295 matches
-
îmbătrînirii, cînd de fapt cochetăria cu care scriitorul își privește defectele trădează halena unui pronunțat amor propriu. Un om dărîmat de bătrînețe n-ar sta să lege stilistic reflecții stoice pe seama inutilității a toate, ci ar țipa franc în fraze prolixe, pe cînd Livius Ciocârlie nu numai că se simte bine în pielea lui, dar chiar trăiește satisfacții estetice atunci cînd are prilejul de a-și descrie comediile de situație în care nimerește. Cît e autoflagelare și cît e autocompasiune în
Algor senectae by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4800_a_6125]
-
Este de-a dreptul captivant să urmărești felul în care Marta Petreu proiectează filosofic derapajele de limbaj și de logică ale personajelor caragialiene, urcând, pentru a le pune diagnostice, până la Dialogurile lui Platon populate de sofiști. Aici se încadrează discursurile prolixe ale unor Cațavencu sau Farfuridi, „în care orice afirmație este anulată de aserțiunea imediat următoare”, aici convorbirea dintre vizitator și Feciorul din Căldură mare, „o adevărată capodoperă a anamorfozei logice”, prevestind teatrul absurdului ionescian, aici văicăreala confuză de la tribunal a
Înapoi la Caragiale! by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4570_a_5895]
-
mentalitate care astăzi, din nefericire, sunt definitiv îngropate. Semnele epuizării Cu prilejul lansării la Iași a volumului de proză scurtă (Victimele inocente și colaterale ale unui sîngeros război cu Rusia (ca exemplu de concizie și plasticitate, titlul izbește prin redundanța prolixă), Liviu Antonesei acordă un interviu „Suplimentului de cultură”, unde, printre multe lucruri oneste, fine și de bun-simț, simte nevoia să declare că: „Nu sînt decît foarte rar și foarte blînd înjurat pentru că publicul meu și-a dat seama că sînt
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4576_a_5901]
-
autobiografice, cel meditativ conține intuițiile obscure ale elementului ominos, iar partea speculativă strînge fragmentele de analiză abstractă a temelor culturale. Din cele trei, singurul care nu-i priește e palierul speculativ, unde Tarangul cade într-o proză repetitivă și fatal prolixă, cînd lasă impresia că vrea să înțeleagă o temă chiar în momentul descrierii ei, situație în care deznodămîntul e unul singur: confuzia întreținută de plăcerea de a crea calambururi gratuite. Rebel față de norme, Tarangul îndrăgește încălcarea lor. De aceea, cartea
Dansul lui Hipoclid by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5484_a_6809]
-
subtilitate. Pe scurt: cele două amazoane fac o bruscă și nu tocmai justificată pasiune pentru profesorul de literatură franceză. Omul e cu totul fad (și de aceea porecla, rezultată din abrevierea numelui, i se potrivește de minune), iar cursurile lui, prolixe. Numai că, privit cu o atenție predispusă la retușuri, faciesul acestuia începe să aducă binișor, în mintea studentelor, cu acela al unui vampir. (Detaliu indus cu insistență și de narator, care, o dată la câteva pagini, și-amintește că dantura personajului
Gentlemen’s agreement by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4502_a_5827]
-
articolelor, nu e mai puțin adevărat că publicul român a aflat de la Gherea de noile orientări ale criticii europene. Să mai adăugăm că stilul autorului, aflat la antipozii celui maiorescian, n-a stîrnit nici el un entuziasm unanim: e dezlînat, prolix, plin de improprietăți lexicale și de reveniri, redactat într-o sintaxă neîngrijită; abordarea familiară a cititorului, dorința de a instala o falsă complicitate între autor și lector, nu plac tuturor. Dar prin aceste inovații plebee, Gherea a modificat sensul actului
De la Marx citire by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6907_a_8232]
-
Mircea Mihăieș Probabil că numele Jack Ludwig nu vă spune nimic. Și nici nu prea ar avea de ce. Scriitor de origine canadiană, stabilit în Statele Unite, a publicat trei romane mediocre și mai multe volume de reportaje inspirate de lumea sportului. Prolixe, dominate de un stil jurnalistic simplist, cărțile lui n-au impresionat pe mai nimeni - cu o singură excepție: pe marele său prieten, Saul Bellow. Originea canadiană comună și prietenia intensă care i-a legat explică, și în acest caz, de ce
O dramă amoroasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3108_a_4433]
-
