98 matches
-
îl caracterizau, le răspunse: „1. Că el nu va lucra decât cu oameni tineri; 2. Că armata și-a făcut întreaga datorie (!?); 3. Că are încredere în viitor; 4. Că totul va merge f. bine“. Era acolo o delegație de protestare, care adusese un istoric al teritoriilor românești cari optaseră în 1918 pentru alipirea la România și în urmă [fuseseră] confirmate prin tratatele din 1919. Istoricul, urmat de un apel către toți românii, era subsemnat de 50 de personalități marcante din
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
să-și aibă statua în capitala țărei, iar Ioan Brătianu, Kogălniceanu, Alecsandri, Rosetti, Negri și alții, care prin o muncă titanică și cu riscul averei și persoanei lor au creat statul român, să nu aibă. Am ținut sa fac această protestare publică, nu doar că Alexandru Lahovari nu a fost un om distins și că, dacă ar fi trăit în epoca bărbaților ce l-au precedat, n-ar fi lucrat și el alături cu dânșii, dar pentru că, dată fiind partea de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
situl său venin, distilat și strecurat printre rânduri și fără consecințe. [...] Articolul său de debut În Noua Revistă Română, intitulat „Curente literare“ (august 1912), ar putea fi o explicație a plecării sale intempestive din cercul scriitorilor simboliști, cum și o protestare de independență și un avertisment al afir mării sale viitoare proprii, În afara curentelor literare pe urma cărora „toți băieții din centre au ajuns poeți ai neamului și toți nebunii ratați ai Capitalei, poeți simboliști“. Încăput [mai târziu] pe linia tradiționalistă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
evreilor puteau pune în pericol siguranța și ordinea publică. Astfel, șeful brigăzii speciale de siguranță, Gh.Pamfil raportează prefectului, cu nr.3338 din 1 septembrie 1929 că, „în sinagoga Mare a avut loc în 31 august 1929 o întrunire de protestare contra evenimentelor din Palestina. La inițiativa sioniștilor radicali din Dorohoi la care participă și 200 de evrei. Vorbește Abraham Iager despre conflictul dintre arabi și evrei din cauză că evreii dețin cartierul din Ierusalim numit Valea Plângerii, lucru care supără pe arabi
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
făcut datoria, formarea unei gărzi evreiești pentru paza lor. De asemenea, prin adresa nr.3394 din 5 septembrie 1929, se spune despre „adunarea a peste 450 de evrei din ziua de 4 septembrie 1929, în sinagoga Mare în semn de protestare față de evenimentele din Palestina. Rabinul face o slujbă, apoi studentul Segal în ebraică spune despre conflictul dintre evrei și arabi, avocatul Jean Chisis președintele comunității spune că trebuie să țină doliu pentru evreii omorâți de arabi în Palestina, mai spune
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
în mijlocul zgomotului mare. Cum mulți dintre studenți erau conservatori sau adversari ai roșilor, Bibicescu nu era agreat fiind bănuit că este agent guvernamental. În sfârșit, acoperită de un zgomot ce asurzea și în agitația febrilă, se votează o moțiune de protestare împotriva lui Midhat-pașa și, în același timp, studențimea cerea guvernului instructori militari spre a se pregăti pentru apărarea țării. Așa se termină anul 1876. anul 1876 325 până în munții României, unde cutează azi să străbată Midhat-pașa cu Constituțiunea lui“ (Ion
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
le respecte totdeauna. Guvernul A.S. principelui Carol, tare de dreptul său și încrezător în simțimintele de dreptate ale Europei, speră că puterile garante vor aviza a face să se respecte drepturile națiunii române. Vă autorizez a lăsa copie de pe această protestare atât în mâinile Ex. sale Safvet-pașa cât și reprezentanților puterilor garante. Ministru, N. lonescu“5 Aceasta era prefața proclamării independenței României care a fost făcută peste puține luni. Ziarul Messager de Vienne publică în timpul acesta că Poarta a cedat protestării
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
descrise decît cu piciorul” (Nicoară al Lumei [N.D. Cocea], „C. Disescu”, în „Facla”, nr. 25, 18 iunie 1911, p. 425). *Sînt sigur că toți „amicii” știu acum „noua formulă redacțională”. Dar nici unul n-a reacționat încă; telefonul stă mut; nici o protestare, formală barem. Se verifică versul exilatului la Tomis: Donec eris felix, multos numerabis amicos. Am discutat cu Nicu. Cum m-a consolat? „E bine că poți să-ți exerciți continuitatea în muncă. Puteau să-ți pună cine știe ce pe seamă!...” Vorbe
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
lucruri decît cele ce decurg din încadrarea sa, aceea de secretar cu propaganda. Se consolează însă, întrucît „acum e o etapă mai grea în economie”. Eu nu miros în „confesiunea” sa niște regrete adevărate, ci intenția de a anihila orice protestare, dacă vom fi trimiși pe teren cu însărcinări care nu intră în fișa posturilor noastre. Pe mine, poveștile, „cucurile” (cum le zice Sp.) lui nu mă vrăjesc și nu mă înmoaie. *„Vremurile - scrie Maiorescu în Jurnal, la începutul agitatului an
