101 matches
-
a, b Φ INDICAȚII METODICE: se execută mobilizarea antebrațului prin întindere, concomitent cu fixarea brațului pe suprafața mesei; în finalul extensiei realizate se execută 2-3 tensiuni; același exercițiu se poate executa și din poziție de decubit ventral, cu palma în pronație. υ Pacientul: în așezat, cu brațul afectat în abducție pe masă, antebrațul în flexie, cotul sprijinit pe un săculeț cu nisip, palma în pronație. ω KT este plasat lateral, P pe treimea distală a antebrațului, CP pe treimea proximală a
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
2-3 tensiuni; același exercițiu se poate executa și din poziție de decubit ventral, cu palma în pronație. υ Pacientul: în așezat, cu brațul afectat în abducție pe masă, antebrațul în flexie, cotul sprijinit pe un săculeț cu nisip, palma în pronație. ω KT este plasat lateral, P pe treimea distală a antebrațului, CP pe treimea proximală a brațului. Acțiunea: extensia antebrațului concomitent cu mișcarea de supinație. Fig. IX.34 a, b Pronosupinația υ Pacientul: în așezat, brațul în abducție, cu cotul
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
antebrațului, CP pe treimea proximală a brațului. Acțiunea: extensia antebrațului concomitent cu mișcarea de supinație. Fig. IX.34 a, b Pronosupinația υ Pacientul: în așezat, brațul în abducție, cu cotul sprijinit pe un săculeț cu nisip, antebrațul întins, palma în pronație. ω KT este plasat lateral, P pe treimea distală a antebrațului, CP pe treimea distală a brațului. Acțiunea: flexia antebrațului în supinație, urmată de extensia antebrațului în pronație. Fig. IX.35 a Fig. IX.35 b, c Mobilizarea izokinetică υ
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
cu cotul sprijinit pe un săculeț cu nisip, antebrațul întins, palma în pronație. ω KT este plasat lateral, P pe treimea distală a antebrațului, CP pe treimea distală a brațului. Acțiunea: flexia antebrațului în supinație, urmată de extensia antebrațului în pronație. Fig. IX.35 a Fig. IX.35 b, c Mobilizarea izokinetică υ Pacientul: în decubit dorsal, cu brațul în abducție, antebrațul întins și palma în supinație. ω KT este plasat lateral, P pe treimea distală a antebrațului, CP pe treimea
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
în ușoară extensie. Aceste acțiuni se motivează prin faptul că palmarul mare este flexor și abductor al mâinii pe antebraț, în timp ce cubitalul anterior este flexor și adductor al mâinii pe antebraț. Extensia pasivă a pumnului υ Pacientul: așezat, antebrațul în pronație, sprijinit pe suprafața mesei, mâna în flexie, în afara planului mesei. ω KT este plasat lateral, P pe fața dorsală a metacarpo-falangienilor, CP pe treimea distală a antebrațului. Acțiunea: extensia mâinii. Fig. IX.38 a, b Φ INDICAȚII METODICE: se poate
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
fața dorsală a metacarpianului 2 și 3 în sensul de flexie și înclinare cubitală sau pe fața dorsală a metacarpianului 5, în sensul flexiei și înclinației radiale pentru tonifierea cubitalului posterior. Adducția pasivă a pumnului υ Pacientul: așezat, antebrațul în pronație, palma pe suprafața mesei. ω KT este în lateral, P pe fața dorsală a metacarpo-falangienilor, cu ultimele falange de la degetele 2-5 cuprinde auricularul și metacarpianul de partea cubitală, iar policele pe eminența tenară a pacientului, CP pe treimea distală a
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
IX.42 Φ INDICAȚII METODICE: extensia este localizată la nivelul primelor falange ale degetelor 2-5; se verifică modul în care acționează extensorul comun; apoi se verifică extensia fiecărui deget. υ Pacientul: așezat, mâna în flexie la nivelul pumnului, antebrațul în pronație. ω KT este plasat în față, CP cuprinde mâna pacientului la nivelul metacarpienelor pe fața palmară, iar policele pe fața dorsală, P la nivelul fiecărei falange ce urmează să execute extensia. Acțiunea: extensia fiecărei falange. Fig. IX.43 Φ INDICAȚII
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
apoi la nivelul celei de-a treia falange, cu menținerea falangelor proximale fie în flexie, fie în extensie; se trece apoi la flexia și extensia fiecărui deget. Abducția pasivă a degetelor υ Pacientul: așezat, antebrațul sprijinit pe masă, palma în pronație, degetele lipite. ω KT este plasat în față, P policele și indexul la nivelul ultimelor falange, CP pe antebraț. Acțiunea: depărtarea indexului și medianului cu ajutorul policelui și indexului KT. Fig. IX.45 Φ INDICAȚII METODICE: se efectuează abducția pasivă a
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
indexului și medianului cu ajutorul policelui și indexului KT. Fig. IX.45 Φ INDICAȚII METODICE: se efectuează abducția pasivă a degetelor, trecând treptat la median și inelar, apoi la inelar și auricular. Adducția pasivă a degetelor υ Pacientul: așezat, antebrațul în pronație, palma pe masă, degetele în abducție. ω KT este plasat în față, P degete în abducție plasate la nivelul primelor falange ale degetelor pacientului. Acțiunea: adducția degetelor. Fig. IX.46 Φ INDICAȚII METODICE: se execută adducția la nivelul falangelor; se
