5,217 matches
-
Cratima marchează elidarea unei vocale și rostirea într-o singură silabă a două cuvinte diferite; ajută la păstrarea rimei, ritmului și măsurii versurilor. 3. El a dat glas durerii din suflet. 4. va plăcé, văzum. 5. Trecerea timpului, tăcerea. 6. Pronume la persoana I: îmi, -mi, m- și verbe la persoana I: petrec, văzum. 7. Cuvântul „scânteie” este o metaforă pentru o trăsătură fizică ori morală a tinerei iubite. Metafora. 8. Două trăsături ale genului liric sunt: a) transmiterea în mod
Bacalaureat. Limba și literatura română. Variantă rezolvată by http://revistaderecenzii.ro/bacalaureat-limba-si-literatura-romana-varianta-rezolvata-2/ [Corola-blog/BlogPost/339637_a_340966]
-
Cratima marchează elidarea unei vocale și rostirea într-o singură silabă a două cuvinte diferite; ajută la păstrarea rimei, ritmului și măsurii versurilor. 3. El a dat glas durerii din suflet. 4. va plăcé, văzum. 5. Trecerea timpului, tăcerea. 6. Pronume la persoana I: îmi, -mi, m- și verbe la persoana I: petrec, văzum. 7. Cuvântul „scânteie” este o metaforă pentru o trăsătură fizică ori morală a tinerei iubite. Metafora. 8. Două trăsături ale genului liric sunt: a) transmiterea în mod
Bacalaureat. Limba și literatura română. Variantă rezolvată by http://revistaderecenzii.ro/bacalaureat-limba-si-literatura-romana-varianta-rezolvata/ [Corola-blog/BlogPost/339512_a_340841]
-
examenul de capacitate. Tot ce îmi amintesc din acea perioadă - au trecut aproape 10 ani - este zâmbetul lui larg, care îi lăsa în locul ochilor doar două linii luminoase, și veselia pe care nu i-o putea alunga nimic. Nici măcar păcătoasele pronume reflexive pentru care îl certam de fiecare dată. Îl iertam însă pentru că scria bine, mai ales compunerile libere pentru care nu era nevoie să înveți nimic pe de rost, ci doar să dai frâu liber imaginației. Alex a trecut cu
Moartea lui Alex. 50+ by https://republica.ro/moartea-care-salveaza-viec-i-50 [Corola-blog/BlogPost/338265_a_339594]
-
zece zile până la ziua mult așteptată.” De ce să mă bucur, dacă nu mai este Maria? Fără ea totul pare pustiu.N-am cui să-i spun că azi l-am bătut la șah pe Doru“. Folosindu-se de cele două pronume, zilnic, în timpul iernii, juca cu Doru. Era născut în Zodia Gemeni și de-alungul vieții se folosea de numele Sorin, dat la botez de părinți.Celălalt i l-au dat nașii. Se pare că Sorin era mai îndemânatic la acest joc
JOCUL DE ŞAH de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 by http://confluente.ro/Jocul_de_sah_al_florin_tene_1328889011.html [Corola-blog/BlogPost/346734_a_348063]
-
caute un stil anume. Pentru el, marea poezie este Creația. Ei îi oferă ofranda sa în chip smerit și tainic. De altfel, el recunoaște în chip admirabil altundeva: « eu ca ființă / sunt întunericul meu / materia cuvântului / rostul meu / sens nenumit / pronumele Nimeni / Ființă sau Lucru / Nimic / departe de sensul luminii / strălucitoarelor stele din jur / întunecatele mele cuvinte » Așezând față în față lumina cu întunericul, poetul are nevoie de un armistițiu : « declar război întunericului / și hăului din mine / declar pace întoarcerii firii
RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Cartile_seniorilor_citind_gerunzii_cezarina_adamescu_1350294046.html [Corola-blog/BlogPost/346419_a_347748]
-
vorba de o dedublare a personalității. Ne conduc la această concluzie chiar numele: surorile Simțion (Simțion coruptelă a lui Simion? patronimic provenit de la verbul a simți?) se numesc Valentina și Vali. Nu Valentina și Valeria. Vali este hipocoristic pentru ambele pronume feminine. Incertitudinea în care introduce prozatorul cititorul din acest punct de vedere este accentuat de faptul că una dintre fete este căpitan de securitate, cealaltă secretară la școală - funcții care, în contextul dat, ținând cont de epoca delațiunii în care
DEDUBLAREA ÎN ROMANUL RĂZBUNAREA GEMENELOR DE AL. FLORIN ŢENE de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1443091470.html [Corola-blog/BlogPost/379384_a_380713]
-
unul din personajele create de Autor. Cel ce spune eu n-are nume, așa cum se întâmplă cu naratorul proustian-, dar, de fapt, eu devine imediat un nume, numele lui. În roman, nuvelă, schiță, eu încetează de a mai fi un pronume, el devine un nume, cel mai potrivit dintre nume. A spune eu înseamnă negreșit a-ți atribui semnificații. Înseamnă a-ți asuma o durată biografică, a te supune în mod imaginar unei “evoluții “ inteligibile, a te semnifica pe tine însuți
