370 matches
-
Editura Viitorul Românesc, București Linden, P, Vidal, D, Wuttke, B, „Germany: Ostalgia for the GDR”, în Le Monde Diplomatique, August, 2004 Lukacs, Georg, 1979, Ontologia existenței sociale, Editura Politică, București Manoilescu, Mihail, 1986, Forțele naționale productive și comerțul exterior. Teoria protecționismului și a schimbului internațional, Editura Științifică și Enciclopedică, București Marcuse, Herbert, 1971, „Industrialization and Capitalism” în Stammer, Otto, (ed), Max Weber and Sociology Today, Basil Blackwell, Oxford Maria, Regina României, 1991, Povestea vieții mele, Editura Eminescu, București Marx, Karl, 1966
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
teatru a marelui public” (Părerile „Spectatorului”, 1/1925). Rubrici: „Cronica teatrală”, „Cronica literară”, „Cronica plastică”. Se publică un fragment din piesa Danton de Camil Petrescu. Cronica literară este susținută de Dem. Theodorescu. Cu eseuri colaborează E. Lovinescu (Fundamentul sociologic al protecționismului cultural) și Ion Vinea (Suprarealismul). Mai multe articole se referă la viața teatrală, muzicală, plastică, cinematografică. Alți colaboratori: Ion Marin Sadoveanu, Otilia Ghibu, Ion Pas, Victor Ion Popa, Alfred Hefter, Emanuel Cerbu, Traian Marcu, George Silviu. M. V.
SPECTATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289819_a_291148]
-
conservatorii români din primele decenii ale regimului constituțional. Decalajul este, În cazul analizat, unul complex. Liberalismul economic avea limite clare: susținerea monopolului acordat asociației de proprietari care a stat la baza Înființării creditului funciar, În 1873 , și optica nuanțată În privința protecționismului argumentează, În acest sens, o poziție nu lipsită de rezerve. De asemenea, echilibrul Între ordine și libertate era eludat, În mod explicit, În favoarea celei dintâi. „Interesul conservațiunei sociale este mai pe sus de principii”, proclama Boerescu la 7/19 februarie
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
Primul răspuns, cum s-a precizat deja, a fost al teoriilor est-europene: Maiorescu, Motru, Zeletin, Gherea, Madgearu, Manoilescu sau Kautski, R. Luxemburg. Momentul latino-american își are originea în strategia ECLA (United Nations’ Economic Commission for Latin America) de dezvoltare prin protecționism și de industrializare prin politici de substituire a importurilor. Acest model a avut succes în anii ’50. A urmat o fază de declin: stagnare economică, șomaj, inflație, devalorizarea monedei, declinul comercial, în anii ’60, ceea ce a condus la proteste, deci
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a schemei diviziunii internaționale a muncii, în temeiul căreia America Latină fusese împinsă să producă bunuri alimentare și materii brute pentru marile centre industriale ce urmau să ofere la schimb produse manufacturate. Curiozitatea este că, în 1936, M. Manoilescu, în Teoria protecționismului și a schimbului internațional, demistificase și el eroarea teoriei avantajelor comparative. Teza lui Prebish aduce, în plus, precizarea că „această schemă este la rădăcina problemelor critice ale dezvoltării în America Latină. Bazarea pe exportul de materii prime și pe produsele agricole
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
1987, „Religion and Development: Weber and East Asia Experience”, în M. Weiner, S. Huntington (coord.), Understanding Political Development, Little Brown, Boston. Lipset, S.M., 1963, „Economic Development Democracy”, în S.M. Lipset (coord.), Political Man, Garden City, New York. Manoilescu, M., 1986, Teoria protecționismului și a schimbului internațional, Editura Științifică și Enciclopedică, București. McClelland, D., 1964, „Bussiness Drive and National Achievement”, Monthly Review, 37, pp. 1-10. Schumpeter, J., 1968, Sociology and Imperialism, Cleveland. Sweezy, Paul M., 1968, The Theory of Capitalist Development, Monthly Review
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de beneficii cu care au trăit cei de dinainte. Mircea Mihăieș: Crezi că realizează? Vladimir Tismăneanu: Cred că sentimentul este destul de puternic, de unde și o stare de malaise, rezistența la orice transformare care se Încearcă În sistemul fiscal. De unde și protecționismul asupra micilor firme, care duce la situații imposibile, ca rezistența la mall-ul de tip american. Sâmbăta și duminica nu te poți duce să cumperi nimic, pentru că trebuie protejate micile boutique-uri ale tradiției regionale! Eu sunt foarte apropiat ca tip
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
doctorul va pleca în străinătate și i se va pierde urma. Finalul romanului sugerează că și Ene Șerban este „jucat”, pentru că lumea e doar aparent îmblânzită. Evident, conotațiile politice, deși discrete, există: evenimente vag relatate (arestări, dispariții, trafic de influență, protecționisme) trimit la realitățile epocii. Romanul Zăpada de-altădată (1994), superior valoric, abandonează tematica de fond socială, concentrându-se asupra intersecției, întâmplătoare, dintre două destine și personaje: bărbatul și femeia. Ritmul romanului este alert, notațiile rapide, dense, epicul solid. Construcția romanului
BALOTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285587_a_286916]
-
Tzara, ruptura cu academismul portughez și începutul unei epoci de încredere în valorile naționale, reprezentând intrarea modernismului în Brazilia. Propunerea dadaistă a fost primită cu entuziasm în Brazilia, având un impact profund în viața cultural-artistic, socială și politică braziliană. Teoria protecționismului a economistului roman Mihail Manoilescu, publicată în limba portugheză în 1931, a constituit cartea de căpătâi a promotorilor și apărătorilor industrializării Braziliei. Influența economică a lui Mihail Manoilescu în Brazilia și în America Latină a fost profundă și persistentă, fiind resimțită
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
cea în care Marea Britanie și-a pierdut imperiul. Interesele Statelor Unite sunt în pericol. Un rol îndoielnic în cadrul conflictelor ce vor avea loc în viitor la nivel global. Mai reactiv în loc să fie dinamic în afacerile externe. Retragere pe plan intern și protecționism. ÎNĂBUȘIREA VIITORULUI INOVAȚIILOR Aceste trei scenarii sunt în mod evident o formă a jocului „ ucideți viitorul”, despre care am vorbit în Capitolul 1. Pașii urmați în vederea pregătirii pentru economia inovațiilor în cadrul primului Scenariu sunt exact aceia care nu sunt luați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
ai tranziției, era cea a pisicii: este preferabil să rupi dintr-o dată pisica în două, decât să o tai gradual, bucată cu bucată; e) deschiderea economiei românești spre comerțul internațional, cu cât mai puține restricții: de la început, diferitele forme de protecționism au fost descurajate, fiind considerate a reprezenta frâne în calea însănătoșirii și relansării economiei. Acest grup de opțiuni strategice pentru reforma economiei a fost considerat a fi dincolo de orice discuție, garantat de expertiza occidentală. Strategia reformei politicetc "Strategia reformei politice
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
încurajează dezvoltarea afacerilor, ratingul de țară, rezervele valutare, stabilitatea cursului de schimb) și eficiența aparatului de stat (cadrul legal și de reglementare, adaptabilitatea politicilor guvernamentale, deciziile guvernamentale, transparența, birocrația, corupția); - legislația în domeniul afacerilor vizează tarifele la importuri, autoritatea vamală, protecționismul, contractele în sectorul public, investitorii străini (care pot deține pachetul majoritar de acțiuni în cadrul companiilor), accesibilitatea piețelor de capital, stimulentele pentru investiții, subvenții guvernamentale (care nu trebuie să denatureze concurența loială și dezvoltarea economică), legislația în domeniul concurenței, economia subterană
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
Trade Policy and the New International Economics, Cambridge, MA: MIT Press Lawton, T., 1999, European Industrial Policy and Competitiveness: Concepts and Instruments, Macmillan, Basingstoke Factorii determinanți ai competitivității economice 264 Manoilescu, M., 1986, Forțele naționale productive și comerțul exterior. Teoria protecționismului și a schimbului internațional, Editura Științifică și Enciclopedică, București Marcy, G., 1976, Economie internationale, PUF, Paris Mareș, D., Crăciunescu, V., 1973, Economia cercetării și dezvoltării produselor, Editura Facla, Timișoara Marin, G., Puiu. A. (coordonatori), 2000, Dicționar de relații economice internaționale
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
dușman - un dușman care țintește oamenii nevinovați fără mustrări de conștiință sau ezitări - a fost dificilă. Și misiunea noastră e departe de a fi încheiată. America trebuie să aleagă acum între calea fricii și calea încrederii. Calea fricii - izolaționismul și protecționismul, retragerea și baricadarea - prezintă interes pentru cei ce consideră provocările cu care ne confruntăm prea mari și nu reușesc să vadă că acum este momentul. Totuși, istoria ne învață că, ori de câte ori liderii americani au urmat această cale, provocările n-au
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
cale, provocările n-au făcut decât să crească, iar șansele ratate au lăsat generațiile următoare mai vulnerabile. Această Administrație a ales calea încrederii. Alegem rolul de conducător în locul izolaționismului, și urmărirea comerțului liber și cinstit și a piețelor deschise în locul protecționismului. Alegem să ne confruntăm acum cu provocările în loc să le lăsăm în seama generațiilor următoare. Ne luptăm cu dușmanii peste graniță în loc să așteptăm să vină ei în țara noastră. Urmărim să modelăm lumea, nu doar să fim noi modelați de ea
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
celor mai avansate. Pentru prima oară, statul putea exercita control eficient asupra dezvoltării industriale, iar oamenii aveau cu adevărat șansa de a alege între laissez-faire și planificare. Aceasta a marcat, se pare, sfârșitul epocii de aur: la început a fost protecționismul, după care au urmat alte forme de control al statului. Principiul laissez-faire a revenit puternic în anii ’80. Președintele Reagan vorbea de magia pieței, iar Margaret Thatcher susținea ideea supraviețurii celui mai puternic. De atunci, globalizarea le-a oferit deținătorilor
