103 matches
-
ce știu, adică motivul adevărat al sfatului meu: Eu vreau să-ți spun etc...., de vreme ce știu etc.... Această înseamnează că înțelesul "cauzalei" noastre se raportează, nu la predicatul imperativei, ci la alt predicat pe care il presupune modul imperativ al propozițiunii, la un predicat subînțeles pe deasupra celui din imperativa -, nu din înțelesul lui. Ar fi un fenomen căruia am îndrăzni să-i spunem, cu un termen nou, perisintactic, spre deosebire de cel căruia i-am zice subsintactic, când ar fi vorba de un
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Moeschler & Auchlin, 2005, p. 189). Constatarea pe care tocmai am facut-o este cu atât mai evidentă dacă ne raportăm și la cele spuse de Dragomirescu mai departe: Ascultând de legea această stilistica, o cauzala mai poate fi și o propozițiune independența pură (ceea ce n-a observat Tiktin) tot grație concentrării sintactice. O propozițiune imperativa are dreptul să fie considerată că independența sau principala, numai întrucât este și ea un fenomen de brachilogie: ea implică o independență supraordonata pe care nu
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
cu atât mai evidentă dacă ne raportăm și la cele spuse de Dragomirescu mai departe: Ascultând de legea această stilistica, o cauzala mai poate fi și o propozițiune independența pură (ceea ce n-a observat Tiktin) tot grație concentrării sintactice. O propozițiune imperativa are dreptul să fie considerată că independența sau principala, numai întrucât este și ea un fenomen de brachilogie: ea implică o independență supraordonata pe care nu trebuie niciodată să o exprimăm: "Eu vreau sau îți ordon: nu mișcă!" se
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
principala, numai întrucât este și ea un fenomen de brachilogie: ea implică o independență supraordonata pe care nu trebuie niciodată să o exprimăm: "Eu vreau sau îți ordon: nu mișcă!" se poate reduce la: "Nu mișcă!" Tot asa cu o propozițiune exclamativa: Ce frumos este! (Subînțeles: vedeți, iată...) sau una optativa: De-aș pleca! (Subînțeles: ce bine, ce fericit aș fi!) Și iată că o cauzala introdusă cu "căci" poate încă o dată deveni independentă slujindu-se și de această poziție a
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
a desemna morfologia, n.m. C.M.]; 2. Doctrina funcțiunii cuvintelor în sine sau semasiologia, care cercetează semnificațiunea formelor lexicale ale limbei [prin funcțiune, ca și la Schleicher, trebuie să înțelegem aici 'semnificație', n.m. C.M.]. ÎI. Doctrina despre cuvânt ca membru al propozițiunii sau, pe scurt, sintaxa, coprinzând: 1. Doctrina formelor cuvântului în propozițiune sau doctrina flexiunii; 2. Doctrina funcțiunii cuvântului în propozițiune sau sintaxa propriu-zisă. Nouă clasificațiune a lui Heerdegen, precum se vede, nu se deosebește în fond de cea propusă de
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
sau semasiologia, care cercetează semnificațiunea formelor lexicale ale limbei [prin funcțiune, ca și la Schleicher, trebuie să înțelegem aici 'semnificație', n.m. C.M.]. ÎI. Doctrina despre cuvânt ca membru al propozițiunii sau, pe scurt, sintaxa, coprinzând: 1. Doctrina formelor cuvântului în propozițiune sau doctrina flexiunii; 2. Doctrina funcțiunii cuvântului în propozițiune sau sintaxa propriu-zisă. Nouă clasificațiune a lui Heerdegen, precum se vede, nu se deosebește în fond de cea propusă de Schleicher" (ibid.: 7). Există, totuși, la Heerdegen o diferență notabilă, adică
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
prin funcțiune, ca și la Schleicher, trebuie să înțelegem aici 'semnificație', n.m. C.M.]. ÎI. Doctrina despre cuvânt ca membru al propozițiunii sau, pe scurt, sintaxa, coprinzând: 1. Doctrina formelor cuvântului în propozițiune sau doctrina flexiunii; 2. Doctrina funcțiunii cuvântului în propozițiune sau sintaxa propriu-zisă. Nouă clasificațiune a lui Heerdegen, precum se vede, nu se deosebește în fond de cea propusă de Schleicher" (ibid.: 7). Există, totuși, la Heerdegen o diferență notabilă, adică un element a cărui absența Hașdeu o imputase clasificării
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
termen, noi îi vom zice noematologie, de la νόηµα "cugetare intenționala"" (ibid., pp. 8-9). La finalul acestei prime secțiuni, Șăineanu conchide: "În rezumat, semasiologia, oricare ar fi diviziunea linguisticei, ocupă un loc intermediar între studiul cuvântului izolat și al cuvântului în propozițiune și formează că o punte de trecere de la quadrivium fizico-psihic la trivium psihico-fizic al domnului Hașdeu" (ibid., p. 9). 3.3.3. În studiul despre cartea lui Șăineanu, Încercare asupra semasiologiei limbei române, Rudolf Windisch se oprește puțin asupra clasificării
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