EUL DINTR-O NARAŢIUNE NU SE CONFUNDĂ CU AUTORUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 by http://confluente.ro/_eul_dintr_o_naratiune_nu_se_al_florin_tene_1387201506.html [Corola-blog/BlogPost/363338_a_364667]
-
și-a făcut, vrednică, toată treaba. Iar acum, când a apărut din senin străinul acesta magnetic, așteaptă să se usuce straiele la soare. Construcții aberante de imperfect, cârduri de particule, atematice groaze, supletivism, forme ionice, aoriste fără augment, misterioase pasive, pronume înviate și regăsite, dualul, uitatul dual, hapax legomena, politeți numai la a doua singular, șuvoaie de cuvinte necunoscute, unele țăndărite metri gratia, alte mai lungi decât e legiuit prin glosare, tmeze, craze, anafore, rejeturi, asindetoane, polisindetoane, chiasme, metonimii. Și deasupra
„Sorosul” meu: un miliardar grec m-a dus trei ani la rând pe o insulă minunată să citesc texte vechi by https://republica.ro/zsorosul-meu-un-miliardar-grec-m-a-dus-trei-ani-la-rand-pe-o-insula-minunata-sa-citesc-texte-vechi [Corola-blog/BlogPost/337967_a_339296]
-
tip Arli, vorbitorii moderni îi induc în eroare pe romii Căldărari aplicând varianta prescurtată a articolului OL, adică în loc de OL, ei spun O, și pt. masculin, și pt feminin! Am ales să pun semnul exclamării pt. că O este și pronume personal, fiind prescurtarea lui Vo-"el". În loc de "Ol jiuvlea"-"femeile", ei spun "O jiuvlea". În acest caz, mintea căldărarului nu decodifică mesajul spoitorului , deoarece O este articol hotărât pentru masculin singular. Căldărarul ar aștepta articolul feminin E/I. Expresia coruptă
POVEŞTI ÎN GRAIURILE ROMILOR , SAU RECENZIE CONSTRUCTIV-REVELATOARE. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479255186.html [Corola-blog/BlogPost/365517_a_366846]
-
tot atât a înțeles și un țigan căldărar. Analiza construcției: Paramiciaren-verbul inventat ad-hoc "ei povestesc", nu există la căldărari. Corect ar fi "Kana le rom(a) phenen paramicha"- cînd romii spun povești. "Maskhar lende" este incorect, pt. că romii folosesc pronumele reflexiv "pende", corect ar fi "mashkar pende"- "între ei înșiși". Expresia " mashkar amende, e romende", nu are sens definitiv din cauza lipsei lui L din art. hot. E, care astfel devine art. hotărât feminin, deși el ar trebui să fie masculin
POVEŞTI ÎN GRAIURILE ROMILOR , SAU RECENZIE CONSTRUCTIV-REVELATOARE. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479255186.html [Corola-blog/BlogPost/365517_a_366846]
-
al unei comparații de egalitate (și nefiind obligatoriu): „El lucrează ca (și) prietenul său/Andrei”; „Profesorul pare la fel de tânăr ca (și) studenții/ei”. În astfel de structuri, ca (și) este urmat de un substantiv articulat sau propriu ori de un pronume, spre deosebire de ca din structurile în care introduce o calitate: ca președinte, ca profesor („Ca președinte, are multe responsabilități”). (ii) Într-o construcție aparent comparativă, prin care se redă un tip de aproximare, precum în exemplele următoare, ca și este, de
Românii cu „ca și” la gură by https://republica.ro/romanii-cu-zca-si-la-gura [Corola-blog/BlogPost/338500_a_339829]
-
de știință. Firul de praf. Oceanul care înghite oricîte insulte și umilințe. Sau masa de manevră.Eu sunt acela despre care se vorbește numai la plural și la persoana a treia, care are numai valoarea unei cifre în statistici, un pronume nehotărît și indefinit. Acei „niște oameni", care nu au scris niciodată nimic despre ei, care nu stăpînesc meșteșugul oratoriei și care au lipsa de inspirație de a ieși în stradă cînd vor să se facă auziți.... II. - PENTRU REÎNTREGIREA ȚĂRII
IULIAN MOLDOVANU by http://confluente.ro/articole/iulian_moldovanu/canal [Corola-blog/BlogPost/346600_a_347929]
-
Cratima marchează elidarea unei vocale și rostirea într-o singură silabă a două cuvinte diferite; ajută la păstrarea rimei, ritmului și măsurii versurilor. 3. El a dat glas durerii din suflet. 4. va plăcé, văzum. 5. Trecerea timpului, tăcerea. 6. Pronume la persoana I: îmi, -mi, m- și verbe la persoana I: petrec, văzum. 7. Cuvântul „scânteie” este o metaforă pentru o trăsătură fizică ori morală a tinerei iubite. Metafora. 8. Două trăsături ale genului liric sunt: a) transmiterea în mod
