447 matches
-
că se poate vorbi de o adevărată somație de a coborî cu picioarele pe pământ. Că granițele, cel puțin din punct de vedere comercial, vor avea o importanță mai redusă, este sigur. Dacă vor dispărea, dacă vor fi eliminate practicile protecționiste, mai avem timp să vedem. Cert este că în politica internațională devin din ce în ce mai vizibile constrângerile naturale, de la cele vizând sănătatea mediului, până la conservarea resurselor. Din gama acestor constrângeri, am selectat două, care ni se par esențiale pentru perioada următoare: constrângerea
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
și complex și o poziție centrală în cultura respectivă este mai atrăgător decât unul lipsit de aceste caracteristici. Domeniile se deosebesc și din punctul de vedere al accesibilității. Uneori, regulile și cunoștințele sunt monopolizate de o clasă sau o castă protecționistă, iar accesul celorlalți este interzis. Gândirea creativă în creștinism a fost stimulată de Reformă, care a pus Biblia și comentariile despre ea la îndemâna mult mai multor oameni, lucru imposibil mai înainte, când o castă preoțească rigidă interzicea citirea ei directă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
include și câte două entități distincte: corporațiile transnaționale și instituțiile care au rol de reglementare. Ca arie de cuprindere, piața globală reprezintă ansamblul fluxurilor internaționale de produse, servicii, cunoștințe, capital și forță de muncă. O asemenea piață, eliberată de restricțiile protecționiste, de taxele vamale etc. devine spațiul de echilibrare a fluxurilor de produse de import și export al țărilor lumii care, astfel, își stabilesc bugetele de producție și consum, componente-cheie ale potențialului de dezvoltare economică. Comerțul mondial poate fi privit și
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
procedurile și restricțiile vamale etc. OMC rămâne un instrument de prim rang în procesul de globalizare, și anume, în liberalizarea piețelor, dar OMC nu este scutit de învinuirea că reprezintă interesele țărilor celor mai dezvoltate, argumentul principal invocat fiind politica protecționistă practicată prin intermediul taxelor vamale, subvențiilor acordate agricultorilor (SUA, UE), credite acordate țărilor importatoare de produse agricole, cu dobânzi reduse, dar cu obligația de a cumpăra produsele de care au nevoie din țările care le-au acordat credite (SUA, în special
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
special). SUA apreciază că subvențiile acordate de UE către agricultorii proprii reprezintă 85% din totalul subvențiilor mondiale înregistrate la exportul produselor agricole. OMC este considerată responsabilă de nereușita punerii ordinii în practicile antidumping, când acestea sunt folosite excesiv ca măsuri protecționiste în scopul protejării comerțului național. Efectele liberalizării piețelor. Liberalizarea prețurilor este motivată de o serie de avantaje, dar are și o serie de efecte negative. Pentru cele mai multe țări, efectele benefice ale liberalizării piețelor sunt certe, și constau în: creșterea dependenței
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
create la noi se va număra și Sigismund Hornstein & Co., prima turnătorie de fontă înregistrată ca atare la București 24. Este binecunoscut faptul că, începând cu deceniul nouă al secolului al XIX-lea, statul român a trecut la o politică protecționistă și de încurajare a industriei naționale - un rol deosebit revenindu-i în acest sens lui P.S. Aurelian, printre alții - concretizată în celebrele legi din: 1886 (tariful vamal), 1887 (de încurajare a industriei), 1895 (legea minelor), 1902 (legea meseriilor), 1904 (tariful
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
evaluări ale efectelor pe care le produc aceste instituții asupra ansamblului spațiului academic național: una este de natură «intervenționista» (consideră universitatea tradițională incapabilă să se Înnoiască singură și sugerează lărgirea acestui model de gestionare a «excelentei»), cealaltă este de natură «protecționista» (condamnă concurență neloială făcută Învățământului superior național public, amenințat de privatizare). Cealaltă diferență semnificativă este rolul pe care l-a putut juca În constituirea acestor noi structuri rețeaua intelectuală informală care există Înainte de 1989, În care științele umaniste (filosofia și
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
ale intelectualității liberale și moderniste dintre cele două războaie. «Sincronismul» presupune recuperarea decalajului și «sincronizarea» prin imitare cu civilizațiile occidentale, operațiune ce rezervă scriitorilor și culturii un rol determinant. «Protocroniștii», dimpotrivă, erau adepții unei «culturi critice» și ai unei politici protecționiste, justificând implicit izolaționismul ultimilor ani ai regimului Ceaușescu. Polarizarea celor două grupuri intelectuale depășea linia frontului ideologic de partid: la polul liberal și modernist se puteau regăsi foștii intelectuali de partid deveniți figuri importante ale liberalizării literare și intelectuale din
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