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
INSTITUTUL EUROPEAN 2011 Cuprins Prefață la ediția în limba română (Radu Nechita) / 7 Prefață (Friedrich A. Hayek) / 13 Statul / 17 Ce se vede și ce nu se vede / 29 Proprietate și lege / 77 Justiție și fraternitate / 97 Bani blestemați / 121 Protecționism și comunism / 147 Necrolog (Gustave de Molinari) / 181 Postfață: Douăzeci de mituri despre piețe (Tom G. Palmer) / 203 Prefață la ediția în limba română Probabil că prima reacție a cititorului român în fața acestei traduceri conține o mare parte de scepticism
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
imediat ce taxa, pierzându-și caracterul fiscal, are ca scop de a respinge produsul străin, în detrimentul fiscului însuși, pentru a ridica artificial prețul produsului național similar, și de a jefui astfel comunitatea spre profitul unei clase, din acest moment se manifestă Protecționismul, sau mai degrabă Spolierea, și acesta este principiul pe care Asociația aspiră să-l ruineze în spirite și să-l șteargă complet din legile noastre. Cu siguranță, dacă nu am fi urmărit decât o modificare imediată a tarifelor, dacă am
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
sunt considerați proprietari prin excelență, sunt cei care au zguduit principiul proprietății pentru că ei au făcut apel la lege pentru a da terenurilor și produselor lor o valoare falsă. Capitaliștii sunt cei care au sugerat ideea nivelării averilor prin lege. Protecționismul a fost precursorul comunismului; ba mai mult zic, i-a fost prima manifestare. Căci, ce cer astăzi clasele în nevoie? Ele nu cer altceva decât ceea ce au cerut și au obținut capitaliștii și proprietarii funciari. Ele cer intervenția legii pentru
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Ce concluzie trageți dumneavoastră de aici? Iată ce concluzie trag; cel mai urgent lucru nu este ca statul să învețe, ci să lase să se învețe. Toate monopolurile sunt detestabile, dar cel mai rău dintre ele este monopolul învățământului 50. Protecționism și comunism Domnului Thiers 51. Domnule, Nu fiți câtuși de puțin ingrat față de revoluția din Februarie. Ea v-a surprins, poate chiar v-a șocat; dar ea v-a pregătit, în calitate de autor, de orator, de consilier intim 52, triumfuri neașteptate
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
că a provocat o scânteie de bucurie sarcastică. Se zice pe bună dreptate: căile Domnului sunt tot atât de infailibile pe cât sunt de impenetrabile. Căci dacă aveți bunăvoința de a-mi conceda pentru o clipă (ceea ce voi încerca curând să demonstrez) că Protecționismul, generalizându-se, devine Comunism, tot așa cum un peștișor devine un pește, cu condiția ca Dumnezeu să îi dea viață, este un caz cam singular să existe un campion al Protecționismului care să pozeze în distrugător al Comunismului; dar ceea ce este
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
pentru o clipă (ceea ce voi încerca curând să demonstrez) că Protecționismul, generalizându-se, devine Comunism, tot așa cum un peștișor devine un pește, cu condiția ca Dumnezeu să îi dea viață, este un caz cam singular să existe un campion al Protecționismului care să pozeze în distrugător al Comunismului; dar ceea ce este mai extraordinar și chiar mai consolant este că o puternică asociație care s-a format pentru a propaga teoretic și practic principiul comunist (în măsura în care îl considera profitabil pentru membrii săi
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
sperăm că putem reînălța principiul urmărind și noi scopul special opus. Dar ce contează ce am putut să afirm sau să gândesc în alte timpuri? Ce contează că am întrezărit sau că am crezut că întrezăresc o anumită legătură între Protecționism și Comunism? Ceea ce este esențial este a ști dacă această legătură există. Acesta este lucrul pe care îl voi examina. Vă amintiți fără îndoială ziua în care, cu abilitatea dumneavoastră obișnuită, ați făcut să ajungă pe buzele domnului Proudhon această
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
încurcătură. Dar însăși această întrerupere dovedea adevărul propoziției mele. Nu, Comunismul nu este periculos atunci când se arată în forma sa cea mai naivă, forma spolierii pure și simple; el nu este periculos pentru că îngrozește. Mă grăbesc să spun că dacă Protecționismul poate și trebuie să fie asimilat Comunismului, el nu trebuie asimilat celui pe care tocmai l-am descris. Dar Comunismul îmbracă o a treia formă. A face să intervină statul, a-i da ca misiune ponderarea profiturilor și echilibrarea averilor
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
era într-adevăr prodigioasă: a dat atât scrisori, articole polemice și Varietăți ziarelor Curierul francez, Comerțul, Jurnalul de dezbateri, fără a întrerupe lucrările mai extinse cu care a îmbogățit Jurnalul economiștilor. În fiecare zi se lua la luptă cu campionii protecționismului și le dădea cât nu puteau duce. Vedea apărând un sofism (și Dumnezeu știe că marfa nu era rară!) dimineața, într-un jurnal puțin acreditat, și imediat punea mâna pe pană, demolând sofismul înainte chiar de a se gândi să
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]