237 matches
-
a declarat în mod deschis război guvernului, Conferinței Democratice, municipalităților alese în mod liber și cooperativelor. El vrea să pună mâna pe putere și să declanșeze războiul civil, fără de care nici nu concepe revoluția. în același timp, din pură tactică propagandistă, el promite totul tuturor: pâine soldaților, pământ țăranilor, independență naționalităților. întors clandestin, pe 20 octombrie, în capitală, Lenin impune pe 23 octombrie, unui Comitet Central redus - 12 prezenți din 21 - decizia loviturii de stat și a creării unui Centru Militar
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
apărarea URSS, „construcția socialismului” și emergența „omului nou*”. înainte, ca și după victorie, Partidul trebuia să găsească lozincile și sloganele potrivite cu fiecare situație, pentru a suscita adeziunea maselor. Plehanov este cel care a definit, în 1891, activitatea de agit-prop: propagandistul prezintă multe idei câtorva indivizi, cu scopul de a le aprofunda „conștiința de clasă”; agitatorul prezintă un mic număr de idei unei mase de oameni, cu scopul de a-i antrena într-o acțiune. După 1917, bolșevicii creează Departamentul de
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
America duce un război care amintește mai mult de science-fiction sau de jocul din copilărie "de-a baba oarba", lăsînd aliaților rolul de a culege minele și de a căra sacii cu orez pe care stă desenat steagul american. Rafinamente propagandiste... Dominația americană este totală. Rusia nu mai are vlagă, o populație în scădere dramatică descoperind că teritoriul imens de care dispune poate fi și un handicap, iar China s-a făcut mică de tot, descoperind că are vreo 800 de
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
entități: pacea și războiul, știința proletară și știința burgheză, arta degenerată și realismul socialist ... Fie că este vorba despre politică sau despre biologie, istorie, artă sau chimie, fiecare univers are adevărul său. Pentru afacerile culturale, Jdanov este încă o dată marele propagandist al binelui și al răului. Deja raportor la congresul din 1934 asupra chestiunilor artistice, cu această ocazie, el dusese la culme realismul socialist. Imediat după crearea Kominform-ului, el precizează diferențele în problemele referitoare la cultură în mai multe intervenții, partidele
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
Dumitrescu îi opune revenirea la realism, înțeles ca renunțare la manierismul exterior, dar respinge "atitudinea utilitaristă față de artă"134 fără a explica ce se înțelege cu precizie prin aceasta. Realismul este definit mai mult negativ, fiind altceva decât un "vers propagandist", decât "acuplarea circumstanței și satisfacerea contingenței". Pagina a treia aduce un interviu cu Perpessicius plecându-se de la al doilea volum "Eminescu" care întârzie să apară și căruia i se prezintă structura, pentru a se trece apoi spre o discuție despre
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
În 1942, devine conferențiar de istoria literaturii la Facultatea de Litere, apoi profesor, conducând după 1951 și Secția de istorie literară și folclor a Filialei Cluj a Academiei. A fost un foarte activ militant cultural, deținând și funcțiile de „secretar propagandist”, apoi de „secretar literar” al Astrei, poziție din care răspundea de apariția revistei „Transilvania” (din 1940). Acesta e și vârful carierei sale de redactor și publicist, începută la „Societatea de mâine” (1924-1933, unde, împreună cu Olimpiu Boitoș, semna și B & B
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285876_a_287205]
-
mai scurt sau mai îndelungat, în funcție de misiunea lor și de priceperea și abilitățile fiecăruia. Informatorii „voluntari” își ofereau serviciile din proprie inițiativă, “dintr-un sentiment patriotic, ideologic sau religios”. Cei mai mulți au activat în teritoriile cedate în vara anului 1940. Informatorii „propagandiști”, așa cum arată și numele, acționau împotriva agenturilor străine, ce se infiltraseră în România și răspândeau știri false și alarmiste. Acționau îndeosebi în teritoriile cedate și erau recrutați dintre ziariști, preoți, personalități publice ș.a. Informatorii „cercetași” aveau misiuni peste hotare și
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
mai mare măsură conservarea caracterului „de avangardă” al partidului și o mai mare diferențiere de „mase”. Conținutul muncii politice a cadrelor este, pe de altă parte, indicat de specializarea funcțiilor În aparat pornind de la diviziunea muncii Între organizator (instructor) și propagandist, instrucția având un dublu Înțeles, de Învățare și de antrenament militar. Instructorul, activist și organizator, este cel care mobilizează „baza” partidului - „masele” și „poporul”. (2) Politicul și savantul: academizarea și profesionalizarea elitelor Am numit academizare strategia de Înnobilare academică a
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
