604 matches
-
în ideea că adevărul, chiar dureros, ar trebui tăcut. Nu-l apar pe Călinescu de nimeni, iar de dl. Grigurcu mai puțin decît de oricine. Vreau doar să explic că marele critic a jucat în relansarea literaturii române după colapsul proletcultist un rol excepțional. Pe care, date fiind împrejurările, îl cred mai important decît rolul negativ jucat de Călinescu în anii '44-'47. Modelul oferit nouă, criticilor din anii '60, s-a dovedit mai plin de consecințe decît decepția provocată generației
Hulitul critic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17840_a_19165]
-
Ieronim, Mariana Filimon, spre a nu mai aminti numele cîtorva foarte bune poete, din țară și de peste hotare, care se bucură de o mai largă audiență. Din păcate, mai funcționează, într-un fel, în urma golului creat prin prăbușirea falselor glorii proletcultiste, produsă pe la jumătatea anilor ^60, "dreptul primului ocupant", ca-n cucerirea Vestului sălbatic. Am aratat în repetate rînduri, insă n-am ostenit a repeta acest lucru, cîtă vreme situația nu s-a schimbat într-un mod pe deplin satisfăcător, că
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
vorbirea lui cu alura saturat-metafizică, să se decupeze pregnant nu doar chipul lui Nichita Stănescu, ci și un profil de poet reprezentativ pentru generația ^60. Și, în mare, o întreagă paradigmă literară. Întrucît tinerii care (re)descopereau viață după deșertul proletcultist trăiau literatura că pe o experiență în primul rînd existențiala și abia apoi culturală. Poezia constituia pentru ei un oficiu sacru, iar în condiția de poet se amestecau figurile lui Orfeu și a lui Christ deopotrivă. (Deși parcă nici Sisif
Poeti prieteni by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17891_a_19216]
-
fost luat drept afront la adresa partidului și tratat în consecință". Muncă propriu-zisă în redacție nu i-a displăcut, era destul de comoda, iar șefii - Nestor Ignat, Sorin Toma, Andrei Băleanu, Sergiu Fărcăsanu - îl tratau bine, afabil. Fiecăruia din acești renumiți dogmatici proletcultiști, care aplicau plini de zel directivele partinice, li se face cîte un portret binevoitor, prin ochii tînărului Dumitru Micu de atunci. De exemplu: "La începutul deceniului al șaselea, Sorin Toma trona asupra întregii prese că un semizeu. În 1957, puterea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18017_a_19342]
-
mi-am siluit în nici o împrejurare conștiința și n-am vîndut-o cu bună știință." Seninătatea cu care își privește Dumitru Micu trecutul este ea însăși extrem de semnificativă. Pentru cei care s-au născut mai tîrziu și încearcă să înțeleagă epoca proletcultista, memorialistice profesorului - fără îndoială sinceră - explică într-un fel "cum a fost posibil". Infarctul tuturor bănuielilor Infarctul suferit de premierul Radu Vasile a prilejuit presei pe lînga publicarea știrii, cu litere mari, un șir de speculații care mai de care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18017_a_19342]
-
al icoanelor naționale. Atitudinea corespundea emfazei national-comuniste și bloca spiritul critic în aceeași măsură, daca nu în același fel, ca și iconoclastia dinainte. Nu e cazul să stărui asupra efectelor. Diferență majoră a constat în faptul că dacă în perioada proletcultista există o unică scară de valori, aceea oficială, în perioada protocronista, ierarhia oficială s-a confruntat necontenit cu aceea a criticii liberare, nemaiizbutind niciodată să se impună deplin. Ne-am fi așteptat, poate, în deceniul din urmă să nu mai
Iconoduli si iconoclasti by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18111_a_19436]
-
apărut mai ales ca reacție: o fronda întrucîtva explicabila. Ei nu mai asculta însă de o comandă politică, precum în anii '50. Iconoclastia de tip nou e individuală, neorganizata și nu tot asa de stupida și de primejdioasa că aceea proletcultista. Din păcate, pe fondul de iconodulie, însuși spiritul critic e confundat deseori cu iconoclastia. Iritarea provocată de articolele despre Eminescu din Dilemă n-a fost deloc una antiiconoclastă. Ea a azvîrlit în aceeași oală atitudini critice absolut legitime cu sfidări