Ghid de pregătire pentru BACALAUREAT 2013, Limba și literatura română by http://revistaderecenzii.ro/ghid-de-pregatire-pentru-bacalaureat-2013-limba-si-literatura-romana-3/ [Corola-blog/BlogPost/339575_a_340904]
-
prezidentul cu eșapamentul? Și pe mine mă zgârie proastă folosire a limbii române în discursul politic, dar nici aici nu cred că e cazul să fim mai catolici decât Papă. Nici primul ministru nu și-a corijat dizgrațiosul uzaj al pronumelui “care”, pe care i-l reproșa Mircea Cărtărescu, si mai sunt nenumărați politicieni certați cu gramatică și cu vocabularul de bază al limbii române. Să vorbească bine românește e printre ultimele lucruri pe care le aștept de la un politician (poate
Pamflet gastric by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82884_a_84209]
-
infracțiunea. Încheierea de ședință cuprindea următoarele în partea sa relevantă: "Dacă am admite ipoteza invocată de [Z. D.], textul legii ar rămâne fără obiect. Pe de altă parte, dacă facem o interpretare gramaticală a prevederii în discuție, putem constata că pronumele demonstrativ "acestea", folosit la plural, înlocuiește substantivul "circumstanțele", și nu substantivul "infracțiunea"." 30. Prin Sentința din data de 23 iulie 2002, judecătoria a reținut că expertul comisese infracțiunea de mărturie mincinoasă, a admis cererea de revizuire și a respins acțiunea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230435_a_231764]
-
și adecvat elementele și structurile gramaticale studiate, conform programei de limba franceză pentru ciclul liceal: - Articolul: - hotărât, nehotărât, partitiv; - Substantivul: gen, număr, formarea genitivului și a dativului; - Adjectivul: acordul adjectivului calificativ, gradele de comparație, adjectivele pronominale (posesive, demonstrative și nehotărâte); - Pronumele: personal, reflexiv, posesiv*), demonstrativ, relativ, interogativ, nehotărât, en și y; - Numeralul - cardinal și ordinal; - Verbul: - modul indicativ, condițional (prezent și trecut*), subjonctiv (prezent, si trecut*), imperfect*), mai mult ca perfect*), imperativ, infinitiv, gerunziu*), participiu, acordul participiului trecut; timpuri simple și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
dicționarul; 1.3 Comentarea unui text studiat*); 1.4 Retroversiune cu suport lexical; 1.5 Explicarea unor elemente de cultură și civilizație. NOTĂ: *) Textele studiate vor fi diferite în funcție de filiera (teoretic/vocațional/teologic). 2.Conținuturi: 2.1. Morfologie: substantiv, adjectiv, pronume, verb, numeral; 2.2. Sintaxa; 2.3. Metrica și prozodie: hexametrul dactilic și pentametrul; 2.4. Literatura:- ILIADA - capodoperă a literaturii universale; - ODISEEA. - capodoperă a literaturii universale; - Tragediile lui Eschil - Tragediile lui Sofocle - Tragediile lui Euripide - HERODOT - părintele istoriei - Tucidide
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
și omisiune ale articolului b. - Substantivul: genul, numărul, declinarea c. - Adjectivul: acordul adjectivului calificativ, gradele de comparație, formele speciale de comparativ și superlativ, adjectivele bello, quello, grande și sânto, adjectivele pronominale, posesive, demonstrative și nehotărâte. Adjectivul posesiv de politețe. d. - Pronumele: personal, de politețe, reflexiv, posesiv, demonstrativ, relativ, interogativ, nehotărât. e. - Numeralul: cardinal, ordinal. Exprimarea orei, datei și secolelor. f. - Verbul: modul indicativ, condițional, conjunctiv, imperativ, infinitiv, gerunziu, participiu, timpurile simple și compuse, acordul participiului trecut, folosirea auxiliarelor, folosirea conjunctivului, diateza
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
conotativ - pleonasmul, tautologia, atracția paronimica Nivelul morfosintactic - forme flexionare ale părților de vorbire; valori expresive ale părților de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivității vorbitorului - elemente de acord gramatical; acordul prin atracție, acordul logic - elemente de relatie (prepoziții, conjuncții, pronume/adjective pronominale relative, adverbe relative) - anacolutul; hipercorectitudinea Nivelul ortografic și de punctuație - norme ortografice și de punctuație în constituirea mesajului scris - rolul semnelor ortografice și de punctuație în înțelegerea mesajelor scrise Nivelul stilistic - calitățile generale și particulare ale stilului (claritate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