acest fapt cunoscut tuturor, va depune toate eforturile pentru a induce masei o singură idee: aceea a contradicției absurde dintre creșterea bogăției și cea a sărăciei; se va strădui să incite nemulțumirea, indignarea masei față de această nedreptate stridenta, lăsând pe seama propagandistului explicarea completă a acestei contradicții. Iată de ce propagandistul acționează În principal prin scris, În vreme ce agitatorul prin voce (V.I. Lenin, apud Bensussan, 1982, pp. 20-21). 2. Călătorie În Nomenclaturia „Să aruncăm acum o privire asupra Învățământului și educației din nomenclaturia. În
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
pentru a induce masei o singură idee: aceea a contradicției absurde dintre creșterea bogăției și cea a sărăciei; se va strădui să incite nemulțumirea, indignarea masei față de această nedreptate stridenta, lăsând pe seama propagandistului explicarea completă a acestei contradicții. Iată de ce propagandistul acționează În principal prin scris, În vreme ce agitatorul prin voce (V.I. Lenin, apud Bensussan, 1982, pp. 20-21). 2. Călătorie În Nomenclaturia „Să aruncăm acum o privire asupra Învățământului și educației din nomenclaturia. În acest domeniu, totul merge de asemenea de minune
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Iată de ce operele lui Marx, Engels și ulterior ale lui Lenin 87, referitoare la diferențierea claselor sociale și la necesitatea continuă a "luptei de clasă", au excelat mai mult prin caracterul lor propagandistic, și nu prin unul științific. Acești teoreticieni propagandiști "abuzau" pur și simplu de marea masă a populației prin afirmațiile (expuse de zeci și sute de ori), prin care își susțineau opiniile referitoare la necesitatea ajungerii clasei "muncitoare" la poziția de clasă conducătoare, la necesitatea "luptei de clasă" și
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
era unul dintre puținele locuri în care oamenii se puteau aduna. În România, ea a devenit un centru al agitației politice extremiste, unde Garda de Fier a găsit un teren fertil. Astfel, mulți studenți au jucat un rol esențial ca propagandiști în alegerile din 1937. Cele 16,5% din voturile obținute de Garda de Fier ar trebui adăugate la cele 9,2% primite de la extrema dreaptă parlamentară, Liga Națională Creștină. Totalul era de 24,8%; aceasta înseamnă un vot din patru
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
de critică socială. Însă contra-argumentul lui Bourriaud este acela că propunerile acestui tip de artă ar trebui judecate dintr-o perspectivă formală (a proiecției simbolurilor în realitate) și în relație cu istoria artei, mai curând decât din perspectiva unei arte propagandiste. Cu toate acestea, nimic nu împiedică o înțelegere post-estetică a artei relaționale, potrivit căreia orice considerare formală a valorii estetice ar putea fi urmată de o analiză socială, politică și culturală a conținutului proiectului artistic. Bourriaud recunoaște în cele din
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
etc.), Rochlitz indică faptul că evaluarea unei opere de artă nu se mai face în funcție de pertinența ei estetică, ci în raport cu gradul de conștientizare politică. Tocmai în raport cu această "conștiință politică", în țările comuniste politicul voia să schimbe societatea printr-o artă propagandistă (de recomandare), în vreme ce, în țările capitaliste societatea intenționează să schimbe politica apropriindu-și arta subversivă (de denunțare)214. Însă avocații eticii radicalismului artistic văd în relația artistului cu instituția (galeria de artă, muzeul, centrul de artă, academia etc.), mai curând, compromisul
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
și ofițerii informatori din corpurile de trupă, în care făcea cunoscut înființarea Biroului 4 Propagandă și Contrapropagandă, subordonat Secției a II-a, cu începere de la 1 iulie 1940. De asemenea, printre alte atribuții, munca de propagandă depusă de viitorii ofițeri propagandiști trebuia să fie „continuă, perseverentă și dinamică”. După rebeliunea legionară din ianuarie 1941, Marele Stat Major, Secția a V-a a emis Instrucțiuni pentru reprimarea turburărilor interne, care arătau și analizau atât procedeele folosite de rebeli, cât și învățămintele proprii
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
contra colportorilor de știri false sau exagerate. 6. Publicarea avantajelor ce le au muncitorii de la CFR și schimbarea personalului de conducere de la ateliere. 7. Reacțiune contra comuniștilor prin alte mijloace decât cele represive. 8. Plan de contrapropagandă (presă, întruniri publice, propagandiști, broșuri, manifeste, punerea în plan de propagandă a tuturor elementelor naționale capabile a combate mișcarea comunistă). 9. Măsuri în Valea Jiului în vederea eventualității concedierilor de muncitori”. Structurile subordonate D.G.P. au fost atenționate, în mai 1933, de amploarea pe care au luat
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Aceasta avea drept scop principal „redeșteptarea” sentimentului național în masele minoritare, pentru a le atrage în acțiunea de subminare a statului român și, eventual, să acționeze armat în cazul unui conflict militar. În secundar, s-a urmărit recrutarea de agenți propagandiști, mai ales dintre intelectuali, a unor agenți de spionaj, introducerea clandestină a manifestelor și broșurilor interzise, atragerea unor categorii sociale de altă naționalitate prin promisiuni irealizabile, inducerea în eroare a opiniei publice internaționale față de situația din Transilvania și promovarea ideii