Iconoduli si iconoclasti by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18111_a_19436]
-
de biblioteci pe care nu le mai cercetează nimeni, ceea ce în 1957-1958 se petrecea în văzul lumii. Și trebuie să-i fim recunoscători pentru acest efort, nemaifăcut de altcineva în momentul de față, nici măcar de cei ce incriminează retoric literatura proletcultista. Datorită tenacității cercetătoarei din Sibiu, putem reciti rapid un capitol - grotesc - de istorie literară. În anii 1957-1958 se duce, practic, ultima campanie de impunere a realismului socialist că doctrina literară unică. Campania va continua și în 1959, dar nu va
CIMITIRUL VESEL AL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17442_a_18767]
-
astăzi problemă centrală a poeziei eminesciene: contradicția, nelămurita încă, dintre progresismul și reacționarismul conținutului ideologic al poetului". Așadar lui Eminescu i se intenta un proces ideologic. Tunurile erau reglate nu numai împotriva criticilor poetului, ci și împotriva poetului însuși. Comentatorul proletcultist susține cu aroganță de intrus că, deși a avut inițial o perspectivă socială justă, "nefericitul" autor al Scrisorilor a suferit înrîurirea "reacționara" a lui Titu Maiorescu (demonizat mereu), care a avut interesul expres "de clasă" de a-l îndepărta de la
"Literatura orizontală"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17513_a_18838]
-
-și recapete libertatea. În cartea sa pot fi găsite toate stereotipiile lingvistice aflate azi în circulație: "în aceste zile, când toată suflarea românească", "noi, românii, suntem de drept și de fapt europeni", "după .patruzeci și cinci de ani de beznă proletcultista", "întruchiparea în bronz a poetului nostru național", "o știre m-a impresionat în mod deosebit", "în cadrul unor manifestări ce dovedesc tot mai mult preocuparea din ultima vreme a Centrului Cultural Român din New York pentru sporirea calității activităților sale", "seară omagiala
Un scriitor agitat by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17601_a_18926]
-
în atenție texte care au avut darul de a inspira de mai mult timp ample discuții privitoare la cele două părți ale activității lui G.Călinescu, dinainte de schimbările politice din țară și de după aceea, judecata comună fiind că „în perioada proletcultistă... s-a lăsat a fi utilizat în chip de marionetă culturală, de a fi dorit el însuși acest lucru, servind astfel acțiuni anticulturale”, și că „făcea eforturi vizibile pentru a se adapta noului limbaj și noii atitudini, lucru care i-
Ultimul Călinescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2524_a_3849]
-
Mircea Anghelescu Suprarealismul este unul dintre puținele capitole ale literaturii noastre dintre 1930-1950, care a putut fi schițat și discutat fără mari omisiuni de nume sau de probleme, încă înainte de încheierea epocii proletcultiste. S-a întâmplat că o parte dintre suprarealiști, oricum adversari ai tradiționaliștilor interbelici dintre care mulți aveau zgomotoase opțiuni politice de dreapta, au militat sau măcar au publicat în reviste de stânga și au putut fi revendicați de regimul instalat
Un suprarealist atipic – Trost by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2553_a_3878]
-
Mariettei șase luni de lagăr la Miercurea-Ciuc (martie-iulie 1941), iar după moartea lui Haig pe frontul rusesc, tînăra văduvă va intra în logica supraviețuirii. Fiind epurată din teatru și din învățămînt, Marietta acceptă după 1948 să pună în scenă piese proletcultiste, reușind în 1952 să se angajeze la Studioul „Constantin Nottara“. Cum vechile prietenii nu se sting nici în împrejurări drastice, Marietta îl vizitează pe Noica la Cîmpulung-Muscel, dar în același timp, aflîndu-se în grațiile comuniștilor, actrița este trimisă de Securitate
