1,600 matches
-
egale cu cele din plasmă și ioni de bicarbonat în concentrații mai mari decât cele plasmatice. Dintre aceste substanțe anorganice cel mai important este anionul bicarbonat care conferă alcalinitatea sucului pancreatic. Substanțele organice ale sucului pancreatic sunt reprezentate de enzime: proteaze, lipaze, amilază. a. Proteazele sucului pancreatic sunt reprezentate de tripsină, chimotripsină, elastază, carboxipeptidază. Ele sunt sintetizate sub formă inactivă în celulele glandulare. Tripsina este secretată sub formă inactivă de tripsinogen care este activat în intestin sub influența enterokinazei. Tripsina este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
plasmă și ioni de bicarbonat în concentrații mai mari decât cele plasmatice. Dintre aceste substanțe anorganice cel mai important este anionul bicarbonat care conferă alcalinitatea sucului pancreatic. Substanțele organice ale sucului pancreatic sunt reprezentate de enzime: proteaze, lipaze, amilază. a. Proteazele sucului pancreatic sunt reprezentate de tripsină, chimotripsină, elastază, carboxipeptidază. Ele sunt sintetizate sub formă inactivă în celulele glandulare. Tripsina este secretată sub formă inactivă de tripsinogen care este activat în intestin sub influența enterokinazei. Tripsina este o endopeptidază care scindează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
în celulele glandulare. Tripsina este secretată sub formă inactivă de tripsinogen care este activat în intestin sub influența enterokinazei. Tripsina este o endopeptidază care scindează legăturile peptidice care implică gruparea carboxil a unor aminoacizi bazici (lizina, arginina) și activează celelalte proteaze pancreatice (inclusiv tripsinogenul printr-un proces autocatalitic). Chimotripsina este secretată sub formă inactivă de chimotripsinogen, care în prezența tripsinei pierde 15 aminoacizi din moleculă, devenind chimotripsină. Aceasta acționează și ea ca o endopeptidază care scindează legăturile peptidice în care sunt
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
intestinal. Sucul intestinal conține apă și reziduu uscat din care fac parte ioni și fermenți. Enzimele din sucul intestinal fac parte din cele trei tipuri principale: proteolitice, amilolitice și lipolitice. Enzimele proteolitice sunt reprezentate de: aminopeptidaza și dipeptidaza, care împreună cu proteazele pancreatice constituie complexul enzimatic numit erepsină; aceasta degradează polipeptidele și dipeptidele până la aminoacizi; enterokinaza, ce activează tripsinogenul și acționează asupra polipeptidelor scindându-le în peptide mai mici; leucinaminopeptidaza, ce acționează asupra polipeptidelor care conțin în structura lor prolină; arginaza, ce
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
de lactație (pierdere zilnică de 12-15 g); 2g/kgc la copil. Sursele endogene (150-180 g/zi) de proteine luminale sunt secrețiile digestive și enterocitele exfoliate. Digestia proteică începe în stomac sub acțiunea pepsinei și este desăvârșită în intestin sub acțiunea proteazelor din sucul pancreatic (tripsina, chimotripsina, carboxipeptidaze), rezultând aminoacizi și oligopeptide (fig. 23). Aminoacizii sunt preluați de enterocite prin transport activ secundar (Na+). Există transportori speciali pentru aminoacizi dibazici, dicarboxilici, neutri și pentru iminoacizi/glicină. Transportorul peptidic preferă diși tripeptide cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
ce conduce mai întâi la un intermediar de 39 aminoacizi (big ET1). Astfel, după îndepărtarea semnalului peptidic rezultă pro-ET1, procesat de o convertază pentru a produce big ET1. Acesta este clivat de o endopeptidază (enzima de conversie a ET, o protează neobișnuită, care poate fi o metaloproteinază neutră asociată cu plasmalema), rezultând ET1. Receptorii pentru ET fac parte din familia receptorilor cuplați cu proteine G și prezintă două tipuri. Primul (ETA; A de la aortă) are o afinitate mai mare pentru ET1
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