XXI, abstracție făcând de costume (în descrierea cărora Kalogridis este performantă) și mijloace de transport. La sfârșitul lecturii ne dăm seama că am parcurs un cocteil de romane, de dragoste, spy, policier, frescă istorică, thriller, un amalgam pasionant, chiar dacă uneori prolix și static. Oricât am fi de zoili, trebuie să-i recunoaștem autoarei talentul de a imprima narațiunii tensiune și suspans, de a-și face cititorul să empatizeze cu Lisa Gherardini, și deci și cu cartea. Stilul este evocativ, à la
Mona Lisa, fiica lui Leonardo? by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/3331_a_4656]
-
lui Ioan Fărmuș, premisa centrală, aceea de a urmări figurile cititorului (fie că e vorba de un „lector actualizat”, „implicit” sau „real” cum se teoretizase la început) se pierde pe parcurs într-o serie de filiații discutabile și de distincții prolixe și inutile, vecine cu confuzia. Studiul începe să se descoase la încheieturi din cauza multiplelor inconsecvențe și imprecizii terminologice. Nu e clar, de pildă, dintr-o exprimare generalissimă, precum „În ambele scrieri centrul atenției se mută de pe o dimensiune care atestă
Cititorul omniprezent by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3246_a_4571]
-
Oare ce ar trebui mai mult? Dragonul lui Ion Negoițescu îl duce cu gândul la un autoportret cu mască, Lupul și catedrala lui I. D. Sârbu îi pare scris de un autor ,inteligent, ironic, incisiv, caustic, atent la limbă, dar prolix, prea multe divagații - lectură oricum obositoare." în schimb, în Patapievici (Zborul) îl vede pe copilul minune al exploziei postdecembriste! Am greși însă luând în considerare Jurnalul ca pe unul de lecturi. în pagină, fiecare zi își are șartul ei, la
Diaristul prin vârste by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10999_a_12324]
-
Sorin Lavric Prolix, specios și greu digerabil, așa arată rezultatul la care ajung cei mai mulți cărturari atunci cînd, scriindu-și cărțile, fac paradă de cunoștințe. Cauza e de căutat într-o disproporție ce le surpă pe dinlăuntru textele. Mai precis, se produce un colaps
Laudă fantasmelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10201_a_11526]
-
anticiparea unei plăceri pe care tocmai inițierea în mister făgăduiește a ți-o da. De aici farmecul lui Culianu, și tot de aici senzația că, în ciuda cantității uriașe de informație vehiculată, autorului acestuia îi lipsește alura specioasă a unui stil prolix și plictisitor. În plus, Culianu e un cărturar cu idee, gîndirea jucînd în cazul lui rolul unui principiu de ordine prin care diversitatea enciclopedică a cunoștințelor sînt rînduite într-un cîmp coerent. Iată de ce cărțile lui Culianu sînt scrise cu
Laudă fantasmelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10201_a_11526]
-
Virgil Podoabă oferă două exemple de escrocherie comisă cu sânge rece de ,boieri ai minții". Cel dintâi e H.-R. Patapievici, al doilea, Mircea Cărtărescu. Iată cum sună, în gura procurorului improvizat, acuzațiile: ,E, oare, în regulă ca un scriitor prolix în gândire, cu un talent literar precar față de adevărații Arnoteni, autor doar de opinii, și nu creator al vreunei idei forte, precum Patapievici, să fie considerat, numai pentru talentul său mediatic excepțional, taman un Kierkegaard?" Lăsând de-o parte strania
"Oierii" lovesc din nou by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10818_a_12143]
-
gândire, cu un talent literar precar față de adevărații Arnoteni, autor doar de opinii, și nu creator al vreunei idei forte, precum Patapievici, să fie considerat, numai pentru talentul său mediatic excepțional, taman un Kierkegaard?" Lăsând de-o parte strania construcție ,prolix în gândire" (?!), i-aș fi sugerat lui V. P. măcar un minim respect pentru cronologie: H.-R. P. a beneficiat de flatanta comparație cu marele danez mult înainte de a-și fi dovedit și ,talentul mediatic". Iar a nu recunoaște măcar
"Oierii" lovesc din nou by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10818_a_12143]
-
același text, cel mai concis are cîștig de cauză. Asta nu înseamnă că un comentariu e cu atît mai valid cu cît e mai lapidar, dar în genere criticul care a înțeles ceva se poate exprima scurt și limpede, modul prolix de argumentare fiind semnul unei gîndiri confuze. Dar chiar și așa, ce anume stă în miezul unui text rămîne „lucru în sine“, cu neputință de atins prin comentarii, de aceea pînă și cele mai ingenioase interpretări nu sînt oblice pe
Cauda pavonis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4142_a_5467]
-
totul redat cu exactitate. Și dacă ar mai fi putut exista vreo urmă de îndoială, Greene a risipit-o introducând, fără vreo încercare de deghizare, pasaje din aristocratica tragedie Moartea lui Hercule, pe care a găsit-o, așa cum se așteptase, prolixă și bombastică la culme.