Actrița minuțioasă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2452_a_3777]
-
în vîrstă de 55 de ani fiind inclusă în „lotul Noica-Pillat“. Va fi eliberată în 18 ianurie 1963, pentru a fi reintegrată în lumea teatrului, jucînd pe felurite teatre din provincie (Cluj, Petroșani, Timișoara, Constanța). Concesia de a juca piese proletcultiste o va răscumpăra prin munca didactică, de numele ei legîndu-se descoperirea unor talente ca Leopoldina Bălănuță, Florin Piersic, Claudy Bertola sau Emanoil Petruț. Spre bătrînețe, ființă clorotică cu aparențe silfidice devine o umbră cadaverică. Suferindă de diabet și cu dese
Actrița minuțioasă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2452_a_3777]
-
față de lume și, cu toate că lealitatea lui față de regimul socialist, față de ideologia progresului și față de tradițiile și destinul poporului nostru, nu putea fi pusă la îndoială, el nu se lăsa manevrat cu ușurință în aranjamentele abuzive, dăunătoare, ale dirijismului și imposturii proletcultiste, el nu putea fi silit, cu niciun preț, să-și încalce principiile și conștiința, să laude și să înjure la comandă, după oportunități și criterii mărunte, incompatibile cu sensurile majore ale culturii românești, cu adevăratele principii, de adevăr, dreptate și
Cornel Regman în documente semnate de Geo Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/2409_a_3734]
-
din contingent, rememorată în Manifestul de care ne ocupăm prin intermediul unei însemnări a lui André Gide, dintr-o scrisoare către Jules Renard: "L'oeuvre d'art ne doit rien prouver: ne peut prouver sans tricherie". Trecem mai ușor peste etapa proletcultistă, pe cît de vandalică în negația sa pe atît de grotescă în pretențiile-i "întemeietoare", deoarece a fost, pînă la un punct, dezavuată de chiar inițiatorii săi, "îndrumătorii" samavolnici ai culturii din domeniul conducerii de partid. Să ne oprim cîteva
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]
-
la decernarea prestigiosului premiu, lista pe care figurau cele mai cunoscute personalități din lumea întreagă. Cea ce a pierdut atunci țara noastră a câștigat Spania, premiul pentru literatură fiind acordat de Juriu poetului Juan Ramon Jimenez. Acuzat de nulitățile și proletcultiștii de la București de „concepție idealista, mistica și simpatii față de Mișcarea Legionara" autorul „Poemelor Luminii” și al „Trilogiei Valorilor” a fost destituit în anul 1948 din învățământul universitar și îndepărtat din Academie. Desfășurarea evenimentelor a confirmat din plin temerile celor care
Eu cu lumina mea sporesc a lumii taină Lucian Blaga. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_231]
-
vin. Volumul începe cu un capitol intitulat Debutanți înainte de război, afirmați deplin în deceniile 5-6, astfel încât suntem tentați să credem că principalul criteriu va fi și în continuare unul cronologic. Iată însă că puțin mai încolo dăm peste capitolul Oportunismul proletcultist în varianta basarabeană. Trebuie să înțelegem că s-a trecut la un criteriu moral și ideologic? S-a trecut, dar numai pentru basarabeni. Urmează o scurtă repunere în drepturi a criteriului estetic: între tradiționalism și modernism. Mergând cu lectura mai
Ceva care seamănă cu o istorie a literaturii by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16996_a_18321]
-
în aprilie anul 2000: uneori trage sertarul, scoate un mic horcăit, scuipă în sertar într-o farfurioară, apoi împinge sertarul al loc, ca Chișinevschi; din cauza cenzurii, ștersesem rîndurile, dar toți cei de o vîrstă cu mine, care au apucat perioada proletcultistă, știu că era perioada în care Chișinevschi, mai marele culturii, scuipa în sertar.) Cînd se deschide fereastra în birou, se ridică și fuge afară, pe coridor, să nu stea în curent. Cu ceilalți are relații stereotipe, are cu ei relații