din cele mai importante funcții metabolice este sinteza fosfolipidelor, cum ar fi dipalmitoilfosfatidilcolina, care este un component important al surfactantului pulmonar. Sinteza de proteine este de asemenea foarte importantă; colagenul și elastina formează rețeaua structurală a plămânului. In condiții anormale, proteazele eliberate de leucocitele sau macrofagele pulmonare produc scindarea acestor proteine, cu producere de emfizem pulmonar. Rolul în metabolismul glucidic constă în special în elaborarea de mucopolizaharide care constituie mucusul bronșic. In plămân sunt metabolizate mai multe substanțe vasoactive. Deoarece plămânul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
egale cu cele din plasmă și ioni de bicarbonat în concentrații mai mari decât cele plasmatice. Dintre aceste substanțe anorganice cel mai important este anionul bicarbonat care conferă alcalinitatea sucului pancreatic. Substanțele organice ale sucului pancreatic sunt reprezentate de enzime: proteaze, lipaze, amilază. a. Proteazele sucului pancreatic sunt reprezentate de tripsină, chimotripsină, elastază, carboxipeptidază. Ele sunt sintetizate sub formă inactivă în celulele glandulare. Tripsina este secretată sub formă inactivă de tripsinogen care este activat în intestin sub influența enterokinazei. Tripsina este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
plasmă și ioni de bicarbonat în concentrații mai mari decât cele plasmatice. Dintre aceste substanțe anorganice cel mai important este anionul bicarbonat care conferă alcalinitatea sucului pancreatic. Substanțele organice ale sucului pancreatic sunt reprezentate de enzime: proteaze, lipaze, amilază. a. Proteazele sucului pancreatic sunt reprezentate de tripsină, chimotripsină, elastază, carboxipeptidază. Ele sunt sintetizate sub formă inactivă în celulele glandulare. Tripsina este secretată sub formă inactivă de tripsinogen care este activat în intestin sub influența enterokinazei. Tripsina este o endopeptidază care scindează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
în celulele glandulare. Tripsina este secretată sub formă inactivă de tripsinogen care este activat în intestin sub influența enterokinazei. Tripsina este o endopeptidază care scindează legăturile peptidice care implică gruparea carboxil a unor aminoacizi bazici (lizina, arginina) și activează celelalte proteaze pancreatice (inclusiv tripsinogenul printr-un proces autocatalitic). Chimotripsina este secretată sub formă inactivă de chimotripsinogen, care în prezența tripsinei pierde 15 aminoacizi din moleculă, devenind chimotripsină. Aceasta acționează și ea ca o endopeptidază care scindează legăturile peptidice în care sunt
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
intestinal. Sucul intestinal conține apă și reziduu uscat din care fac parte ioni și fermenți. Enzimele din sucul intestinal fac parte din cele trei tipuri principale: proteolitice, amilolitice și lipolitice. Enzimele proteolitice sunt reprezentate de: aminopeptidaza și dipeptidaza, care împreună cu proteazele pancreatice constituie complexul enzimatic numit erepsină; aceasta degradează polipeptidele și dipeptidele până la aminoacizi; enterokinaza, ce activează tripsinogenul și acționează asupra polipeptidelor scindându-le în peptide mai mici; leucinaminopeptidaza, ce acționează asupra polipeptidelor care conțin în structura lor prolină; arginaza, ce
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
de lactație (pierdere zilnică de 12-15 g); 2g/kgc la copil. Sursele endogene (150-180 g/zi) de proteine luminale sunt secrețiile digestive și enterocitele exfoliate. Digestia proteică începe în stomac sub acțiunea pepsinei și este desăvârșită în intestin sub acțiunea proteazelor din sucul pancreatic (tripsina, chimotripsina, carboxipeptidaze), rezultând aminoacizi și oligopeptide (fig. 23). Aminoacizii sunt preluați de enterocite prin transport activ secundar (Na+). Există transportori speciali pentru aminoacizi dibazici, dicarboxilici, neutri și pentru iminoacizi/glicină. Transportorul peptidic preferă diși tripeptide cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
ce conduce mai întâi la un intermediar de 39 aminoacizi (big ET1). Astfel, după îndepărtarea semnalului peptidic rezultă pro-ET1, procesat de o convertază pentru a produce big ET1. Acesta este clivat de o endopeptidază (enzima de conversie a ET, o protează neobișnuită, care poate fi o metaloproteinază neutră asociată cu plasmalema), rezultând ET1. Receptorii pentru ET fac parte din familia receptorilor cuplați cu proteine G și prezintă două tipuri. Primul (ETA; A de la aortă) are o afinitate mai mare pentru ET1
