273 matches
-
sovietice care n-a fost pusă în discuție de către occidentali. În sfîrșit, noul regim stăpînește viitorul pentru că pretinde că împacă modernitatea cu justiția. Întreaga construcție ideologică este axată pe acest crez al unei istorii semnificative și dominante. UN PROIECT INTEGRAT PROMETEIC Totul fusese pus în aplicare pentru marea operă: teoria și logica ei, cadrul instituțional, implementarea modelului sovietic. Un mare pas a fost transformarea instituțiilor. Constituția din martie 1948 aliniază evoluția românească la aceea a Iugoslaviei, Albaniei, Bulgariei și Ungariei. Principiul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de om nou, trebuia să măsurăm". Pe de altă parte, există realitatea formării unei elite de noi conducători care dețin mecanismele puterii totalitare și care nu au de gînd să renunțe la ele. Constituția din 1952 răspunde și imperativelor mitului prometeic, dar și nevoilor revoluționarilor deveniți cadre, plini de ambiții pentru ei înșiși, pentru familiile lor și pentru cei asemeni lor; aceasta impune ca partidul, după articolul 86 al Constituției din 1952, să fie singurul partid recunoscut în țară. După cum arată
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a fost și este convinsă că ea posedă cheile științei și că, în consecință, este competentă. Această înlăturare a îndoielii privitoare la o identitate considerată în mod natural ca superioară deschide calea unei rutine liniștitoare, în completă distorsiune față de elanurile prometeice ale proiectului social impus. Spiritele împietresc într-un fixism științific și, dacă unii gîndesc că puterea minte, ei nu vor merge pînă la a pune în discuție adevărul și obiectivitatea științei. Relativul este de neconceput, de negîndit. Afectivitatea va fi
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
opoziție cu mizeriile subliniate de observatorii comitetului Helsinki ai Ligii Drepturilor Omului... În timp ce disidenții explică de ce se pleacă din România, protocroniștii înscenează o Românie luminoasă. Protocronismul este un fel de răspuns la o disidență care crește atît în discursul oficial prometeic, cît și în tradiția naționalismelor tradiționaliste dintre cele două războaie. Paul Goma explică: "în România, un pașaport are o valoare infinit mai mare decît un serviciu bun, decît un automobil, decît o vilă. În România, pașaportul produce stratificări sociale și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
o tresărire a națiunii. Or, această națiune nu-1 urmează nici în proiectele sale grandioase de reorganizare a peisajului și nici în mobilizarea sa naționalistă antimaghiară. Speranțele într-o mutație transnațională înving speranțele autarhice. Ceea ce era în anii '50 un proiect prometeic devine în anii '80 subiect de scandal. Ceaușescu distruge, se spune; el însă pretinde că ar construi. Acționînd, el rămîne credincios propriilor declarații din 1965 și 1971, ca și cum erei perestroika a lui Gorbaciov trebuie să-i fie opusă o eră
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
A IV-A SUPLICIILE SECOLULUI XX Capitolul l Războiul și revoluția . . . . 263 Cucerirea puterii . . . . . . . 269 Cei care fac dreptatea . . . . . . 274 Ordine și ortodoxie revoluționară . . . . . 276 Capitolul 2 Urmașii lui Stalin . . . . 283 Succesele și erorile unei mișcări . . . . . 283 Un proiect integrat prometeic . . . . . 285 în zbuciumul istoriei unei democrații populare . . . 292 Capitolul 3 Frumoșii ani'60 . . . . 301 Un nou avînt sau revoluție instituționalizată? . . . . 301 Timpul disprețului . Totul pentru victorie . . . . . . 308 Munca și patria socialistă . Capitolul 4 De la mediocritate la mizerie . . 322 Pierderea încrederii
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
acționează ca o armă de luptă: ea violează spațiul extramundan extrăgând/relatând, în permanență, despre "semnele" ascunse după lințoliile pecetluite ale astrelor. Interogația este un "reper semiotic și principal instrument al reflexivității artistice". Ea nu e "sterilizatoare, descurajantă, ci bărbătească, prometeică, asociindu-și spre a fi astfel, un cortegiu de emoții intelectuale".29 În fond ne-o demonstrează chiar notația poetului: "În fiece om Universul s-opintește. Omul e-o-ntrebare? Fiecare om e-o-ntrebare pusă din nou spiritului Universului
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
naște Enitharmon-Spațiul, ca emanația feminină a lui Los), devenind astfel sclavul acestei creații. Din cuplul Los-Enitharmon (Timp-Spațiu) acum se naște Orc, energia revoluției, spiritul revoltei, care este înlănțuit de o stîncă de către Los, eveniment în urma căruia Orc devine o figură prometeica, iar Los o figură jupiteriană (Jupiter Optimus Maximus, echivalentul lui Zeus; este însă simultan un "Cronos"/"Saturn", ca timp fizic-psihic). În același timp, Urizen își formează "Pînză Religiei" ("Net of Religion"). În această pînză este prinsă omenirea în momentul în
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