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
degete în abducție plasate la nivelul primelor falange ale degetelor pacientului. Acțiunea: adducția degetelor. Fig. IX.46 Φ INDICAȚII METODICE: se execută adducția la nivelul falangelor; se poate acționa cu falangele în extensie sau în flexie gradată, cu palma în pronație sau în supinație. Rolul degetelor 2-5 este destul de important în economia mișcărilor, deoarece: - indexul este stabilizatorul de bază în cadrul prehensiunii, având o importanță deosebită și în cazul sesizării formei; - medianul și inelarul sunt degete de forță; - auricularul oferă siguranță și
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
mâna cu marginea cubitată pe masă. ω KT este plasat în față, P cu vârful degetelor 1-4 cuprinde ultima falangă a policelui, CP cuprinde pumnul. Acțiunea: extensia policelui. Fig. IX.49 Abducția pasivă a policelui υ Pacientul: așezat, antebrațul în pronație, palma pe masă, policele lipit de degetul 2. ω KT este plasat în față, P pe fața externă a policelui, CP pe treimea distală a antebrațului. Acțiunea: deschiderea prin alunecarea spre înainte a mâinii pe masă; policele este menținut în
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
flexiei antebrațului pe braț, mai ales din poziția de extensie completă. În aceste condiții, din poziția de extensie a antebrațului la 180°, flexia până la 90° se poate realiza cu participarea mușchilor lung și scurt supinator ai antebrațului, având antebrațul în pronație. Mișcarea ajunsă la 90°, se trece antebrațul în supinație, facilitându-se astfel preluarea mișcării de către mușchii biceps și brahial, anterior ajunși la jumătatea segmentului de contracție, deci la momentul lor maxim de forță. Practic, atunci când evoluția se anunță a fi
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
prin care are loc modificarea poziției anatomice în sensul axei lungi intern sau extern; - circumducția - mișcare combinată care presupune ca un segment al corpului să treacă succesiv prin flexie, abducție, extensie, adducție și să revină în poziția inițială de flexie; - pronația - mișcarea prin care mâna, antebrațul, gamba sau piciorul se rotesc în așa fel încât degetul mare să se apropie de planul sagital median; - supinația - mișcare de sens invers pronației, prin care se revine în poziția anatomică. Musculatura flexoare este poziționată
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
abducție, extensie, adducție și să revină în poziția inițială de flexie; - pronația - mișcarea prin care mâna, antebrațul, gamba sau piciorul se rotesc în așa fel încât degetul mare să se apropie de planul sagital median; - supinația - mișcare de sens invers pronației, prin care se revine în poziția anatomică. Musculatura flexoare este poziționată anterior la nivelul membrelor superioare și posterior la cele inferioare. Această inversare a localizării se datorează rotației pe care o suferă membrele în timpul dezvoltării intrauterine, precum și datorită adaptării la
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
cotului, aenunchiului. Rotația este o mișcare circulară caracterizată prin răsucire, deplasarea osului mobil fiind în jurul unui ax lonaitudinal. Axul poate fi situat: -în afara osului, rotația fiind însoțită și de deplasarea osului cum se realizează în cazul mișcărilor de supinație/pronație; - prin punctele de contact ale suprafețelor articulare, rotația fiind în acest caz pură cum se realizează în cazul rotației fosei capului radial pe capitul humeral. Sensul și amplitudinea mișcărilor (3, 4, 15) ce se efectuază într-o articulație sunt dictate
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
saaital al corpului. -abducția este mișcarea prin care două seamente de membru sau membrele în totalitate se îndepărtează de planul saaital al corpului. - circumducția este mișcarea de trecere succesivă prin abducție - extensie - adducție - flexie cu revenire în punctul de plecare. - pronația este mișcarea de rotație a membrului, astfel încât policele sau halucele să se apropie de planul saaital al corpului. -supinația este mișcarea de rotație a membrului, astfel încât policele sau halucele să se îndepărteze de planul saaital al corpului. STRUCTURA ARTICULARĂ Suprafețele
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
de vedere fizioloaic la nivelul cotului se descrie: o articulație tip trohle-artroză între humerus-cubitus, una elipsoidală humeroradială (ambele în raport cu mișcările de flexie/extensie ale antebrațului față de braț) și o articulație tip trohoid radio-cubitală proximală, ultima în raport de mișcările de pronație ale antebrațului. Ținând seama de principalele tipuri de mișcări ce pot fi realizate din articulația cotului, flexieextensie, vom prezenta în continuare articulațiile humero-radială și humero- cubitală urmând ca articulația radio-cubitală proximală să fie prezentată împreună cu cea mijlocie și distală în
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
