678 matches
-
scrieri antice, scrieri ce conțineau o istorie a locuitorilor din vechime a Americilor și care au fost adunate de un profet ce se numea Mormon. Deși mulți oameni consideră mișcarea Sfinților din Zilele din Urmă ca fiind o ramură a Protestantismului, Mormonii nu se consideră a fi protestanți și nici nu se consideră parte a niciunei ramuri majore a Creștinătății, dar se considera Creștini devotați și consideră Cartea lui Mormon a fi "Un alt testament al lui Iisus Hristos". În ciuda unor
Mormon () [Corola-website/Science/304366_a_305695]
-
fost adesea văzut în interiorul lumii creștine. Protestanții l-au văzut la Roma, aflându-i imaginea în pretențiile Papalității (a se vedea articolul referitor la Martin Luther). Catolicii, la fel de natural, au văzut pe Antihrist la Wittenberg și peste tot unde intra protestantismul. Nu puțini oameni văd astăzi umbra lui Antihrist în ecumenism. Teologia catolică nu este chiar uniformă cu privire la Antihrist. Un consens există, desigur că nu poate fi vorba de Scaunul Apostolic. În timpul zilelor de reculegere din 2007, cardinalul Biffi, a declarat
Antihrist () [Corola-website/Science/314158_a_315487]
-
al Moral Majority, adresându-se unei conferințe de pastori, a declarat că vechea credință creștină este că Antihristul trebuie să fie un individ, neapărat evreu, probabil contemporan. Așadar, se întrevede o întoarcere a protestanților la unele vederi catolice. În ciuda apropierii protestantismului de catolicism, credința că profeția despre Antihrist se împlinește în Papalitate este încă vie, fiind susținută de adventiștii de ziua a șaptea, care descoperă Papalitatea, direct sau indirect, în profețiile din Daniel și Apocalipsa, precum și în scrierile lui Pavel și
Antihrist () [Corola-website/Science/314158_a_315487]
-
exercițiile fizice. Deși avea abilități la scrimă el a preferat să se complacă în gusturile sale pentru artă și lectură. Aceste înclinații au fost atribuite de la mama lui italiană. La un moment dat în tinerețe a arătat o tendință spre protestantism ca un mijloc de a se răzvrăti. La vârsta de nouă ani, autonumindu-se "un mic hughenot", el a refuzat să participe la Liturghie, a cântat psalmi protestanți surorii sale Margareta (îndemnând-o în tot acest timp să-și schimbe religia
Henric al III-lea al Franței () [Corola-website/Science/312075_a_313404]
-
Salice următorul moștenitor la tron era protestantul Henric de Navara, un descendent al regelui Ludovic al IX-lea cel Sfânt. La sfaturile mamei sale, Henric al III-lea se apropie de Liga Catolică și emite un edict de suprimare a protestantismului și alte concesii. La 9 septembrie, Papa Sixt al V-lea declară pe Henric de Navara privat de toate drepturile sale la tron. Henric de Navara obține la 20 octombrie 1587 o strălucită victorie asupra trupelor regale conduse de ducele
Henric al III-lea al Franței () [Corola-website/Science/312075_a_313404]
-
Europa Contrareforma; Inchiziția; Întemeierea și funcționarea ordinului iezuiților; Sinodul din Trento, Index librorum prohibitorum 15. Biserică Reformata în secolul al XVII-lea Bocskai Istvan, Bethlen Gabor; Rakoczy Gyorgy I.; 16. Bisericile Angliei Anglicanii, puritanii, presbiterienii, baptiștii; Restaurația; Reformații scoțieni; 17. Protestantismul nord-american Emigrări. Pilgrim Fathers; Coloniștii și Biserica; Libertatea americană a religiei: Pennsylvania; 18. "Marea decădere a Transilvaniei" și ultimele zile ale Principatului Transilvan Rakoczy Gyorgy ÎI.; Lupte interne în Biserică Reformata; Apafi Mihaly, ultimul principe transilvan; Independența principatului; Concepții teologice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
