141 matches
-
un sfert de veac în care s-a asimilat în totul intereselor și aspirațiunilor patriei (...) își îndreaptă (...) privirile către Majestatea Voastră, scutul patriei și al românismului, aducând la picioarele Tronului sentimentele lor de respect, supunere și devotament și implorând înalta (...) protecțiune pentru dreapta cauză ce susținem"2491. În încheierea lucrărilor adunării de la Constanța, domnul Alexandru Malcoci Petrescu a dat citire unei moțiuni în care se arăta că "cetățenii Constanței, întruniți astăzi 20 ianuarie 1902 în salonul Camerei de Comerț din Constanța
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
II"2977. Conform prevederilor articolului 3 al legii, primeau drepturile politice "locuitorii (...) care aveau domiciliul real în județele Constanța și Tulcea în ziua de 11 aprilie 1877"2978, cu condiția de a dovedi că "nu s-au bucurat de vreo protecțiune străină"2979 la data adoptării legii privind acordarea drepturilor politice. De asemenea, primeau dreptul de a alege reprezentanți în parlament "românii din orice stat, indiferent de locul nașterii, proprietari de imobile rurale în județele Constanța și Tulcea și domiciliați acolo
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
că doar cetățenii vor putea dobândi proprietatea rurală, că toți locuitorii din Dobrogea se bucură de toate drepturile fără discriminațiune de religiune, că indivizii născuți și crescuți În România, care nu se vor fi bucurat până la majoritate de vre-o protecțiune străină, vor fi dispensați de stagiu, dacă vor face o cerere În curs de un an de la promulgarea acestei legi, și că pentru astă unică și singură dată se declară cetățeni acei supuși români, de orice religie, care s-au
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
sunt concetățenii voștri.Ostași! În noua Românie voi veți găsi o populație , în cea mai mare parte română! Dar veți găsi și locuitori de alt neam, de altă religiune. Toți aceștia, devenind membri ai statului român, au drept deopotrivă la protecțiunea, la iubirea voastră.Între aceștia veți afla și populațiuni musulmane a căror religiune, familie, moravuri se deosebesc de ale noastre. Eu cu dinadins vă recomand de a le respecta." Dobrogea se separă de Bulgaria printr-o frontieră convențională, care pleca
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2953]
-
n-a știut apăra Dunărea - pe care rușii au trecut-o fără mai nici o pierdere - Abdul Kerim-pașa este înlocuit la comanda supremă cu Mehemet Ali. Mehemet Ali se distinsese în luptele contra sârbilor, dar își datora norocul faptului că avea protecțiuni înalte. Mehemet Ali era de origină german, se numea Iulius Detrois 96, fugise din țara sa natală, se făcuse chelner la Viena dar, fiind foarte frumos, a fost luat de către ambasadorul Turciei în capitala Austriei, Ali-pașa, ca valet de cameră
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
continua studiele, fiind cu totul lipsit de mijlóce. Fiind fórte constrâns în mijlócele de existență, neputând achita taxele de studii obligatorii la Universitate, lipsindu-mi strictul necesar pentru procurarea obiectelor de studii și îmbrăcăminte, fiind cu totul lipsit de orice protecțiune, cu cel mai profund respect, implor bunătatea Dlor Vóstre, rugându-vă a-mi acorda o bursă pe timp de 1 an, până la 1 Octombrie 1903, grație căreia să pot continua studiele în anul al IV-lea și ultimul an de
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Legi speciale vor determina Statutul funcționarilor publici. Străinii nu pot fi admiși în funcțiunile publice decât în cazuri excepționale și anume statornicite de legi”. În articolul 9 se stipula faptul că “Toți străinii aflători pe pământul României se bucura de protecțiunea dată de legi persoanelor și averilor în genere”. De asemenea erau interzise “toate privilegiile de orice natură, scutirile și monopolurile de calsă” și titlurile de noblețe (articolul 10). Actul fundamental de la 1923 enumera în cadrul articolelor 11-32 principalele drepturi și libertăți
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
accidente și altele” . În acest context putem vorbi despre caracterul social al statului . Conform articolului 22 era garantată libertatea conștiinței iar Biserica ortodoxă era dominantă în statul român:“Libertatea conștiinței este absolută. Statul garantează tuturor cultelor o deopotrivă libertate și protecțiune întrucât exercițiul lor nu aduce atingere ordinei publice, bunelor moravuri și legilor de organizare ale Statului. Biserica creștină ortodoxă și cea greco-catolică sunt biserici românești. Biserica ortodoxă română fiind religia marii majorități a Românilor este biserica dominantă în Statul român
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
care nu sunt proprietate particulară, sunt considerate ca dependințe ale domeniului public” . Articolul 19 preciza că libertatea conștiinței era absolută iar Biserica ortodoxă era dominantă în statul român: “Libertatea conștiinței este absolută. Statul garantează tuturor cultelor o deopotrivă libertate și protecțiune, întrucât exercițiul lor nu aduce atingere ordinei publice, bunelor moravuri și Siguranței Statului. Biserica ortodoxă creștină și cea greco-catolică sunt biserici românești.Religia creștină ortodoxă fiind religia marei majorități a Românilor, biserica ortodoxă este biserica dominantă în Statul Român, iar