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
din cele mai importante funcții metabolice este sinteza fosfolipidelor, cum ar fi dipalmitoilfosfatidilcolina, care este un component important al surfactantului pulmonar. Sinteza de proteine este de asemenea foarte importantă; colagenul și elastina formează rețeaua structurală a plămânului. In condiții anormale, proteazele eliberate de leucocitele sau macrofagele pulmonare produc scindarea acestor proteine, cu producere de emfizem pulmonar. Rolul în metabolismul glucidic constă în special în elaborarea de mucopolizaharide care constituie mucusul bronșic. In plămân sunt metabolizate mai multe substanțe vasoactive. Deoarece plămânul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
de celule nervoase se adaugă anticorpi antilaminină, creșterea axonală este blocată. Laminina acționează asupra conului de creștere, fixându-se pe unele proteine membranare (integrine), care servesc drept receptori. S-a mai observat că la nivelul conului de creștere se eliberează proteaze, care au un rol inhibitor, rupând legătura laminină-integrină. Pe de altă parte, celulele macrogliei produc o nexină (inhibitor al proteazelor), care promovează creșterea axonală. Această nexină a fost considerată un timp drept factor trofic, fiind denumită GDNF (glial derived neurotrophic
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
unele proteine membranare (integrine), care servesc drept receptori. S-a mai observat că la nivelul conului de creștere se eliberează proteaze, care au un rol inhibitor, rupând legătura laminină-integrină. Pe de altă parte, celulele macrogliei produc o nexină (inhibitor al proteazelor), care promovează creșterea axonală. Această nexină a fost considerată un timp drept factor trofic, fiind denumită GDNF (glial derived neurotrophic factor). Rezultă că direcția pe care o urmează axonul în dezvoltarea sa depinde în mare parte de existența unui substrat
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
analizează factorii care determină curbura sinapselor: diferențe în constituenții celulari, creșterea numărului veziculelor sinaptice, modificări în rețeaua citoscheletală, eficiența unor sisteme reglatorii, intensitatea activității. Ei citează lucrările lui Lynch și Bandry (1984), care demonstrează că stimularea repetată induce activarea unei proteaze activate de calciu (calpaina) pentru a degrada fodrina (spectrina cerebrală). Este cunoscut faptul că fodrina este un element citoscheletal asociat cu densitățile postsinaptice, care conectează membrana de rețeaua de actină. Rezultă modificări configuraționale, care vor determina o expunere mai mare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
catecolaminele intensifică glicoliza cu participarea AMP ciclic rezultat din activarea adenilciclazei membranare, crescând sinteza de acid lactic, dilatator și permeabilizant capilar. Acesta intervine probabil în faza a doua de vasodilatație compensatoare, alături de ionii de potasiu și plasmakininele formate secundar activării proteazelor (kalicreine) de către adrenalină (Rocha e Silva, 1963). Contrar catecolaminelor, a căror participare la homeostazia circulatorie se datorează acțiunii directe cardiovasculare, acetilcolina, ca mediator al fibrelor parasimpatice terminale și colinergice ganglionare, acționează mai complex. Prin acțiunea sa parasimpaticomimetică de tip muscarinic
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
metabolică indirectă, catecolaminele, și îndeosebi adrenalina, intensifică glicoliza, cu participarea cAMP rezultat din activarea adenilatciclazei membranare, formatoare de acid lactic, dilatator și permeabilizant capilar. Acesta participă la producerea vasodilatației compensatoare, împreună cu ionii de potasiu și cu plasmakininele formate secundar activării proteazelor tisulare (kalicreine) de către adrenalină. Contrar catecolaminelor, acetilcolina, făcând oficiul de mediator chimic al fibrelor parasimpatice terminale și simpatico-parasimpatice ganglionare, acționează mai complex. Prin acțiunea parasimpatomimetică directă provoacă vasodilatație periferică și inhibarea activității contractile a cordului. Răspunsurile dilatator și cardioinhibitor sunt