European Communities Decalajele imense de putere de la nivel mondial se reflectă în mod direct și neintermediat în sectorul agricol. Există un decalaj pronunțat între modalitățile de a face agricultură: între agricultura ca mod de viață sau agricultura ca afacere. Politicile protecționiste creează, pe de o parte, un surplus de produse agricole în centru și foamete în țările periferice. Relația dintre valoare, prețuri și foamete („in the fact one block consumes too little food because the other consumes too much” - Charchedi Guglielmo
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ale diplomației românești, reprezentantul Belgiei la București atrăgea atenția că „România nu va ține cont de nimic și din Încălcare În Încălcare va ajunge la faptul Împlinit al independenței absolute”. </ref>. Deși nemulțumite de noua lege vamală română, cu caracter protecționist, din 1874, „Curțile nordice” - prin note identice transmise Porții la 20 octombrie același an - Își rezervau dreptul de a Încheia direct cu statul român convenții comerciale. De notat că propunerea Guvernului otoman de a soluționa problema prin convocarea unei conferințe
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
în prim-plan, atunci vom avea o reprezentare psihologică reală a ceea ce se petrece în orice moment cu fiecare dintre noi. Eu consider că această duplicitate (puțin spus duplicitate!), decursă din desfășurarea unor programe „în spate” și scuzată prin justificări protecționiste față de imixtiunea celorlalți în sfera intimă, este, în orice relație, semnul unei perversiuni. Orice excurs mental desfășurat paralel în fantezie și fără o legătură directă/sinceră cu intențiile afișate public este semnul duplicității cu tentă perversă. Problema trecerii planului doi
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
economiei asupra politicii ca fiind anterioară apariției chiar economiei, mercantilismul a ajuns astfel teoria economică dominantă a statelor, vorbind de încurajarea continuă a exporturilor pentru a obține aur, crezând în același timp că pot păstra și o politică cât mai protecționistă posibil în interior, ilustrându-se absența unei legături între ecologie și economie. Se va ajunge la ecologie în același timp cu liberalismul la începutul secolului al XVIII-lea. Diverse teorii au fost formulate, dar, cu toate acestea, ecologia nu va
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
au încercat să ofere răspunsuri la această întrebare se află pe poziții diverse: unii consideră că există o relație directă între suportul social și bunăstarea individuală, în timp ce alții consideră suportul social ca fiind un moderator al stresului. Fie prin efecte protecționiste directe, fie prin amortizarea consecințelor adverse ale stresului vieții, suportul social este asociat cu o probabilitate scăzută de apariție a tulburărilor de dezvoltare și fiziologice (figura 3). SHAPE \* MERGEFORMAT SHAPE \* MERGEFORMAT Sursa: Cohen, Wills, 1985, apud Orford Jim, 1998, p.
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
industrializare a țării. Astfel, în anul 1901, în România existau circa 2 000 de întreprinderi industriale ce utilizau motoare cu abur. Dezvoltarea industrială a fost încurajată de adoptarea de către guvern, în 1886, a unor reglementări privind adoptarea unor tarife vamale protecționiste. O evoluție rapidă s-a produs în privința construcției căilor ferate. Astfel, din 1880, momentul preluării de către statul român a controlului asupra căilor ferate din România, până în anul 1900, s-au construit peste 2 000 km de cale ferată în toată
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
este astăzi doar un fenomen național, intern, dintr-un anumit stat sau sistem politic. Dimensiunea sa internațională a devenit o realitate, o certitudine, în aproape toate țările lumii. Relațiile comerciale internaționale sunt puternic afectate de corupție, datorită, în special, reglementărilor protecționiste pe care exportatorii caută să le ocolească, necesității unor permise, autorizații sau licențe pentru eliberarea cărora se solicită bani și alte avantaje, obligației de a contracta prin intermediari ș.a. Corupția înregistrată în tranzacțiile internaționale, arăta Susan Rose-Ackerman, este tot mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Orgoliul mă îndemna însă să nu scot o silabă. Numai bătrînul vorbea. - Ca să rezolve nedreptățile acumulate, după revoluție statul și-a făcut un buget unic din care a asigurat salarii tuturor. N-a mai existat nici un meseriaș pe speze proprii. Protecționist, sistemul acesta a distrus legăturile pe care i le făcuse funcționale munca și care erau cît se poate de concrete: „dai - ai, nu dai - nu ai”. Artificial, noul mod de a gîndi relațiile sociale a neantizat în om sentimentul datoriei
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