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
și demnitățile publice, civile și militare, ținându-se seama de caracterul majoritar și creator de Stat al Națiunii Române. Supușii străini nu pot ocupa atari funcțiuni, decât în cazurile statornicite prin legi. Străinii aflători pe pământul României se bucură de protecțiunea dată de legi persoanelor și averilor în genere. Numai Românii și cei naturalizați români pot dobândi cu orice titlu și deține imobile rurale în România. Străinii vor avea drept numai la valoarea acestor imobile”. În baza articolului 28: “Decorațiunile străine
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
demnitățile publice, civile și militare. Legi speciale vor determina Statutul funcționarilor publici. Străinii nu pot fi admiși în funcțiunile publice decât în cazuri excepționale și anume statornicite de legi. ART. 9 Toți străinii aflători pe pământul României se bucură de protecțiunea dată de legi persoanelor și averilor în genere. ART. 10 Toate privilegiile de orice natură, scutirile și monopolurile de clasă sunt oprite pentru totdeauna în Statul Român. Titlurile de noblețe sunt și rămân neadmise în Statul Român. Decorațiunile străine se
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
pentru a preveni conflicte economice sau sociale. Libertatea muncii va fi apărată. Legea va regula asigurarea sociala a muncitorilor, în caz de boală, accidente și altele. ART. 22 Libertatea conștiinței este absolută. Statul garantează tuturor cultelor o deopotriva libertate și protecțiune întrucât exercițiul lor nu aduce atingere ordinei publice, bunelor moravuri și legilor de organizare ale Statului. Biserica creștină ortodoxă si cea greco-catolică sunt biserici românești. Biserica ortodoxă română fiind religia marei majorități a Românilor este biserica dominantă în Statul român
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
atmosferic, apele producătoare de forțe motrice de folos obștesc și în deobște toate bunurile care nu sunt proprietate particulară, sunt considerate ca dependințe ale domeniului public. ART. 19 Libertatea conștiinței este absolută. Statul garantează tuturor cultelor o deopotrivă libertate și protecțiune, întrucât exercițiul lor nu aduce atingere ordinei publice, bunelor moravuri și Siguranței Statului. Biserica ortodoxă creștină și cea greco-catolică sunt biserici românești. Religia creștină ortodoxă fiind religia marei majorități a Românilor, biserica ortodoxă este biserica dominantă în Statul Român, iar
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
și demnitățile publice, civile și militare, ținându-se seama de caracterul majoritar și creator de Stat al Națiunii Române. Supușii străini nu pot ocupa atari funcțiuni, decât în cazurile statornicite prin legi. Străinii aflători pe pământul României se bucură de protecțiunea dată de legi persoanelor și averilor în genere. Numai Românii și cei naturalizați români pot dobândi cu orice titlu și deține imobile rurale în România. Străinii vor avea drept numai la valoarea acestor imobile. ART. 28 Decorațiunile străine se vor
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
cuprinzătoare incluz(nd elementele vizate: "Nemica de oarecare importanță din viața politică ș( economică-socială a societății de azi nu poate să ne lase nepăsători; forma guvernăm(ntului, Constituția țării, raportul dintre stăp(ni ș( lucrători, dreptul de vot, forma dărilor, protecțiunea muncii, contractele agricole, mărirea loturilor de p(m(nt ale țăranilor, băncile agricole, supravegherea sănătății atelierelor, organizarea instrucțiunii publice, mișcarea intelectuală a țării, protecționismul ș( liberschimbismul, apărarea contra dușmanilor, adică organizarea armatei, drumurile de fier, șoselele etc. etc., (ntr-un cuv
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
sunt concetățenii voștri.Ostași! În noua Românie voi veți găsi o populație , în cea mai mare parte română! Dar veți găsi și locuitori de alt neam, de altă religiune. Toți aceștia, devenind membri ai statului român, au drept deopotrivă la protecțiunea, la iubirea voastră.Între aceștia veți afla și populațiuni musulmane a căror religiune, familie, moravuri se deosebesc de ale noastre. Eu cu dinadins vă recomand de a le respecta.” Dobrogea se separă de Bulgaria printr-o frontieră convențională, care pleca
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2946]
-
bătaia În public și Moisă Îi amintise prefectului că Ștefan Theodor „...umblă cu o pușcă la el”. În fine, evreul scrisese: „Vă supun aciastă chestiune cu respect și vă rog cu tot plecatul, D-le Prefect, luațimă sub Înalta Dvs. protecțiune că sunt foarte sigur că pot suferi mare scandal din partea D-lui Ștefan care să laudă cu forța sa și cu pușca”. Probabil sincer, evreul Îi transmitea prin intermediul organelor statului român că „...dacă D-l Ștefan Theodor are vreo pretențiune