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
nu poate fi admisă dacă nu s-a făcut, în termen de trei zile, către autoritatea locului unde s-a întîmplat faptul, sau a primului port în care vasul s-a oprit. Pentru pagubele cauzate persoanelor sau mărfurilor, lipsa de protestare sau reclamație nu vatămă drepturile persoanelor care nu se găseau pe vas, sau nu erau în pozițiune a-și manifestă voința. Titlul IX DESPRE CREANȚELE PRIVILEGIATE Capitolul 1 Dispozițiuni generale Articolul 678 Privilegiile stabilite prin acest titlu trec înaintea oricărui
CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887 - (*actualizat*) (actualizat până la data de 14 august 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151636_a_152965]
-
nu poate fi admisă dacă nu s-a făcut, în termen de trei zile, către autoritatea locului unde s-a întîmplat faptul, sau a primului port în care vasul s-a oprit. Pentru pagubele cauzate persoanelor sau mărfurilor, lipsa de protestare sau reclamație nu vatămă drepturile persoanelor care nu se găseau pe vas, sau nu erau în pozițiune a-și manifestă voința. Titlul IX DESPRE CREANȚELE PRIVILEGIATE DESPRE CREANȚELE PRIVILEGIATE Capitolul 1 Dispozițiuni generale Dispozițiuni generale Articolul 678 Privilegiile stabilite prin
CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887 (*actualizat*) (actualizat până la data de 17 iulie 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194053_a_195382]
-
se aplică dispozițiile art. 49. 36. Punctul 317 se modifică și va avea următorul cuprins: "Pct. 317. - De îndată ce cazul fortuit sau de forță majoră s-a produs, posesorul cambiei, pentru a putea fi exonerat de obligația de prezentare sau de protestare, este obligat să aducă aceste evenimente la cunoștința girantului său prin scrisoare recomandată, «fără întârziere», sintagmă al cărei înțeles a fost definit la pct. 316. Posesorul cambiei este obligat să redacteze pe fața titlului o mențiune datată și semnată de
NORMĂ nr. 7 din 5 iunie 2008 pentru modificarea şi completarea Normelor-cadru ale Băncii Naţionale a României nr. 6/1994 privind comerţul făcut de societăţile bancare şi celelalte societăţi de credit, cu cambii şi bilete la ordin, pe baza Legii nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin, modificată prin Ordonanţa Guvernului nr. 11/1993 , aprobată şi modificată prin Legea nr. 83/1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/200836_a_202165]
-
asupra cecului, prin apariția unui caz fortuit sau de forță majoră, aceste termene sunt prelungite. Pct. 253. - De îndată ce cazul fortuit sau de forță majoră s-a produs, posesorul cecului, pentru a putea fi exonerat de obligația de prezentare sau de protestare, este obligat să aducă aceste evenimente la cunoștința girantului sau prin scrisoare recomandată , sintagma al carei înțeles a fost definit la pct. 252. Posesorul cecului este obligat să redacteze pe fata instrumentului o mențiune datata și semnată de el privind
NORMĂ-CADRU nr. 7 din 6 martie 1994 (*actualizată*) privind comerţul făcut de instituţiile de credit cu cecuri**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201128_a_202457]
-
prevede că aceste termene, prin apariția unui caz fortuit sau de forță majoră, sunt prelungite. Pct. 317. - De îndată ce cazul fortuit sau de forță majoră s-a produs, posesorul cambiei, pentru a putea fi exonerat de obligația de prezentare sau de protestare, este obligat să aducă aceste evenimente la cunoștința girantului său prin scrisoare recomandată, «fără întârziere», sintagmă al cărei înțeles a fost definit la pct. 316. Posesorul cambiei este obligat să redacteze pe fața titlului o mențiune datată și semnată de
NORMA-CADRU nr. 6 din 8 martie 1994 (*actualizată*) privind comerţul făcut de instituţiile de credit cu cambii şi bilete la ordin**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201129_a_202458]
-
se aplică dispozițiunile art. 45. 38. Punctul 253 se modifică și va avea următorul cuprins: "Pct. 253. - De îndată ce cazul fortuit sau de forță majoră s-a produs, posesorul cecului, pentru a putea fi exonerat de obligația de prezentare sau de protestare, este obligat să aducă aceste evenimente la cunoștința girantului său prin scrisoare recomandată lt; lt;fără întârziere gt; gt;, sintagmă al cărei înțeles a fost definit la pct. 252. Posesorul cecului este obligat să redacteze pe fața instrumentului o mențiune
NORMĂ nr. 6 din 5 iunie 2008 pentru modificarea şi completarea Normelor-cadru ale Băncii Naţionale a României nr. 7/1994 privind comerţul făcut de societăţile bancare şi celelalte societăţi de credit, cu cecuri, pe baza Legii nr. 59/1934 asupra cecului, modificată prin Ordonanţa Guvernului nr. 11/1993 , aprobată şi modificată prin Legea nr. 83/1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/200816_a_202145]
-
