majoră exclusiv în perioada comunistă, când proletcultismul impune alegerea subiectelor artistice din sfera realității sociale. [caption id="attachment 657" align="aligncenter" width="300"] Ioan Andreescu, "La Arat".[/caption] Pe tot parcursul epocii moderne imaginea muncii prin filtrul artei poate fi discutată pornind de la puținele reprezentări existente. Ioan Andreescu
Reprezentări ale muncii în arta românească modernă ante-1945 () [Corola-website/Science/295672_a_297001]
-
(n. 20 septembrie 1859, Târgu Frumos, județul Iași - d. 17 octombrie 1904, București) a fost un poet, precursor al proletcultismului, care în 1948 a fost ales membru post-mortem al Academiei Române. este considerat a fi primul poet proletar din literatura română, care pe lîngă poezie a avut și o îndelungată activitate revoluționară socialistă. S-a născut într-o familie de țărani
Dumitru Theodor Neculuță () [Corola-website/Science/307242_a_308571]
-
politice (de exemplu Doina Cornea), au apreciat că regimul comunist instaurat la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, a aplicat în însăși România o politică antiromânească prin cenzură, prin înăbușirea intelectuală a părții mai educate din populație, prin obligativitatea proletcultismului și a realismului socialist, precum și prin promovarea unui „național-comunism” de fațadă în locul valorilor culturale anterioare. Acești autori au afirmat că antiromânismul comunist s-a impus în Republica Populară Romînă promovând cultura sovietică în dauna culturii românești, și în Republica Socialistă
Antiromânism () [Corola-website/Science/306099_a_307428]
-
s-a permis accesul la "„fondul secret de carte”", pentru „documentare”. Procedeul ales de acesta este unul destul de primitiv: scoate anumite date și informații din publicațiile interbelice, relativ cunoscute opiniei publice, și le reformulează și interpretează într-o manieră specifică proletcultismului și ideologiei luptei de clasă. Rezultatul va fi romanul "Domnul General guvernează", apărut în anul 1953, pentru care a primit Premiul de Stat. Romanul povestește „adevărata viață a Reginei Maria” amestecând informații preluate trunchiat și denaturate din „Note Politice” ale
Regina Maria a României () [Corola-website/Science/302772_a_304101]
-
deșerturile literaturii sfătoase, „înaripate“ (cum o numește critica momentului), scriind, pe teme curente, poeme didactice și reflexive, fără originalitate» (SSra, I 24), după cum certifică Eugen Simion. Dar printre textele ce se constituie în tributul dat și de Miron Radu Paraschivescu proletcultismului - "Cântarea României, Cinci toasturi de ziua partidului" etc. - se ivesc și câteva caligrafii, memorabile poeme ale roadelor: («Laudă tomatei» - PScr, I, 309 sq.); («Mărul» - PScr, I, 311); începe să se releve «un fond clasic de inspirație ce va ieși la
Miron Radu Paraschivescu () [Corola-website/Science/305876_a_307205]
-
ușoară în Europa sau chiar America, după anii patruzeci nu vor mai exista decât suprapuneri pe termen scurt (unde calitatea produselor românești are de pierdut din lipsa de interes a autorităților, ba chiar artiștii fiind uneori oprimați). În anii cincizeci, proletcultismul își face simțită prezența puternic în toate manifestările de artă, inclusiv în muzica ușoară. Totuși, se apelează la jazz-ul vocal, comercial, ocazie care introduce atât elemente demodate (acompanierea unui solist cu "bigband" în stil "swing"), dar și mult mai
Muzică ușoară () [Corola-website/Science/309407_a_310736]
-
prematur la 12 ani, ca la 15 ani Radu să semneze primele versuri, și până la maturitatea deplină artistic atât ca poet, eseist, cât și ca dramaturg și complex om de teatru. Noul volum atestă adevărul că În plină epocă a proletcultismului Radu Stanca nu a scris nici un vers care să-l compromită. El rămâne În zariștea posterității ca un adevărat exemplu de demnitate. Actor, regizor, cronicar dramatic, eseist și critic literar, mort prematur, dar având un talent indiscutabil, Radu Stanca este