a aceluiași secol și la începutul secolului următor. "Unda de șoc" a barocului s-a propagat inițial cu precădere în țările unde Biserica Catolică era influentă sau dominantă, dar mai târziu a apărut și în țările și culturile în care protestantismul sau chiar ortodoxismul erau "variante locale" ale creștinismului. La un moment dat, stilul baroc în arhitectură, sculptură și pictură a devenit puternic înrădăcinat în diferite țări, în diferite variante locale, precum ar fi barocul german, cel olandez, cel polonez sau
Baroc () [Corola-website/Science/299451_a_300780]
-
haitiană, partea orientală a insulei și-a proclamat independența, sub numele de Republica Dominicană, cu capitala la Santo Domingo. Deși catolicismul este religia oficială, vaudou african adus de negri, nu și-a pierdut din adepți nici în Haiti, nici în Republica Dominicană. Protestantismul este și el prezent în insula Hispaniola. Populația insulei, în cea mai mare parte este formată din negri și mulatri, toți urmași ai foștilor sclavi aduși din Africa, începând cu anul 1501, folosiți la munci pe plantațiile din insulă. Cu
Hispaniola () [Corola-website/Science/311838_a_313167]
-
negritos) 85,3%, chinezi, indieni, europeni, amestecați. Numai 880 insule sunt locuite, insula Luzon (care ocupă o treime din suprafața statului) concentrează aproape 1/2 din populație, în special în partea sudică. Culte: catolicism 64,9%, creștinism independent (catolicism și protestantism indigen) 17,7%, islamism 5,1%, protestantism 5%, animism 2,2%, budism. Sporul natural este de 19,1 la mie, speranța de viață la naștere este pentru bărbați 67 ani și pentru femei 73 ani. Populația urbană este 62,7
Filipine () [Corola-website/Science/298100_a_299429]
-
Numai 880 insule sunt locuite, insula Luzon (care ocupă o treime din suprafața statului) concentrează aproape 1/2 din populație, în special în partea sudică. Culte: catolicism 64,9%, creștinism independent (catolicism și protestantism indigen) 17,7%, islamism 5,1%, protestantism 5%, animism 2,2%, budism. Sporul natural este de 19,1 la mie, speranța de viață la naștere este pentru bărbați 67 ani și pentru femei 73 ani. Populația urbană este 62,7%. De la începutul anilor '90 ai secolului al
Filipine () [Corola-website/Science/298100_a_299429]
-
îndepărtat pe pretendentul la tron, Joldea și a intrat cu turcii în Transilvania, sprijinindu-l pe Szapolyai. A prădat Țara Bârsei pentru că nu a obținut răsplata cuvenită. În a două domnie s-a confruntat cu boierii. Despot Vodă a promovat protestantismul, a înființat școală de la Cotnar și i-a marginalizat pe boieri, de pe urmă căreia a pierdut tronul în timpul unei revolte Ștefan Tomșa a fost ales de boierii răsculați, îl ucide pe Iacob Heraclid și a prădat Pocutia. Fiind alungat de
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
că Henriette a murit de peritonită. În anul următor, Ducele de Orléans s-a căsătorit cu Prințesa Elisabeth Charlotte, singura fiică a lui Carol I Louis, Elector Palatin și a Charlottei de Hesse-Kassel. Noua ducesă, care s-a convertit de la protestantism la catolicism chiar înainte de a intra în Franța, a fost populară la Curte. În scurtă vreme, în 1673, Prințesa a născut un băiat, Alexandre Louis d'Orléans, care a trăit puțin; în anul următor a născut un alt fiu, Filip
Filip al II-lea, Duce de Orléans, Regent al Franței () [Corola-website/Science/312842_a_314171]
-
mai mare parte a populației din Transilvania era formată din credincioși ai Bisericii Române Unite cu Roma, ca urmare a trecerii unei mari părți a românilor, până atunci ortodocși, la Biserica Romei, la sfârșitul secolului al XVII-lea. Catolicismul și protestantismul sunt prezente mai ales în Transilvania și Crișana. De pildă, în județele Arad și Bihor este cea mai mare densitate de credincioși ai cultului baptist din România, aceștia întrunind 3,41% (14.700), respectiv 3,81% (21.934) din totalul