prin prisma metaforicii stilistice, ținând deci mai degrabă tot de analiză sintactica decât de cercetarea sensurilor particulare ale cuvintelor sau de etimologia lor. De aici rezultă la Șăineanu și prima delimitare a obiectului semasiologiei în "cuvânt izolat" și "cuvânt în propozițiune"" (ibid., p. 230). Aici se impune o îndreptare: referirea la studiul lui M. Bréal, cel despre reprezentările/ideile latențe, nu-i aparține lui Șăineanu, ci lui Hașdeu (vezi supra, 3.3.2.): face parte din citatul hasdeian reprodus de Șăineanu
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
că într-o asemenea privința "teoria" lui Hașdeu despre sensul "proposițiunii" rămâne la un stadiu destul de rudimentar. Să mai constatăm că Hașdeu nu a propus și o disciplină corespondență onomatologiei în planul "proposițiunii", adică una care să aibă ca obiect "propozițiunea" luată ca întreg din perspectiva condensării. În tabelul de mai jos, am marcat printr-o căsuța goală locul pe care ar fi trebuit să-l ocupe o atare disciplină 37. De vreme ce (1) știm ce anume vizează ONOMATOLOGIA (→ numele propriu) și
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
C. Balmuș, Tipografia Alexandru A. Țerek, Iași, 1943. Dewey 1938 = John Dewey, Logic. The Theory of Inquiry, Henry Holt and Company, New York, 1938. Dewey 1958 = John Dewey, Experience and Nature, Dover Publications, Inc., New York, 1958. Dragomirescu 1939 = Gh.N. Dragomirescu, Sintaxa propozițiunilor independente cu privire specială asupra coordonatelor adversative comparate cu subordonată concesiva, Tipografia "Astra", Brașov, 1939. Dragomirescu 1975 = Gh.N. Dragomirescu, Mica enciclopedie a figurilor de stil, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1975. Dragomirescu 1995 = Gh.N. Dragomirescu, Dicționarul figurilor de stil, Editura
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
26 De pildă, Gh.N. Dragomirescu spre deosebire de H. Tiktin nu crede că ar putea fi conjuncția un criteriu relevant pentru clasificarea propozițiilor dependente, respectiv a celor independente, "câtă vreme, cum am mai arătat, ea însăși e subordonată înțelesului ce-l au propozițiunile coordonate ori subordonate -, conjuncția fiind întotdeauna expresia unui raport de înțeles care stă între două propozițiuni și care el trebuie determinat pentru a defini natură propozițiunilor" (Dragomirescu, 1939, p. 35). De pildă, continuă Dragomirescu, "zicem, așadar, ca o concluziva [...] este
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
criteriu relevant pentru clasificarea propozițiilor dependente, respectiv a celor independente, "câtă vreme, cum am mai arătat, ea însăși e subordonată înțelesului ce-l au propozițiunile coordonate ori subordonate -, conjuncția fiind întotdeauna expresia unui raport de înțeles care stă între două propozițiuni și care el trebuie determinat pentru a defini natură propozițiunilor" (Dragomirescu, 1939, p. 35). De pildă, continuă Dragomirescu, "zicem, așadar, ca o concluziva [...] este o coordonată cu esență de principala nu fiindcă e introdusă prin "deci", "(așa)dar" ori "de
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
câtă vreme, cum am mai arătat, ea însăși e subordonată înțelesului ce-l au propozițiunile coordonate ori subordonate -, conjuncția fiind întotdeauna expresia unui raport de înțeles care stă între două propozițiuni și care el trebuie determinat pentru a defini natură propozițiunilor" (Dragomirescu, 1939, p. 35). De pildă, continuă Dragomirescu, "zicem, așadar, ca o concluziva [...] este o coordonată cu esență de principala nu fiindcă e introdusă prin "deci", "(așa)dar" ori "de aceea", ci invers: aceste conjuncții sunt cerute ca să lege o
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
vicepreședinți ai săi, cum și pe ceilalți membri ai biroului său. Art. 45. Orice rezoluțiune este luată cu majoritatea absolută a sufragelor, afară de ceea ce se va statornici prin regulamentele Adunării în privința alegerilor și prezentațiunilor. în caz de împărțeală a voturilor, propozițiunea în deliberațiune este respinsă. Nici una din Adunări nu poate lua o rezoluțiune dacă majoritatea membrilor săi nu se găsește întrunită. Art. 46. Voturile se dau prin sculare și ședere, prin viu grai sau prin scrutin secret. Un proiect de lege
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
era însărcinat de a fi mai explicit în convorbiri; deci, el declară formal că scopul guvernului Imperial era de a obține de la România înstrăinarea Basarabiei. Interesul și siguranța Statului impuneau guvernului Măriei-Sale Carol I datoria de a se lepăda de propozițiunea ce i se făcea. Țara, care cu câtva timp înainte purta numirea de Principatele Dunărene, nu putea să renunțe la partea cea mai însemnată a râului, căruia-și datora atât vechea sa denumire, cât și dezvoltarea ei comercială, cât și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