asupra cecului, prin apariția unui caz fortuit sau de forță majoră, aceste termene sunt prelungite. Pct. 253. - De îndată ce cazul fortuit sau de forță majoră s-a produs, posesorul cecului, pentru a putea fi exonerat de obligația de prezentare sau de protestare, este obligat să aducă aceste evenimente la cunoștința girantului sau prin scrisoare recomandată , sintagma al carei înțeles a fost definit la pct. 252. Posesorul cecului este obligat să redacteze pe fata instrumentului o mențiune datata și semnată de el privind
NORMĂ nr. 7 din 6 martie 1994 (*actualizată*) privind comerţul făcut de instituţiile de credit cu cecuri**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206869_a_208198]
-
prevede că aceste termene, prin apariția unui caz fortuit sau de forță majoră, sunt prelungite. Pct. 317. - De îndată ce cazul fortuit sau de forță majoră s-a produs, posesorul cambiei, pentru a putea fi exonerat de obligația de prezentare sau de protestare, este obligat să aducă aceste evenimente la cunoștința girantului său prin scrisoare recomandată, ��fără întârziere», sintagmă al cărei înțeles a fost definit la pct. 316. Posesorul cambiei este obligat să redacteze pe fața titlului o mențiune datată și semnată de
NORMĂ-CADRU nr. 6 din 8 martie 1994 (*actualizată*) privind comerţul făcut de instituţiile de credit cu cambii şi bilete la ordin**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206868_a_208197]
-
au existat și continuă să existe diverse eforturi punctuale, umanitare sau de altă natură, care nu doar o sesizează, ci și încearcă să facă lucruri prin care să îmbunătățească viața oamenilor care trăiesc acolo. Față de aceste inițiative, semnificația acțiunilor noastre protestare a fost că ele au politizat o temă (excluziunea socio-teritorială justificată prin rasism) care, în măsura în care se punea în viața publică înainte ca noi să ne fi implicat, se punea în limbajul criminalizării și blamării celor excluși în raport cu excluziunea lor. <i
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
simplu. Înțelegea necazurile altora și chiar dacă unele tâlcuri ale nedreptăților îi scăpau, ochii săi deprinși cu observația ineditului, se opreau îndelung asupra durerilor concetățenilor săi umplându-l de revoltă. De aici încolo, opera sa a prins din ce în ce mai mult o traiectorie protestară. În toamna anului 1905, Luchian a fost martorul arvunirii de către țăranii înfometați de la Chiajna a propriei lor munci viitoare din primăvară în schimbul câtorva traiste de porumb. Cu această ocazie a pictat o lucrare de dimensiuni reduse dar plină de semnificații
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
președintelui în Adjaria a fost înființat organizația tineretului «Kmara» («Ajunge») care a fost motorul înlăturării lui Abașidze. Temându-se de pericol, Abașidze a aruncat în aer podul principal de la granița administrativă dintre Adjaria și Georgia. În urma unor lungi acțiuni de protestare și negocieri în care s-au implicat SUA și Rusia, Abașidze a decis să părăsească Adjaria și a fugit la Moscova. Armata georgiană a intrat în Batumi și drepturile autonomiei a fost limitate. O parte din conturile în bănci ale
Adjaria () [Corola-website/Science/304347_a_305676]
-
războiului dintre Franța și Prusia. Unul dintre conspiratori, Candiano Popescu de la Ploiești, nu a acceptat această amânare. El avea să explice că a procedat astfel din două motive: 1) Primul, de ordin intern, fiind hotărât să dea „o lecție de protestare energică” contra înclinărilor domnitorului străin și a regimului inaugurat de dânsul prin care voia „să pună persoana sa mai presus de ființa statului român“; 2) Al doilea se datora situației internaționale. El era convins că Franța va fi biruitoare și
Republica de la Ploiești () [Corola-website/Science/305917_a_307246]
-
Alecuț, membru al Clubului socialist de la Pașcani, urmărit de jandarmi și refugiat în ascunzișurile de la Nada Florilor. El descoperă inechitatea socială, ascultând poveștile de viață ale pribegilor pripășiți în balta de la Nada Florilor, și are de ales între două atitudini protestare. Atitudinea uncheșului Haralambie (haiducia) fusese anterior singura forță de rezistență folosită de Sadoveanu împotriva nedreptății sociale. Personajul din "Nada Florilor" s-a opus scoaterii forțate la clacă și s-a refugiat în munți ca un haiduc după ce i-a amenințat
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
și viața în primejdie pentru a organiza revoluția anticapitalistă. Uncheșul Haralambie este o forță a trecutului ce se îndreaptă spre amurgul său inexorabil, în timp ce militantul socialist Alecuț este o promisiune a viitorului. Iliuță ezită la început între cele două atitudini protestare, dar alege în final calea viitorului. Celelalte povești social-politice prezentate în roman, precum sfârșitul chinuit al poetului socialist Solomon Cornea, nu au o suficientă forță literară și trec pe un plan secundar. Narațiunea sadoveniană se caracterizează printr-un stil predominant
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]