Demografia României () [Corola-website/Science/304682_a_306011]
-
Intrușii se retrag, dar amenințarea rămâne acută pe parcursul următorului secol și jumătate. În 1683, turcii amenință cu noi atacuri, dar sunt alungați de prințul Eugen de Savoya până la Belgrad. De asemenea, Austria devine o adevărată fortareață a catolicismului, împotriva răspândirii protestantismului. Dupa abdicarea lui Carol Quintul în 1556, Ferdinand I ajunge la tronul imperial, obținând în 1558 titlul de împărat. Când Ferdinand I moare în 1564, teritoriile stăpânite de acesta sunt împărțite între fiii săi. Coroana imperială este moștenită de cel
Istoria Austriei () [Corola-website/Science/317150_a_318479]
-
și Austria fratelui său, Matias I, care la rându-i este succedat, în 1619, de către vărul său, Ferdinand al II-lea. Ferdinand al II-lea întreprinde eforturi în direcția orientării spre catolicism a tutror provinciilor aflate sub stăpânirea sa, unde protestantismul câștigase teren. Intoleranța sa face ca în mai 1618 să izbucnească Războiul de 30 de ani care s-a desfășurat în special pe teritoriul Sfântului Imperiu Roman soldându-se cu pagube substanțiale în această regiune. Razboiul se încheie în 1648
Istoria Austriei () [Corola-website/Science/317150_a_318479]
-
cei care nu aveau o origine nobilă, fiind gata să renunțe la privilegiile fiscale, dar nu erau dispuși să renunțe la poziția dominantă a bisericii, catolicismul trebuia astfel să rămână singură religie oficială pentru a se menține controlul asupra educației, protestantismul nefiind tolerat. 89% dintre nobili erau dispuși să renunțe la privilegiile fiscale și 39% erau în favoarea votului individual. Manifestau o dorința de schimbare și declarau că erau gata să admită meritul și nu originea, trebuia să decidă accesul la funcțiile
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
1532 a fost turnat, de către meșterul Grigore din Bistrița, un clopot decorat cu relieful unor insigne de pelerinaj (Sf. Gheorghe cu balaurul, o cruce străpunsă de cuie). Acesta se află în prezent în noua biserică ortodoxă din sat. În urma răspândirii protestantismului, biserica din Corvinești a aderat la luteranism, aflându-se în slujba comunității evanghelice din sat până la începutul secolului al XX-lea. Orga care se aflase în biserică începând cu anul 1799 fusese confecționată în atelierul meșterului Samuel Mätz. În 1930
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Corvinești () [Corola-website/Science/328242_a_329571]
-
în acel an constituindu-se la Gănești, pentru prima dată în toată Transilvania, primul presbiteriu protestant. Din conscripțiile papale reiese faptul că prima biserică a comunității exista deja în 1332, numarând 400-500 de enoriași. Anul 1517 înseamnă trecerea găneștenilor la protestantismul reformat. Comunitatea a avut preoți renumiți, după cum urmează: Makai István (1630), Tövisi Máté (1636), Csávási Máté (1640), Fejérvári Mihály (1644), Csávási Máté (1650), Szentiványi János ( 1659), Eperjesi Zsigmond (1711) care a fost desemnat și episcop reformat al Transilvaniei, Küküllovári János
Gănești, Mureș () [Corola-website/Science/299938_a_301267]
-
mai ales în câmp social (Sfântul Ioan Bosco, Sfântul Iosif Cotolengo, Monsenior Vladimir Ghika ș.a.), alături de acestea s-au înregistrat și o mare dezvoltare a unor noi forme de devoțiune religioasă (exemplu: Cultul Preasfintei Inimi a lui Isus). În sânul protestantismului, în secolele XVII - XIX s-au înregistrat diverse mișcări de reînnoire sau de „trezire” creștinească. Astfel, imediat după 1600, s-a afirmat "baptismul" (ramură radicală a reformei protestante, care a refuzat să mai boteze pruncii, în favoarea unei credințe care trebuie