Editura Destine Literare by Anca Sîrghie () [Corola-journal/Journalistic/99_a_396]
-
seriozitate! Sar vreo cinci poeme, mai degrabă citețe, oprindu-mă la ŤOm în cosmosť, scris cu ocazia lansării cosmonatului sovietic Gagarin. Versurile ce se doreau entuziaste se revelă glacial retorice, încheindu-se cu un stih cules din preistoria personală a proletcultismului : "înalt preludiu comunist de vise"... Din sfărâmăturile unui poem consacrat, în 1960, cuceririi cerului de către om, s-au ivit, parcă fără știința mea, trei poezii adevărate - printre cele mai bune din întreaga mea creație lirică: Deodată deschid ochii aplecat deasupra
Anevoioasa desprindere de țărm by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8291_a_9616]
-
etc.". Acest prim corpus de documente este doar vîrful aisbergului nemerniciei care s-a abătut peste literatura română. Ne aflăm în plină eră a imposturii. Materialele adunate reflectă cea mai întunecată perioadă a literaturii și artei naționale, perioadă a "înfloririi" proletcultismului, a realismului socialist în formele sale nude. Scriitorii s-au aflat într-o cazarmă ideologică, unde cei "corespunzători" se simțeau bine, mai ales financiar. Mulți autori, care pe atunci dirijau destinul literaturii noastre, în prezent, după ce în "obsedantul deceniu" au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Virgil Ierunca rămîne un îndrumător pentru care epitetele de recunoștință urcă pînă acolo unde exagerarea chiar nu stăruie decît ca infimă măsură". (Convorbiri literare, nr. 8, august, 2000, text publicat integral în Viața Românească, nr. 12, decembrie, 2000) DIN VREMEA PROLETCULTISMULUI ÎN FLOARE Un prim volum de documente, adunate și comentate de Lucian Dumbravă, sub titlul Ei, care au scris... și publicat la sfîrșitul anului 2000, de editura ieșeană Evenimentul, încearcă să nareze istoria Asociației Scriitorilor din Iași, între anii 1949-1959
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
în nr.43 al revistei "Gazeta literară" tov. Savin Bratu în articolul "Virtuțile poeziei" o socotește printre "firele de aur ale viitorului". În funcție de cele mai sus arătate, vă rugăm să luați măsurile pe care le veți socoti necesare". În anii proletcultismului în floare, numai neatenția cerberilor cenzurii, însoțită de scurte perioade de dezgheț ideologic, au permis apariția unor opere importante. [Convorbiri literare, nr. 5(77), mai 2002] DESPRE UN PROCES CARE N-A MAI AVUT LOC În Diagonalele Monicăi Lovinescu, apărută
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
24 CUM ÎȘI CÎNTAU POEȚII CONDUCĂTORII COMUNIȘTI / 30 SCRIITORUL ȘI SECURITATEA / 33 SCRIITORII ÎN CAZARMĂ / 39 ÎNTRE ZIARISTICĂ ȘI LITERATURĂ / 45 G. CĂLINESCU ÎNTRE AUTONOMIA ESTETICULUI ȘI ANGAJAMENTUL PARTINIC / 52 VIRGIL IERUNCA, O CONȘTIINȚĂ CRITICĂ A EXILULUI / 65 DIN VREMEA PROLETCULTISMULUI ÎN FLOARE / 81 DESPRE UN PROCES CARE N-A MAI AVUT LOC / 92 TRAGEDIA PITEȘTI / 103 UN CONGRES AL SCRIITORILOR / 112 VICTIME ȘI EROI / 143 LITERATURA ORIZONTALĂ sau PROSTITUȚIA SLOVEI / 175 FERICIRILE MONAHULUI DE LA ROHIA / 185 VICTIME ȘI CĂLĂI / 206
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
științele limbilor, în ramuri artistice, în informatică. Umanistica e în curs de evaporare. În 1989, nu numai industria a fost declarată "un morman de fiare", dar și biblioteci ori institute variate de cercetări au fost în mare măsură abandonate, evocând "proletcultismul" de odinioară. După peste 22 de ani de pensionări anticipate, încă se mai așteaptă "schimbul de generații", cu absolvenții facultăților străine de științe sociale, de unde se spune că, întrucât țara și lumea se văd mai bine, crește și eficiența în