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17024_a_18349]
-
începuse să se dezică, de altfel." Și generațiile ulterioare de la Filologia bucureșteană, pînă la dispariția lui Savin Bratu în cutremurul din 1977, îi datorează mult admirabilului profesor și ar fi nedrept ca numele lui să fie legat doar de scrierile proletcultiste ce se păstrează în biblioteci, fiindcă din anii '60 el începuse să gîndească altfel și să-și formeze studenții cu o deschidere intelectuală pe care nu mulți o aveau atunci. * Coleg cu Toma Pavel, Valeriu Cristea, Mihai Zamfir, Nicolae Manolescu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17030_a_18355]
-
a perioadei moderniste luptă criticul optzecist. Opera cui este această clasicizare? Nu numai a marilor critici interbelici (Lovinescu, Streinu, Vianu, Pompiliu Constantinescu sau G. Călinescu), ci și a generației următoare, generație (despre '60 este vorba) apărută cu întîrziere, din cauza accidentului proletcultist. Bătălia canonică purtată de acestă generație a avut drept erou principal literatura interbelică - abia atunci își căpăta o aură clasică acea perioadă. Mulți spun că adevărata miză a acestei generații a fost promovarea unei noi literaturi, cînd, în fond, noua
O combinație rară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15919_a_17244]
-
contra"!), mai mult ascultam decît să vorbesc ceea ce, trebuie să o spun, mi se întîmpla destul de rar! De la el am aflat toată istoria "Agorei", revista efemeră și excepțională din 1946, și multe, multe alte povești din perioada pre- și post- proletcultistă, istorii de pușcărie, ale lui și ale altora. Avea un fel de neputință amară și triumfătoare, totodată... Dar poate că cea mai semnificativă și emoțională întîlnire a fost cu Radu Petrescu, debutant la cincizeci și... de ani, un adevărat om
Dumitru Radu Popa: "Sansele nu se asteaptă ca o pară mălăiată" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15907_a_17232]
-
de pe pozițiile ortodoxiei staliniste celei mai retrograde, ceea ce nu reprezenta nicidecum un progres în mentalitatea literară. Liviu Țenghiu, în schimb, nici el menționat de d-na Cordoș, recurge la termen chiar în titlul cărții sale de la Editura Mirton, 2000, Fenomenul proletcultist în literatura română. Alături de M. Nițescu, pe care d-na Cordoș îl consideră excepția cea mai importantă de la regula folosirii prudente a termenului. Argumentele d-nei Cordoș sînt de bun-simț și le reiau doar fiindcă multe dintre lucrurile la care se
Despre proletcultism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15976_a_17301]
-
primele decenii ale secolului XX, și din inițiativele căreia a rezultat o cultură revoluționară în esența ei, cum ar fi filmele lui Eisenstein sau școala de critică cunoscută ca școala formală rusă. Lenin a gîtuit însă repede pretențiile avangardiste ale proletcultiștilor, aducîndu-i la dogmatismul ce va fi un triumf sub Stalin în toate domeniile spiritului. în România, din motive care-mi scapă, termenul circulă la sfîrșitul anilor '40, în pofida faptului că tezele lui A.A. Jdanov, care le dogmatizau la extrem
Despre proletcultism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15976_a_17301]
-
copii și animale (bazate mai ales pe tonul narațiunii din Vizită, D-l Goe, Grand Hôtel "Victoria Română", Bùbico). Notele ediției Al Rosetti, Ș. Cioculescu, Liviu Călin (Opere, vol. II, 1960) îl apără pe scriitor de acuzațiile moraliste cu argumente proletcultiste ("schița atacă problema greșitei educații a copiilor în familia burgheză. Iubirea maternă potențată pînă la idolatrizare duce la răsfățarea copiilor și stimulează instinctele lor cele rele. Caragiale a fost uneori suspectat că n-a iubit copiii, dar atît grija cu
Imagini și desemnări ale copilului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15967_a_17292]