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
asupra acizilor ribonucleic și dezoxiribonucleic, desfăcând legăturile ester-fosfat, rezultând oligonucleotide. Alte enzime proteolitice din sucul pancreatic sunt: protaminaza și leucin aminopeptidaza, care scindează protamina și, respectiv, eliberează leucina din lanțul polipeptidic. Pancreasul este protejat de autodigestie prin faptul că secretă proteazele sub formă de precursori inactivi, care devin activi numai în intestin. Pe de altă parte, țesutul glandular pancreatic are proprietatea de a distruge enzimele proprii sau a le neutraliza printr-o antienzimă, și anume antitripsina (inhibitorul tripsinei). Această substanță este
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
tumorale, eritrocite), peroxidarea lipidelor. Neutrofilele conțin la nivel lizozomal o parte din mediatorii inflamației acute (Tabel IV). Eliberarea acestora de la nivelul neutrofilelor se face pe mai multe căi, cum ar fi: moartea celulară, eliberarea în timpul digestiei intracelulare și prin endocitoză. Proteazele neutre includ enzime cum ar fi: elastaza, colagenaza și catepsina, care mediază leziunile tisulare prin degradarea elastinei, colagenului și a altor proteine tisulare. Proteazele pot scinda fracțiunile C3 și C5 a complementului generând anafilatoxine. Kalicreina eliberată de la nivel lizozomal determină
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
pe mai multe căi, cum ar fi: moartea celulară, eliberarea în timpul digestiei intracelulare și prin endocitoză. Proteazele neutre includ enzime cum ar fi: elastaza, colagenaza și catepsina, care mediază leziunile tisulare prin degradarea elastinei, colagenului și a altor proteine tisulare. Proteazele pot scinda fracțiunile C3 și C5 a complementului generând anafilatoxine. Kalicreina eliberată de la nivel lizozomal determină sinteza bradikininei. Proteinele cationice exercită numeroase efecte biologice: - degranularea mastocitară și creșterea permeabilității vasculare, - efect chemotactic pentru monocite, - imobilizează neutrofilele la locul inflamației. Stimulul
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
apariția și eliberarea în mediu a unui mare număr de molecule proteice și lipidice, care, prin rolul enzimatic (proteinele) sau generarea de radicali liberi de oxigen (lipidele, derivații acidului arahidonic), favorizează distrugerea celulară și tisulară. Celulele lezate pun în libertate proteaze și kinaze, de tipul factorului Hageman, plasminogenului, kininogenului, primului factor al complementului, care ajung în lichidul interstițial, ca urmare a modificărilor nespecifice de calibru și permeabilitate a vaselor mici descrise anterior. Endoteliul are un rol dinamic pentru funcțiile celulare, respectiv
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
proteinelor pozitive de fază acută - APP (se numesc pozitive substanțele a căror cantitate crește) este aceea de a forma împreună cu liganzi de diferite origini complexe proteină-ligând, care sunt îndepărtate din circulație de către celulele RES. Acest fenomen are ca efect inactivarea proteazelor și neutralizarea moleculelor toxice (anioni superoxid, dimeri de hemoglobină). Principalul reglator al genelor APP este IL-6. Dintre APP, frecvent și facil se dozează: CRP, fibrinogenul și haptoglobina. Leucocitoza se întâlnește obișnuit cu un număr crescut de neutrofile îmature circulante. Nivelul
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
și secreția a două citokine: interleukina-1 (IL-1) și factorul stimulator al coloniilor monocitare MCSF (monocyte colony stimulating factor). Monocitele ajunse în spațiul subendotelial se diferențiază în macrofage care generează o gamă largă de produși: specii reactive ale oxigenului și azotului, proteaze, lipaze. Ultimul eveniment al aterogenezei precoce îl constituie formarea celulelor spumoase din macrofage, prin înglobarea LDL modificate (recunoscute de către receptorii scavenger). Treptat se acumulează celule spumoase, determinând apariția striurilor lipidice, prima modificare morfologică vizibilă la microscopul optic. Aceste striuri lipidice
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]