de fier: Vezi supra notă despre cărțile de fier și-aramă (VI, 85). 196 (VII, 68) Au temelia bucuriei ți-este chinul pe care alții pentru tine-ndură: Pasaj extrem de dens, în care Orc se profilează ca fiind un personaj prometeic, care suferă cele mai mari chinuri imaginabile. Revoluția (industrială, științifică, etc.) implică astfel o dramă adîncă, deoarece prin ea se declanșează transformări la fel de adînci. Creația revoluționară, așadar, implică suferință. Bucuria noului revoluționar își are astfel temelia în dramă adîncă a
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
aceasta este și interpusă, ceea ce Înseamnă că Îndepărtează riscul unei conjuncții totale, al cărei rezultat ar fi o lume arsă (C. Lévi-Strauss, 1995, p. 359). Dintre nenumăratele constructe mitologice consacrate explicării originii focului și a consumului de alimente coapte, mitul prometeic a suscitat numeroase interpretări. Voi urma aici analizele subtile ale lui Jean-Pierre Vernant (1995), care se referă Îndeosebi la episodul instituirii primului sacrificiu În onoarea zeilor. Zeus Îi cere titanului Prometeu să organizeze acest sacrificiu originar și exemplar, care urma
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
volumul. Cântare omului e sociogonie în imagini și odă libertății. Secvențele principale ale acestei alcătuiri simfonice relevă treptele cuceririi și afirmării umanului din om: ridicarea din pulbere pe verticala demnității și a cunoașterii, botezul nemărginirii, bătălia minții pentru adevăr, cutezanța prometeică, inventivitatea, munca. Semnificativ, fiecare pas înseamnă ruperea unor împotriviri, rezistențe, inerții. Pentru A., omenescul se câștigă în lupta dusă cu limitele și opreliștile: „Tu ți-ai învins pământul, mormântul și destinul.” Odei i se alătură o complementară abordare problematizantă, în
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
contemporaneitatea, Știința este un fenomen definitoriu. Rolul său semnificativ în descifrarea Și relevarea substanței lucrurilor aduce cunoaștere Și oferă speranță în îndeplinirea năzuințelor umane Și optimism în construcția Și dezvoltarea socială. Astfel, toate realizările civilizației umane pot fi circumscrise focului prometeic al cunoașterii izvorât Și însuflețit de Știință. Considerăm că Științele sociale pot fi creditate Și abilitate ca primi depozitari ai adevărurilor create de om pentru om, având în vedere dictonul „Omul ființă socială”. Nu este o încercare de a contrazice
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
o poate infirma, va impune totuși respect, deoarece exprimă curajul unui nou Început În gândire. Μ Despre omul care Înțelege să facă sacrificii supreme pentru apărarea unui ideal sau a unor valori morale superioare se spune că are un spirit prometeic, deoarece Își asumă, de fapt, cel mai Înalt grad de libertate interioară. Μ Sentimentul leagă prezentul mai mult de trecut, pe când rațiunea, de viitor. Μ Libertatea se constituie Întotdeauna ca un sentiment individual: când nu am reușit să ni-l
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
unei mingi de biliard de acum un secol sînt, de fapt, umpluți cu energie - unici În distribuția Încărcăturii pozitive și negative, a ratei de rotire și a modelului vibrațional 24 - este aproape de a revoluționa unele dintre cele mai prețuite invenții prometeice, cum ar fi televiziunea, telefoanele celulare și computerele, toate axate pe efectele electromagnetice. Cu toate acestea, medicina occidentală continuă să se concentreze mai degrabă pe psihologia și chimia corpului decît pe energiile sale, păstrînd la loc de sfințenie farmaceutica și
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
reordoneze, într-o mitologie poetică personală, întreaga memorie a universului istoric, fizic, uman (inclusiv universul anatomiei umane), universul atomic și subatomic: „după ce tot timpul s-a scurs amintirile mele sunt ale tuturor oamenilor” (palimpsest. net). Dacă impulsul generativ este unul prometeic, modernist, prin tematică Solaris aparține „canonului” postmodern, narațiunea apocaliptică (the apocalypse narrative, ilustrată de nume precum A.Burgess, R.Hoban, K.Vonnegut, D.Lessing) fiind una dintre speciile la modă ale romanului contemporan. Sensibilitate orfică, dar în regimul negativului, al
GEORGESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287220_a_288549]
-
Paul Zarifopol. Vladimir Streinu elaborează cronici, articole de istorie literară și studii de versificație: Tradiția conceptului modern de poezie, Cu privire la versul liber românesc, Poezia lui V. Voiculescu - un studiu despre evoluția de la tradiționalism la modernism a poeziei voiculesciene, despre modelul prometeic și jocul formal, pe coordonatele vitalismului novator. Tudor Vianu semnează eseul Generație și creație, studiul Prezentul etern în narațiunea istorică și un articol despre opera sadoveniană. Peisajul critic este completat de Pompiliu Constantinescu (Aforismele lui Lucian Blaga, Romantismul românesc), Perpessicius
REVISTA FUNDAŢIILOR REGALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289212_a_290541]
-