teroriștilor, criminalilor și dictatorilor. Acestea sunt cele două posibilități ale globalizării. Viitorul preferabil al globalizării nu va veni prea ușor. Va avea de înfruntat diferențele dinamice atât de aici, cât și cele de dincolo de granițe. Unii încă mai sprijină strategiile protecționiste care vor bloca comerțul liber. Acest lucru va avea un efect de bumerang. Titlurile de ziar pe care le-am citat mai sus și care caracterizează globalizarea, chiar și extragerea lor de pe internet, demonstrează diferențele aparte ale vremurilor pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
intereselor comerciale, forța statului fiind sinonimă cu îmbogățirea cetățenilor săi, idee apărată de cercurile guvernamentale, de comercianți, finanțiști și manufacturieri. Mai mult decât atât, în concepția mercantiliștilor, sporirea bogăției are loc pe baza întreprinderii private capitaliste, statul promovând o politică protecționistă în favoarea întreprinzătorilor naționali, limitând concurența întreprinzătorilor străini. Se pot distinge trei mari etape în dezvoltarea mercantilismului: mercantilismul timpuriu sau sistemul monetar (sec. XV XVI) avea în vedere creșterea cantității de bani și metal prețios a țării, indiferent de mijloace (de la
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
de putere blândă. Dezvoltarea internațională reprezintă, de asemenea, un important bun public la nivel global. Cu toate acestea, sprijinul american acordat peste hotare a reprezentat 0,1% din PIB, mai puțin de o treime din nivelul european, iar măsurile comerciale protecționiste mai ales în privința agriculturii și a textilelor au afectat țările sărace într-un grad mai mare decât le-a ajutat valoarea ajutorului dat. Potrivit unei statistici care caută să evalueze măsura în care țările bogate le ajută pe cele sărace
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
94 Pe lângă cultura și politicile sale interne captivante, Europa câștigă putere blândă și din politica externă, care de multe ori contribuie la menținerea bunurilor publice de ordin global. Bineînțeles, politica europeană nu dovedește întotdeauna clarviziune vezi, de pildă, politica agricolă protecționistă care a dus la falimentarea fermierilor în multe țări sărace -, însă Europa câștigă credibilitate prin angajamentul său față de lupta împotriva schimbării climatice, față de dreptul internațional și față de tratatele pentru drepturile omului. În plus, europenii asigură 70% din ajutorul pentru dezvoltare
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
Potrivit logicii elementare, dacă aceste concluzii sunt eronate sau absurde, înseamnă că ipotezele de la care s-a pornit sunt și ele greșite, deci teoria este falsă. Spre exemplu, deși Adam Smith demonstrase cu câteva decenii înaintea lui Bastiat erorile politicilor protecționiste promovate de mercantiliști, numeroși economiști au fost nevoiți să reia iarăși și iarăși munca de igienă intelectuală necesară combaterii acelor idei atât de seducătoare la prima vedere, atât de utile anumitor grupuri de interese, dar care la o analiză aprofundată
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de seducătoare la prima vedere, atât de utile anumitor grupuri de interese, dar care la o analiză aprofundată apar complet viciate și profund dăunătoare intereselor tuturor celorlalți membri ai societății. Bastiat reușește cu un talent neegalat să arate absurditatea teoriilor protecționiste în numai câteva pagini. Eseul Petiția lumânărarilor (care cer zidirea ferestrelor pentru a se proteja de concurența neloială a soarelui) va arăta mereu care este de fapt structura logică a pesudo-argumentelor protecționiste 1. Cum să nu fii impresionat de geniul
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
cu un talent neegalat să arate absurditatea teoriilor protecționiste în numai câteva pagini. Eseul Petiția lumânărarilor (care cer zidirea ferestrelor pentru a se proteja de concurența neloială a soarelui) va arăta mereu care este de fapt structura logică a pesudo-argumentelor protecționiste 1. Cum să nu fii impresionat de geniul și talentul pedagogic al lui Bastiat atunci când, într-un alt eseu, el asimilează introducerea unei taxe vamale cu astuparea unui tunel? Autorul ne obligă să ne întrebăm ce rost are să construim drumuri
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
produsul și satisfacția generală, aceasta a pierdut valoarea geamului spart. De unde, generalizând, ajungem la următoarea concluzie neașteptată: "societatea pierde valoarea obiectelor distruse în mod inutil" și la următorul aforism care va face să se ridice firele de păr din capul protecționiștilor: A strica, a sparge, a disipa nu înseamnă a stimula producția națională sau mai pe scurt: distrugerea nu înseamnă profit. Ce veți zice domnule industriaș, ce veți zice adepți ai acestui bun domn de Saint-Chamanas care a calculat cu atâta
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
muncă, care a apărut atât ca o himeră cât și ca o injustiție. Și totuși, Dreptul la profit, care nu este decât exagerarea Dreptului la muncă, trăiește încă și o duce bine. Nu există ceva rușinos în rolul pe care protecționistul îl joacă în societate? Acesta îi spune: Trebuie să îmi dai de muncă și, în plus, muncă profitabilă. Am ales în mod prost o industrie care mă lasă cu o pierdere de zece procente. Dacă-i lovești pe compatrioții mei
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]