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
propagandei adversarilor care să identifice mijloacele de combatere ale acestora și chiar preluarea inițiativei în această direcție. Mijloacele de execuție care să realizeze practic obiectivele menționate au fost cinematograful și fotografiile, presa militară, emisiunile „Ora Armatei” la radio, utilizarea misionarilor propagandiști și a afișajului. Intensificarea acțiunilor subversive ale statelor vecine la adresa României nu a rămas fără urmări, mai ales în centrele populate de minoritari. Prima consecință vizibilă a fost „sporirea” numărului de dezertori din rândul alogenilor în U.R.S.S., Ungaria și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și Bulgaria. O a doua a fost observată în rândul concentraților care, o dată reveniți acasă, au produs o stare „de nemulțumire și neliniște” cu efecte în slăbirea ordinii și disciplinei sociale. Unitățile militare au primit ordin de a identifica agenții propagandiști străini, în colaborare cu Poliția și Jandarmeria, și de a iniția acțiuni de contrapropagandă, cu rol de educație morală și „lămurire” la nivelul soldaților. Secția a II-a și-a dat seama că pericolele existente trebuie prezentate nu numai factorilor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a riscurilor globale deopotrivă. Cine Își Închipuie că există un acoperiș, un fel de scut magic, miraculos, care să ferească Europa Occidentală de atacurile teroriste și că, prin urmare, existența unui front unit Împotriva terorismului este de fapt o ficțiune propagandistă a actualei administrații americane nu Înțelege că, cel puțin În această privință, poziția administrației Bush e la fel de dură În lupta Împotriva terorismului cum a fost și cea a administrației Roosevelt Împotriva fascismului. Chiar dacă ar veni o altă administrație, lucrurile ar
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
să decizi. Ca să dau un exemplu: În momentul În care s-au oferit toate informațiile posibile că se pregătea un atac criminal Împotriva Uniunii Sovietice, care Însemna Încălcarea tuturor tratatelor semnate, Stalin a privit toate aceste informații drept o operație propagandistă britanică. Anglia era foarte izolată și deci ar fi urmărit să atragă Uniunea Sovietică de partea sa În lupta Împotriva lui Hitler. În final, liderul politic este cel care trebuie să facă o alegere. Informațiile Îi sunt prezentate, dar decizia
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
pare că era dificil. Circulau legende în epocă despre firea lui zgârcită, iar relația lui cu satul de câmpie, unde avea și castelul supranumit "Versailles-ul Transilvan", era o relație complexă. Cei doi activiști sosiți de la Cluj, avocatul Fazekas János, propagandistul Asociației Economice Maghiare din Transilvania (Erdélyi Magyar Gazdasági Egyesület - EMGE) și avocatul Miklós András nu au făcut economie la "gloanțe" când l-au caracterizat pe stăpânul domeniului. Înainte vreme, străbunii excelenței sale (contele Bánffy) i-au adus pe ruși în Ungaria
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
pentru socialiști un mare succes. În jurul lui Alexandre Millerand, principalul purtător de cuvînt al acestui curent, s-a constituit, împreună cu militanți ca Abel Hovelacque și René Viviani, o Federație Republicană Socialistă de pe Sena, care dorește să apropie socialismul de republicanii propagandiști. Problema se va pune și mai acut, la nici doi ani de la afacerea Dreyfus și, ca urmare a curajoasei intervenții a lui Zola, din ianuarie 1898, socialiștii se divizează în ceea ce privește atitudinea adoptată. Trebuie lăsate diferitele fracțiuni ale burgheziei să se
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
org. nr.2 oraș; Bortă Maria, Volocaru Constantin, Ghindea Ioan, Palade Elena - responsabili grupa Textila; Maftei Anton, Radu Petru, Cotruță Dumitru, Pușcașu Vasile - responsabili Frontul Plugarilor;Vojniver Iancu (evreu, subl.ns.) - subsecție artistică; Savin Maria - bibliotecar; Bardeș Maria - instructor echipa propagandiști; Antoneta Ungureanu - secretara technică”. Dintre toți acești importanți activiști i-am remarcat în mod deosebit pe cei din Frontul Plugarilor care, iată, participau la ședințele comuniștilor mascați sub genericul „progresiști”. Dar, una era participarea acestora la obscurele ședințe „de mișcare
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
se vedea subcapitolul anterior al lucrării nostru) nefiind incidente. Numai în câteva secții de votare unde opoziția a făcut provocări care au fost imediat potolite prin intervenția armatei și a populației care se găsea în raza secției de votare (probabil, „propagandiști” și „șablonari” comuniști, n.n.)”. După ce s’a plâns de activitatea „subversivă” a opoziției, Bighiu își trage spuza pe propria-i turtă într-un mod grosolan și abject, arătând „meritele” propriilor activiști: „...în această zi tineretul și’a dat toată puterea
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]