mai potrivită pentru o lume a mașinilor decât una a ființelor umane. Nu e surprinzător. Învățații perioadei iluministe fetișizau metafore cu mașini În explicațiile lor despre cum funcționează natura. Într-adevăr, filosofii iluminiști erau atât de fermecați de noua putere prometeică furnizată de mașini Încât au Început să construiască o cosmologie, care, În fiecare detaliu, are o asemănare surprinzătoare cu funcționarea tehnologiei moderne timpurii. Descartes și mai apoi Newton au văzut Întreaga natură ca pe o mașină gigantică, care funcționa conform
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pe căutarea necontenită a secretelor naturii. A Încerca să limităm această căutare sau a limita direcțiile de investigație sunt considerate de către mulți În comunitatea științifică a fi echivalentele Înnăbușirii spiritului științific. Natura „omului” este iscoditoare, argumentează arhitecții Iluminismului. Suntem creaturi prometeice Într-o continuă Încercare de a Înțelege marea ordine a lucrurilor, astfel Încât să putem acumula putere asupra naturii și să fim capabili să ne controlăm destinul propriu. Ideea de progres, atât de importantă pentru gândirea lumii moderne, Își pierde semnificația
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și expansive, nu se sprijină pe gesticulații mărețe sau pe cine știe ce alte acte de eroism creator. Deși Jacobi gîndește plastic și narativ cu o remarcabilă profunzime și cu o tot atît de mare finețe, ceremonialul creației sale nu este unul prometeic, măreț și inhibant pentru privitorul neprevenit. Forța lui ieșită din comun nu este consecința vreunei retorici copleșitoare, ci rezultatul direct al unei mari capacități de concentrare și al unei afectivități profunde și discrete. Brâncușian matur și responsabil în gîndirea formei
O sculptură în timp by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15005_a_16330]
-
valorile morale selectate de către Eul meu și care sunt În legătură cu Supra-Eul moral. Din acest motiv, nu se mai poate vorbi despre o situație oedipiană În ceea ce privește alegerea modelului ideal. Cred că, În acest caz, avem de-a face cu o situație prometeică, raportată la valorile morale, interlectuale și sufletești, pe care Eu le aleg, conform dorințelor și aspirațiilor mele, nefiindu-mi impuse de nimeni. Opțiunea mea pentru condiția prometeică a Eului meu este exprimată de Lamartine În admirabilele sale versuri: Borné dans
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ideal. Cred că, În acest caz, avem de-a face cu o situație prometeică, raportată la valorile morale, interlectuale și sufletești, pe care Eu le aleg, conform dorințelor și aspirațiilor mele, nefiindu-mi impuse de nimeni. Opțiunea mea pentru condiția prometeică a Eului meu este exprimată de Lamartine În admirabilele sale versuri: Borné dans sa nature, infinie dans ses voeux L'homme est un Dieu tombé qui se souvient des cieux. Preferința interpersonală este, În plan ideal, nostalgia originilor, În plan
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Dieu tombé qui se souvient des cieux. Preferința interpersonală este, În plan ideal, nostalgia originilor, În plan interior, nevoia plenitudinii, iar În plan exterior, nevoia de a-fi-conform-cu o anumită imagine exemplară, respectată și admirată. În felul acesta pusă problema, situația prometeică se dovedește a fi cu totul altceva decât situația oedipiană. Persoana umană este atrasă de celălalt, nu numai În virtutea unor pulsiuni primare, de natură sexuală, ale Inconștientului, ci și În virtutea pulsiunilor secundare, de factură morală, valorică, ale Supra-Eului. Așa cum există
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
numai În virtutea unor pulsiuni primare, de natură sexuală, ale Inconștientului, ci și În virtutea pulsiunilor secundare, de factură morală, valorică, ale Supra-Eului. Așa cum există o situație oedipiană descrisă de S. Freud În psihanaliză, trebuie să admitem că există și o situație prometeică În psihologia morală. Situația prometeică nu este un complex. Eu nu mă simt atras de un anumit model uman ideal În mod forțat. Eu nu lupt Împotriva acestuia, pentru a mi-l substitui persoanei mele. El corespunde aspirațiilor mele selective
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de natură sexuală, ale Inconștientului, ci și În virtutea pulsiunilor secundare, de factură morală, valorică, ale Supra-Eului. Așa cum există o situație oedipiană descrisă de S. Freud În psihanaliză, trebuie să admitem că există și o situație prometeică În psihologia morală. Situația prometeică nu este un complex. Eu nu mă simt atras de un anumit model uman ideal În mod forțat. Eu nu lupt Împotriva acestuia, pentru a mi-l substitui persoanei mele. El corespunde aspirațiilor mele selective. Nu Îmi este impus, ci
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
vine din partea Supra-Eului meu. Ea reprezintă tendința mea de depășire și de Împlinire a propriei mele condiții umane, ca ființă interioară și ca persoană, În exteriorul meu, prin identificarea cu un model exemplar de referință către care aspir. Realizarea situației prometeice este un act de Împlinire interioară, atât În plan sufletesc, cât și În plan moral. Ea este realizarea unei aspirații care Îmi dă mulțumire, deschidere, autoritate, prestigiu și siguranță. A. Adler a vorbit despre nevoia de autoritate, iar F. Nietzche
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]