Virginia Woolf ORLANDO by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/3844_a_5169]
-
să creadă că avuseseră dreptate. Se pare că infirmasem o supoziție și confirmasem alta. Sigur este că ieșisem din confruntare mai bine decât intrasem. Ca prizonier, se-nțelege. Ca istoric, eram nemulțumit de modul În care prestasem, fusesem dezlânat și prolix, dar se pare că, până la urmă, izbutisem să mă fac Înțeles. Asta dacă nu cumva stimabilii Înțeleseseră mai mult și mai multe decât avusesem eu În intenție. O să vedem ce va fi În continuare, mi-am spus În sinea mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
regelui și se dezlănțuie împotriva lui acel șir de persecuții care, până la urmă, trebuie să-l răpună. Astfel, la banchetul dat de republicani în acea zi, la restaurantul "Culesul viilor din Burgundia", în localitatea Belleville, lângă Paris, între două discursuri prolixe ale participanților, tânărul Galois strecoară un toast scurt, dar categoric. Ținând în aceeași mână și paharul și briceagul deschis, de care se servise la masă, se ridică și urează: "A Louis-Philippe". Apoi golește paharul dintr-o înghițitură și se așează
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
lui Galois, e scrisă în fulgerări întrerupte, între două închisori și un duel, în scurtele răgazuri pe care i le acordă un destin nemilos; a lui Cauchy, se întinde monotonă pe vreo 800 de memorii, în voia facilității unui talent prolix. Totuși spectacolul acestei vieți prodigioase nu trebuie să se traducă într-o acceptare necritică a operei algebrice a lui Galois. Știința e o construcție obiectivă care se desfășoară în afară de noi, devenită aproape anonimă prin mulțimea contribuțiilor care i se aduc
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
decorează oglinzi lucide miroase a oțet pe palier la stând se vând tinichele brodate suflete hașurate obtuz dresez orgolii cu tacul de biliard canapeaua cântă demențial ca un pian (dez)acordat regal ca o cobră gelozia îmi mușca sfârcurile trecutul prolix doarme între noi miroase a gingășie a vid procustian patul tău mutilează perfid Referință Bibliografică: (respi)rații / Angi Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1264, Anul IV, 17 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Angi Cristea : Toate Drepturile
(RESPI)RAŢII de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349785_a_351114]
-
mai cinstit am aruncat în closet tocul rupt inima spartă de o piatră din asfaltul lasciv sentimentele se dezbracă la groapa de gunoi comună sufletul îți doarme sedat printre cearșafuri spălate cu balsam pliate cartezian nu mai suna mesajul este prolix la mâna mea brățara handmade are șapte noduri legate gordian Referință Bibliografică: Evanghelizarea (după tine) / Angi Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1328, Anul IV, 20 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Angi Cristea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
EVANGHELIZAREA (DUPĂ TINE) de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364821_a_366150]
-
și motivul intrării în joc al psihopaților, sadicilor, violatorilor, căci corpurile trebuie uneori sacrificare sau purificate, iar aceste întâmplări oribile nu sunt văzute doar în filmele de groază. S-a tot vorbit în ultimii ani de body art, de la tatuări prolixe și, în general, confuze, până la expunerea corpurilor goale, acoperite doar de un strat de vopsea protectoare. Se văd tot mai multe reprezentații teatrale în care actorii apar goi pe scenă, așa cum se fac adevărate ospețe ciugulind mâncarea de pe copul ras
REPREZENTARE ŞI REPREZENTAŢIE de DAN CARAGEA în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366495_a_367824]
-
Poeta dă o notă metafizică unora dintre poemele sale, așa cum au făcut-o odinioară: Eminescu, Nerval, Hölderlin, Rimbaud, Novalis ș.a. întru transcenderea într-o altă dimensiune, cu legi pe care nu le stăpânim încă, poate energetică, conservată într-o veșnicie prolixă și plictisitoare de prea ,,multă veșnicie”. De parcă poeta ar visa un vis din care nu ai vrea să te trezești, ,,Romanticii au știut că visul nu e fecund decât dacă prin el insul ar putea deveni mai profund și s-
CRONICĂ REALIZATĂ DE VASILE POPOVICI VOLUMULUI OBSESIA DEŞERTULUI , AUTOR VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354680_a_356009]
-
manuscrisul în întregime: maladia oculară, cu care se lupta de mai multă vreme. S-ar putea aprecia că este, în fond, un refuz camuflat, ținând seama de faptul că Aurelian Popescu nu era cunoscut ca scriitor, iar manuscrisul era extrem de prolix și alambicat stilistic. Aflând că subsemnatul activa în Cenaclul literar „Gib. I. Mihăescu” de pe lângă Casa de Cultură din Drăgășani, mi-a trimis și mie manuscrisul, la care a adăugat și srisoarea de la D.P. Perpessicius, pe care am reprodus-o. Cunoștem
DUMITRU PANAITESCU-PERPESSICIUS-MANUSCRIS EPISTOLAR INEDIT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357066_a_358395]
-
cu artă fluturi hrăneau culorile cerului vedeam vârcolacii lunatici pictând îngeri pe față dorind să mă îmbrac cu somnul stelelor serile tavanul nopții risipea constelații piciorul tău stâng mi-atingea spatele curbat scrisesem cu rujul Dior pe oglinda mată cuvinte prolixe aveai umărul drept indecent tatuat lumina țigării îmi contura estompat sânii cucerisem definitiv teritorii underground m-am dezbrăcat și de lumina albastră dansau tribal cuvintele-ntre noi m-ai privit în ochi ca la ultimul sabat sunt orbi ce pipăie
NOSTALGIE CU NUD de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1318 din 10 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371298_a_372627]