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
4-5, din aprilie-mai 1936 255 44. Marga Ghițulescu, „De la asociațiile de asistență socială. Din activitatea Asociației «Amicele tinerelor fete»”, Asistența Socială. Buletinul Asociației pentru Progresul Asistenței Sociale, nr. 2, 1936 259 45. Maria Bârzan, „Inovațiuni ale Noului Cod Penal pentru protecțiunea femeii și a familiei”, Ziarul nostru, nr. 4-5, aprilie-mai 1936 264 46. „A V-a conferință profesională a Partidului Național-Țărănesc. Problema feminismului. Cuvântările rostite”, Dimineața, nr. 10545, din 4 mai 1936 269 47. „Apel pentru pace șlansat de Frontul Femininț
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
1936. 45. De la asociațiile de asistență socială din activitatea asociației „Amicele tinerelor fete”, articol de Marga Ghițulescu, secretara generală a Asociației, în Asistența Socială, Buletinul Asociației pentru Progresul Asistenței Sociale, nr. 2,1936. 46. Inovațiuni ale noului Cod Penal pentru protecțiunea femeii și a familiei, articol semnat de Maria Bârzan în Ziarul nostru, nr. 4-5, aprilie-mai 1936. 47. A V-a conferință a Partidului Național-Țărănesc. Problema feminismului. Cuvântările rostite, în Dimineața, nr. 10545 din 4 mai 1936, p. 3. 48. Apel
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
de mult și a cărei importanță socială se resimte zilnic. Marga Ghițulescu, Secretara generală a Asociației „Amicele Tinerelor Fete” Asistența Socială. Buletinul Asociației pentru Progresul Asistenței Sociale, anul V, nr. 2, 1936. 45TC "45" Inovațiuni ale Noului Cod Penal pentru protecțiunea femeii și a familieitc "Inovațiuni ale Noului Cod Penal pentru protecțiunea femeii Și a familiei" Noul cod penal, Regele Carol al II-lea, reprezintă o etapă prețioasă și trudnic câștigată prin efortul colectiv al „Organizațiunilor Feministe”, pe drumul realizărilor juste
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
Ghițulescu, Secretara generală a Asociației „Amicele Tinerelor Fete” Asistența Socială. Buletinul Asociației pentru Progresul Asistenței Sociale, anul V, nr. 2, 1936. 45TC "45" Inovațiuni ale Noului Cod Penal pentru protecțiunea femeii și a familieitc "Inovațiuni ale Noului Cod Penal pentru protecțiunea femeii Și a familiei" Noul cod penal, Regele Carol al II-lea, reprezintă o etapă prețioasă și trudnic câștigată prin efortul colectiv al „Organizațiunilor Feministe”, pe drumul realizărilor juste și echitabile în ceea ce privește protecțiunea femeii, copilului și familiei. A fost necesară
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
familieitc "Inovațiuni ale Noului Cod Penal pentru protecțiunea femeii Și a familiei" Noul cod penal, Regele Carol al II-lea, reprezintă o etapă prețioasă și trudnic câștigată prin efortul colectiv al „Organizațiunilor Feministe”, pe drumul realizărilor juste și echitabile în ceea ce privește protecțiunea femeii, copilului și familiei. A fost necesară munca fără preget a organizațiunilor noastre, care prin mijlocirea condeiului sau a graiului au ctitorit în conștiința colectivă zidirea din ce în ce mai masivă a sentimentului inechității barbare, cu care legiuitorii duri și inumani ai altor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
fascistă, vedem cât de mare poate fi aportul femeilor în rezolvarea acestei probleme, cât de importantă poate fi contribuția lor alături de toți cei ce vor binele țării. Apoi toate celelalte vechi deziderate feminine a căror soluționare nu mai suportă amânări, protecțiunea maternității, protecțiunea copilului fără de care femeia nu poate deveni o cetățeană liberă și egală a acestei țări și fără de care o democrație reală nu poate fi asigurată. Rezolvarea acestora și a multor altor probleme cuprinse în programul Federației, cere o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
cât de mare poate fi aportul femeilor în rezolvarea acestei probleme, cât de importantă poate fi contribuția lor alături de toți cei ce vor binele țării. Apoi toate celelalte vechi deziderate feminine a căror soluționare nu mai suportă amânări, protecțiunea maternității, protecțiunea copilului fără de care femeia nu poate deveni o cetățeană liberă și egală a acestei țări și fără de care o democrație reală nu poate fi asigurată. Rezolvarea acestora și a multor altor probleme cuprinse în programul Federației, cere o sforțare imediată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
mai mare parte a fost dărâmată de mâna vandalică și împie 186 a târgoveților din orașul Neamț, care și-au zidit casele lor cu pietrele acelei sfinte ruine. Acum însă, mulțămită Domnului, această profanare a încetat în urma unei legi de protecțiune a monumentelor istorice votată de Camerele legiuitoare. Așadar, iată-ne în locașul care a adăpostit odinioară atâtea suflete de viteji. Calcam cu piciorul pe pământul udat de sângele lor și vedeam împrejur aceleași șesuri, aceleași ape, aceiași munți pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]