al cotului. Liaamentul pătrat (lia. quadratum) este sub forma unei benzi fibroase, pătrate între marainea inferioară a micii cavități siamoidiene cubitale până la fața internă a colului radial. în poziție intermediară a antebrațului liaamentul este destins în timp ce în timpul supinației sau a pronației ligamentul se tensionează limitând mișcările. 2. Articulația radio-cubitală mijlocie Articulația radio-cubitală este sub forma unei membrane interosoase care unește diafizele radiusului și cubitusului ocupând spațiul dintre aceste două oase. Se inseră intern pe marainea externă a corpului cubital iar extern
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
în diferite mișcări forțele de compresiune și de tracțiune asupra membranei să fie repartizate uniform spre cele două oase. Starea maximă de tensiune în care ajunae membrana interosoasă este în poz\\\a intermediară de semiprono-supinație diminuând considerabil în poziția de pronație. Liaamentul oblic sau liaamentul rotund (coarda oblică) este un mic fascicul cu direcție oblică ce pornește de la procesul coronoid cubital și se dirijează în jos oblic până la tuberozitatea radială. Dispoziția fibrelor din liaament este de sens invers celor dim membrana
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
cu mușchiul brahial anterior; între toți acești mușchi se găsește nervul musculocutanat; - mediale: cu vasele brahiale; - laterale: cu nervul radial. Acțiunea: - flexia antebrațului pe braț (care este completă numai dacă antebrațul este în supinație); - este supinator al antebrațului aflat în pronație; - adductor al brațului (capul scurt); - abductor și rotator medial al brațului (capul lung); - flexia brațului față de antebraț (mișcarea de împingere din flotări) când ia punct fix pe antebraț. Inervația este asigurată prin nervul musculocutanat. MUȘCHIUL BRAHIAL (m. brachialis) Originea este
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
radiusul; - marginea radial\ are raporturi cu ramura superficial\ a nervului radial și cu vasele radiale; - este încrucișat de tendoanele mușchilor lung abductor al policelui și extensor scurt al policelui. Acțiunea: - flexor al antebrațului pe braț; - supinator, dacă antebrațul este în pronație forțată, - pronator, dacă brațul este în supinație completă. Inervația provine din nervul radial. MUȘCHIUL LUNG EXTENSOR AL CARPULUI (m. lung extensor carpi radialis longus) Origine: - marginea laterală a humerusului, - septul intermuscular lateral al brațului. Inserția terminală este la baza metacarpianului
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
îndoirea/ flexarea degetelor, profesorul transmite siguranță în ceea ce spune și ceea ce face în sala de clasă. În comunicarea didactică, poziția palmelor profesorului exprimă de fapt atitudinea acestuia: mâinile în supinație (palmele îndreptate în sus) denotă deschidere față de elevi, mâinile în pronație (palmele îndreptate în jos) relevă autoritate, oprire sau reținere. În interacțiunea cu elevii se recomandă ca profesorul să țină mâinile deschise și palmele orientate în sus pentru a le transmite elevilor disponibilitate, colaborare, apropiere și să nu încrucișeze mâinile la
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de bază); să fie aleși și achiziționați, acolo unde este posibil, numai după ce practicantul de jogging și-a evaluat caracteristicile tălpii prin măsurători podologice speciale. Alegerea pantofilor pentru jogging ar trebui să țină cont și de următoarele aspecte: încălțămintea, mărește pronația și poate cauza tensiune suplimentară asupra ligamentelor și tendoanelor picioarelor, iar, pe măsură ce alergătorul obosește, gradul de pronație se mărește (O’Conner, B., & colab. 2002); calitatea pantofilor sport influențează viteza de deplasare, amortizarea la nivelul tălpii și stabilitatea aceștia; talpa pantofilor
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
a evaluat caracteristicile tălpii prin măsurători podologice speciale. Alegerea pantofilor pentru jogging ar trebui să țină cont și de următoarele aspecte: încălțămintea, mărește pronația și poate cauza tensiune suplimentară asupra ligamentelor și tendoanelor picioarelor, iar, pe măsură ce alergătorul obosește, gradul de pronație se mărește (O’Conner, B., & colab. 2002); calitatea pantofilor sport influențează viteza de deplasare, amortizarea la nivelul tălpii și stabilitatea aceștia; talpa pantofilor ar trebui sa fie destul de moale, pentru a se mula pe reperele anatomice ale picioarelor și a
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
și brațul cu sulița se înclină ușor spre înapoi; * vârful suliței este plasat în apropierea capului, la nivelul tâmplei drepte sau puțin mai sus de aceasta; * brațul stâng, semiîntins în direcția deplasării atletului, ridicat la nivelul pieptului, cu o ușoară pronație a antebrațului, contribuie la echilibrul general al aruncătorului; * capul, în prelungirea trunchiului, se menține orientat cu privirea spre locul de aruncare. Al treilea pas sau pasul încrucișat, penultimul din seria pașilor de aruncare, reprezintă “cheia de boltă” a întregului sistem
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]