Creștinism () [Corola-website/Science/296540_a_297869]
-
1%) iar Sikismul 75.000 (0,09%). Celelalte comunități religioase din Germania au mai puțin de 50.000 (sau mai puțin de 0.05%) de practicanți. Aproximativ 24.4 de milioane de germani (29.6%) nu și-au declarat religia. Protestantismul este concentrat în nord și est, iar Romano-Catolicismul în sud și vest. Papa emerit Benedict al XVI-lea, care a renunțat la funcție în data de 28 februarie 2013, s-a născut în Bavaria. Persoanele non-religioase, inclusiv ateii și agnosticii
Germania () [Corola-website/Science/296606_a_297935]
-
rezultat al unui nou mod de gândire despre lume. Weber este cel mai bine cunoscut pentru teza lui ce combina sociologia economică si sociologia religiei, elaborată în cartea sa "Etica protestantă și spiritul capitalismului", în care el propunea ideea că protestantismul ascetic a fost una dintre cele mai importante „afinități elective” asociate cu creșterea capitalismului de piață și a statului național rațional-legal în lumea Occidentală. El a susținut că stimularea capitalismului se sprijină pe principiile de bază ale protestantismului. Astfel, se
Max Weber () [Corola-website/Science/303240_a_304569]
-
ideea că protestantismul ascetic a fost una dintre cele mai importante „afinități elective” asociate cu creșterea capitalismului de piață și a statului național rațional-legal în lumea Occidentală. El a susținut că stimularea capitalismului se sprijină pe principiile de bază ale protestantismului. Astfel, se poate spune că spiritul capitalismului este inerent valorilor religioase protestante. Contrar materialismului istoric al lui Marx, Weber sublinia importanța influențelor culturale încorporate în religie ca mijloc pentru înțelegerea genezei capitalismului. "Etica protestantă "a format prima parte a mai
Max Weber () [Corola-website/Science/303240_a_304569]
-
în drum spre Ierusalim sosesc la Jaffa însuși kaiserul Wilhelm al II-lea și soția lui , împărăteasa Augusta Victoria, și poposesc la "Hotel du Parc", ce fusese înființat de către un colonist ilustru - baronul Platon Ustinov, un nobil rus convertit la protestantism, bunicul actorului Peter Ustinov. Evenimentul a fost eternizat pe peliculă de către Frații Lumière. Dupa o perioadă în care securitatea locuitorilor Palestinei era periclitată de atacuri și jafuri din partea unor triburi de beduini din zonă, începând din anii 1860 autoritățile otomane
Jaffa () [Corola-website/Science/306648_a_307977]
-
este cel mai important oraș din lume în privința "Operei lirice", cu faimosul său Teatro alla Scala (Teatrul La Scala). Populația orașului Milano ca de altfel întreaga populație a Italiei este majoritar romano-catolică. Alte religii practicate sunt budismul, iudaismul, islamismul și protestantismul. Ritul Ambrozian Milano are propriul său rit catolic cunoscut sub numele de Rit Ambrozian (it: rito ambrosiano). El se îndepărtează puțin de ritul catolic tradițional (cel Roman, practicat în toate celelalte regiuni din vest), variind în celebrarea liturghiei și a
Milano () [Corola-website/Science/296696_a_298025]
-
susținut și ideea că Dumnezeu nu vrea ca toți oamenii să se mântuiască, ci numai numai cei aleși sau predestinați să scape de osânda. Cei sortiți osândei rămân printre cei pierduți pentru vecie, fără întoarcere (ideea a fost preluată de protestantism). Pelagianismul nu reușește să priceapă firea omului și slăbiciunile lui. Suntem păcătoși prin firea noastră (Efes. 2:3; Psalm 51:5). Cu toții am păcătuit deoarece am intrat în lume prin Adam: "De aceea, după cum printr-un singur om a intrat
Pelagianism () [Corola-website/Science/307661_a_308990]