Articolul - hotărât, nehotărât, partitiv (forme, înlocuirea articolului partitiv cu prepoziția de). Substantivul - gen, număr; exprimarea cazurilor; nominalizarea (formarea substantivelor pornind de la un verb). Adjectivul - acordul adj. calificativ; gradele de comparație; adjective pronominale (posesive, demonstrative și nehotărâte) Numeralul - cardinal și ordinal; Pronumele - personal, reflexiv, posesiv, demonstrativ, relativ, interogativ, nehotărât; locul pronumelor personale (C.O.D. și C.O.I.) în propoziții asertive și imperative; pronumele adverbiale en și y; Verbul - modul indicativ (timpuri simple și compuse), condițional (prezent, trecut), conjunctiv (prezent, trecut, imperfect
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
prepoziția de). Substantivul - gen, număr; exprimarea cazurilor; nominalizarea (formarea substantivelor pornind de la un verb). Adjectivul - acordul adj. calificativ; gradele de comparație; adjective pronominale (posesive, demonstrative și nehotărâte) Numeralul - cardinal și ordinal; Pronumele - personal, reflexiv, posesiv, demonstrativ, relativ, interogativ, nehotărât; locul pronumelor personale (C.O.D. și C.O.I.) în propoziții asertive și imperative; pronumele adverbiale en și y; Verbul - modul indicativ (timpuri simple și compuse), condițional (prezent, trecut), conjunctiv (prezent, trecut, imperfect*), mai mult ca perfect*), imperativ, infinitiv (prezent, trecut), gerunziu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
verb). Adjectivul - acordul adj. calificativ; gradele de comparație; adjective pronominale (posesive, demonstrative și nehotărâte) Numeralul - cardinal și ordinal; Pronumele - personal, reflexiv, posesiv, demonstrativ, relativ, interogativ, nehotărât; locul pronumelor personale (C.O.D. și C.O.I.) în propoziții asertive și imperative; pronumele adverbiale en și y; Verbul - modul indicativ (timpuri simple și compuse), condițional (prezent, trecut), conjunctiv (prezent, trecut, imperfect*), mai mult ca perfect*), imperativ, infinitiv (prezent, trecut), gerunziu, participiu (prezent, trecut), acordul participiului trecut; diateza activă, reflexiva și pasivă; folosirea formelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
de). Substantivul: gen, număr; exprimarea cazurilor (construcții cu prepozițiile a și de); nume de țări (masculin, feminin). Adjectivul: adjective calificative uzuale și de culoare; acordul în gen și număr; gradele de comparație; adjectivul posesiv, demonstrativ, nehotărât (forme frecvente); adjectivul numeral. Pronumele: personale (subiect, C.O.D. și C.O.I.), interogative (qui, que, ou), relative simple (qui, que, quoi, dont, ou), demonstrative neutre (ceci, cela, ca), nehotărâte (forme frecvente); pronumele on; pronumele adverbiale en și y; Verbul: modul indicativ: prezent (verbe neregulate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
număr; gradele de comparație; adjectivul posesiv, demonstrativ, nehotărât (forme frecvente); adjectivul numeral. Pronumele: personale (subiect, C.O.D. și C.O.I.), interogative (qui, que, ou), relative simple (qui, que, quoi, dont, ou), demonstrative neutre (ceci, cela, ca), nehotărâte (forme frecvente); pronumele on; pronumele adverbiale en și y; Verbul: modul indicativ: prezent (verbe neregulate: lire, ecrire, devoir, connaitre, croire, voir, ...; verbe pronominale); perfect compus cu avoir și etre: verbe de grupa I, a II-a, verbe neregulate (aller, venir, pouvoir, savoir, vouloir
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
de comparație; adjectivul posesiv, demonstrativ, nehotărât (forme frecvente); adjectivul numeral. Pronumele: personale (subiect, C.O.D. și C.O.I.), interogative (qui, que, ou), relative simple (qui, que, quoi, dont, ou), demonstrative neutre (ceci, cela, ca), nehotărâte (forme frecvente); pronumele on; pronumele adverbiale en și y; Verbul: modul indicativ: prezent (verbe neregulate: lire, ecrire, devoir, connaitre, croire, voir, ...; verbe pronominale); perfect compus cu avoir și etre: verbe de grupa I, a II-a, verbe neregulate (aller, venir, pouvoir, savoir, vouloir, partir, sortir
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]