este poezia, ci cum este poezia. G. Călinescu consideră școala de poezie "utilă spre a lărgi conștiința poetului, incapabilă însă a-l determina să creeze și folositoare în același timp și criticului, în măsura în care-i îndrumează sensibilitatea". Și, una din primele propozițiuni, care se vor și o concluzie a cursului său, este, în fapt, un ușor sofism: Nu există poezie acolo unde nu este nici o organizațiune, nici o structură, într-un cuvînt nici o idee poetică e clar, nu este poezie dacă nu-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
său, este, în fapt, un ușor sofism: Nu există poezie acolo unde nu este nici o organizațiune, nici o structură, într-un cuvînt nici o idee poetică e clar, nu este poezie dacă nu-i prezentă ideea poetică (?) și mai sînt alte cîteva propozițiuni de aceeași adîncime și claritate. Pentru cel care a scris Lauda lucrurilor, miezul oricărui lirism se află în faptul că poeții, prin textele lor, au de spus ceva, chiar în afara unui interes de conținut. O constatare de domeniul banalității, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
să izbutească. Lucrurile nu stau așa și noi ne exprimăm într-un mod cu totul analogic. Am zis că reguli în artă nu se pot da, regula contrazicînd principiul libertăți. Observațiile noastre le-am formulat în pseudo-precepte, adică în niște propozițiuni pe care le putem medita, fără nici un fel de urmare practică directă. Cine nu are talent poate să urmeze oricît condițiile unui presupus frumos obiectiv, el nu va putea crea. Dar cine totuși are talent își va ușura găsirea momentului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
trebui să-i facă un muzeu lui Hitler, îi răspund. Face parte și el din istoria lor și a lăsat „ctitorii” comparabile! Nae Prelipceanu mă roagă să-i traduc „dialogul” meu cu ghida și reușește să plaseze și el câteva „propozițiuni anticomuniste”... Vizităm apartamentul în care a locuit, după revoluție, Lenin cu Nadejda Konstantinovna Krupskaia timp de un an, trei luni și patru zile... (o evidență aiuritoare, mai trebuiau cronometrate și minutele!). Bătrâna îngrijitoare (o femeie de vreo 65 de ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
ca spectacolul să pară acompaniat de o muzică de trompeți pe care n-o aud toți. Bunica însă, deși e pe jumătate surdă, o aude. „Ce primăvară e afară“, spune ea cu un oftat. Bunica a consumat într-o singură propozițiune cele două ore în plus de viață pe care i le-a dat ca bonus cursa de Londra și a revenit la ale ei, la analogiile cu trenul. „Ce fel de avion e ăsta?“, întreabă ea ca s-o audă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
nu poate citi, nu scrie, de numărat numără numai de la 5 la 10. Această tendință de a asimila sintetic, pe bucăți, îi permite să recunoască titlurile ziarelor, unele nume de străzi, denumirea magazinelor, mărcile mașinilor și variantele acestora și chiar propozițiunile unor reclame. Are o memorie foarte bună, evocând fapte îndepărtate în timp și recunoscând persoane pe care abia le-a zărit odată. Se miră, râzând neîncrezător, când eu nu-mi amintesc un anume fapt sau o anume figură. Sunt convins
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
la și străin de fantasmagoriile literaturii. În sfârșit, ultimul citat, din Kafka, o consemnare datată 27ianuarie 1922: „Ciudată, tainică, poate primejdioasă, mântuitoarea alinare a scrisului. Sari deodată din șirul asasinilor”. Cuvinte de-a dreptul provocatoare. Sperasem, cine știe, că următoarele propozițiuni ale citatului vor „tempera” sensul. Ar fi fost o prostie. „Sari deodată din șirul asasinilor” era o formulare prea puternică, nuanțările literare care urmau, deloc minore, nu puteau decât să potențeze și ele suspiciunea cititorilor de la Serviciul Vamă și Pașapoarte
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
pare greu de precizat data și frecvența demonstrațiilor, altfel decât s-ar fi produs când Catrinel Eliade era bolnavă, pe moarte. Faptul că identitatea demonstranților nu este menționată mi-e greu să-l consider un avantaj personal, dar precizărilor din propozițiunea care urma le puteam revela imprecizia: „A fost chiar reacția succesoarei lui la catedră, care a declarat public că-i este rușine că ilustrează o catedră care poartă numele unui fost nazist”. De data asta, puteam, Într-adevăr, oferi completări
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
language"; fr.: "parole et langage"; ger.: "Sprechen und Sprache"): dacă un pacient are dificultăți în articularea sau pronunțarea cuvântului, se spune că are tulburări de elocuțiune, în cazul când are greutăți în găsirea cuvântului, în combinarea cuvintelor pentru alcătuirea unei propozițiuni sau în înțelegerea sensului cuvintelor sau frazelor percepute, atunci are o alterare a limbajului. De cele mai multe ori tulburările de limbaj se asociază cu dificultăți de elocuțiune. Mai multe forme ale limbajului pot fi interesate: conversația, cititul, scrisul etc. Afazia este
Afazie () [Corola-website/Science/307926_a_309255]