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Opera, 277-280; Regman, Noi explorări, 778-779; Marcea, Concordanțe, 135-140; Tihan, Apropierea, 143-153; Crohmălniceanu, Al doilea suflu, 200-213; Florin Mihăilescu, Realism și autenticitate, ST, 1992, 11-12; Ierunca, Dimpotrivă, 60-70; Teodor Vârgolici, O nouă istorie a literaturii române, ALA, 1995, 300; Nițescu, Proletcultismul, 257-278; Ion Bălu, Istoria literară, astăzi, APF, 1996, 3; Nicolae Bârna, O „Istorie” prietenoasă, CC, 1996, 9-10; Ion Bălu, O istorie integrală a literaturii române, APF, 1998, 3; Mircea Popa, Dumitru Micu - portret întârziat, ST, 1999, 5, 6; Dicț. esențial
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
Uniunea Scriitorilor, Filiala Brașov. Redactor: D. Gherghinescu-Vania. Este o culegere de texte literare - poezie, proză, teatru - la care se adaugă o rubrică de „Studii-cronici-însemnări”. Materialele sunt caracteristice pentru perioada de angajare în programul oficial al realismului socialist. Multe sunt tributare proletcultismului - versuri și proze ocazionale axate pe problematică social-politică -, printre temele preponderente numărându-se atașamentul partinic, lupta de clasă, prietenia și ajutorul sovietic, colectivizarea, viața „nouă” în fabrici și uzine, condamnarea războiului rece, a imperialismului și colonialismului etc. Publicația se sprijină
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287864_a_289193]
-
ei, al lui Blaga, apoi, scurtă vreme, asistent al aceluiași, n-a făcut totuși carieră universitară (dacă ignorăm cei cîțiva ani cît a funcționat la Institutul Pedagogic din Constantă), iar carieră de critic i-a fost întreruptă pe toată durata proletcultismului. Destin comun, așadar, cu al cerchiștilor, care, cu foarte puține excepții, n-au publicat mai nimic în deceniul al șaselea, debutînd editorial tîrziu, cam o dată cu generația mea. Deși ne despart douăzeci de ani, Cornel Regman a debutat editorial (în revistă
Luciditatea cronicarului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17739_a_19064]
-
desfășurare bilunară, din cauza oboselii muncitorilor. De asemenea, ca activitate culturală, aflăm că se pregătea o serbare, cu o piesă scrisă de unul dintre angajați și dedicată muncitorilor de la Atelierele C.F.R. Nicolina, ceea ce o include pe linia de conduită a manifestărilor proletcultismului avant la lettre. Câteva rânduri dintr-o notă amintesc de revolta ucenicilor de la ateliere, „complet goi”, în urma unui incident la etuva de deparazitare, care s-a soldat cu distrugerea hainelor de lucru. În rest, atmosfera pare relativ calmă, muncitorii arătându
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
familiar proletcultiștilor sovietici), erau hiperbolizați proletarii cu salopetă, șapcă și pumnul ridicat dârz, se celebra mașinismul și noul decor citadin, saturat de drapele și lozinci; în anii ‘45-’46 a fost lansat și un concept care e „varianta românească a proletcultismului” (Ana Selejan): „cultura pentru mase” sau „cultura cu sens unic”, pregătind trecerea spre realismul socialist. Al doilea fenomen raportabil la p. a fost ofensiva demolatoare asupra valorilor literaturii naționale, prin vasta acțiune de interzicere și epurare a fondurilor de carte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289036_a_290365]
-
Sibiu, 1992, vol. II: Reeducare și prigoană, Sibiu, 1993; Ana Selejan, Literatura în totalitarism, [I-VI], Sibiu, București, 1994-2000; Poezia unei religii politice. Patru decenii de agitație și propagandă, îngr. și introd. Eugen Negrici, București, 1995; M. Nițescu, Sub zodia proletcultismului. Dialectica puterii, îngr. M. Ciurdariu, București, 1995; Marian Papahagi, Literatura în criză: din epoca cenzurii până la revoluție, ECH, 1998, 1-3; Marin Radu Mocanu, Cazarma scriitorilor, București, 1998; Liviu Teghiu, Fenomenul proletcultist în literatura română, Timișoara, 2000; Alexandru Ștefan, Politici culturale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289036_a_290365]