137 matches
-
hidrolitice pentru: palmito-stearooleina, stearo-palmito oleina, stearo-oleo-palmitina, palmito stearolinoleina, stearo-palmito-linoleina, stearo linoleino-palmitina, stearo-palmito-linolenina, stearo-linolenino-palmitina, palmitostearo linolenina, etc. 8. Prezentați râncezirea cetonică: β-oxidarea pentru acidul (C)n-oic. 9. Prezentați scindarea hidroperoxizilor acidului oleic, linoleic, linolenic . CAPITOLUL IX DETERMINAREA PROTIDELOR DIN SUBSTRATURILE ALIMENTARE Protidele sunt constituenți universali și indispensabili ai tuturor formelor de viață, asigurând organizarea și menținerea structurii morfologice a celulelor, precum și manifestarea funcțiilor și activităților vitale ale acestora. Compoziția chimică elementară a majorității protidelor este similară; toate sunt substanțe cel puțin cuaternare
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
linolenic . CAPITOLUL IX DETERMINAREA PROTIDELOR DIN SUBSTRATURILE ALIMENTARE Protidele sunt constituenți universali și indispensabili ai tuturor formelor de viață, asigurând organizarea și menținerea structurii morfologice a celulelor, precum și manifestarea funcțiilor și activităților vitale ale acestora. Compoziția chimică elementară a majorității protidelor este similară; toate sunt substanțe cel puțin cuaternare conținând: C, O, H și N; Altele conțin în mod frecvent și sulf și/ sau fosfor, iar altele și metale ca: Fe, Cu, Mg etc. Sunt constituite din unități de monomeri cu
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
Sunt constituite din unități de monomeri cu masă moleculară mică denumiți aminoacizi care se unesc covalent unul de altul prin condensare. În funcție de numărul aminoacizilor constituenți, ca și a existenței unor compuși de altă natură care pot intra în structura anumitor protide, acestea se clasifică în: peptide (oligopeptide și polipeptide), proteide (holoproteide și heteroproteide). Peptidele sunt constituite dintr-un număr relativ restrâns de aminoacizi; oligopeptidele conțin în structura lor până la 10 aminoacizi, iar polipeptidele rezultă din condensarea unui număr superior de aminoacizi
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
O cantitate mare de taninuri frînează fermentația și poate provoca greutăți la limpezirea produselor, dar mărește rezistența borhoturilor la infecții bacteriene. Taninurile provoacă limpezirea naturală și rapidă a sucurilor și asigură stabilitatea lor, deoarece în mediu acid se combină cu protidele și precipită. Excesul de taninuri afectează însă calitățile senzoriale ale produselor, iar la deshidratare provoacă brunificarea fructelor. Conținutul în taninuri este maxim la fructele necoapte și scade la coacerea completă sau supracoacere. Uleiurile eterice sunt amestecuri complexe de hidrocarburi, alcooli
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
la dreapta aceeași verticală cu o linie orizontală ce trece prin ombilic; punctul subcostal stîng al lui Mallet-Guy. Examenele de laborator Reamintim cîteva date de fiziologie a pancreasului. Mai întîi, pancreasul exocrin. Secreția pancreasului exocrin conține fermenți cu acțiune asupra protidelor, lipidelor și glucidelor. Astfel, fermenții sînt grupați în două serii: - endopeptidazele și - exopeptidazele. Dintre endopeptidaze, amintim tripsina și chimiotripsina, care hidrolizează albuminele cu greutate moleculară mică. Dintre exopeptidaze, carboxilopolipepsidazele acționează asupra proteinelor cu greutate moleculară mare. în subsidiar, se știe
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
mari de examinare: - examenul coprologic, care se face după un regim de trei zile în care se mănîncă, obligatoriu, carne, unt și cartofi; se recoltează materiile fecale pentru depistarea eventualului deficit în utilizarea celor trei principii alimentare, reprezentate prin lipide, protide și glucide; - examenul urinii, care are drept scop aprecierea funcției amilolitice și lipolitice; aprecierea funcției amilolitice se face prin proba Wohlgemuth, care evidențiază prezența enzimei amilolitice în urină, iar cea a funcției lipolitice - prin proba Trămolières; - examenul sîngelui are drept
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
rezervă de energie. Rol deosebit deține grupul enzimatic ce determină fosforilarea glucozei-hexochinazele și în plus, esterul fosforic devenit în acest caz și activatorul ciclului Krebs. Creșterea nivelului energetic inhibă activitatea enzimei, iar c. Krebs rămâne întreținut de lipide și de protide (procesul de gliconeogeneză) până ce tendința de scădere a ATP-ului activează din nou enzimele ce readuc glucoza în circuit. Perturbarea autoreglării nivelului energetic se poate face prin anoxie sau hipoxie (din afară), cât și prin accelerarea fermentației în urma activării enzimelor
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
în mod intenționat alimentelor, dar care sunt prezente în aceste alimente ca rezultat al tratamentelor aplicate în timpul creșterii plantelor, creșterii animalelor sau al altor operațiuni de procesare a alimentelor, ori ca rezultat al contaminării mediului; ... i) nutrienți - substanțe nutritive, respectiv protide, lipide, glucide, vitamine și elemente minerale (macro- si microelemente); ... j) materiale în contact cu alimentele - materiale care vin în contact direct cu alimentele și sunt cumpărate împreună cu acestea; ... k) etichetare - orice cuvinte, detalii, mărci, desene sau simboluri, aplicate pe un
ORDONANTA nr. 113 din 30 august 1999 privind reglementarea producţiei, circulaţiei şi comercializării alimentelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125216_a_126545]
-
tratamentelor, împachetării, ambalării, transportului sau manipulării acestora sau ca rezultat al contaminării mediului înconjurător. Materiile străine, cum ar fi fragmentele de insecte, părul de animale, nu sunt incluse în această definiție; ... i) nutrienți și/sau suplimente alimentare - substanțe nutritive, respectiv protide, lipide, glucide, vitamine, macro- și microelemente minerale și/sau preparate prelucrate sub formă de tablete, capsule, drajeuri, pulberi sau lichide care au în compoziția lor macro- și micronutrienți și/sau alte substanțe comestibile, care sunt consumate în cantități definite, în
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 97 din 21 iunie 2001 (**republicată**) (*actualizată*) privind reglementarea producţiei, circulaţiei şi comercializării alimentelor**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135369_a_136698]
-
chimice, structurii și proprietăților biomoleculelor componente cunoștințe utile pentru înțelegerea transformărilor metabolice (biodegradare / biosinteză) din organismul animal. Chimia biologică cuprinde 7 capitole în care sunt abordate aspecte referitoare la structura chimică și proprietățile constituienților fundamentali ai materiei vii (glucide, lipide, protide), a compușilor cu rol funcțional (enzime, vitamine, hormoni), informațional (acizi nucleici) și energetic (compuși macroergici) insistându-se și asupra rolului biologic și utilizării acestora. Lucrarea a fost redactată pe baza unui bogat și variat material bibliografic de actualitate, autoarea stră
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
organism viu poate fi considerat ca un sistem eterogen dispers, mediul de dispersie fiind apa. Apa din organism are o dublă origine: -exogenă, provenind din apa ingerată și din hrană; -endogenă, provenind din oxidarea la nivelul celular a glucidelor, lipidelor, protidelor. Conținutul în apă al organismelor vii variază între 40-94% în funcție de regn, specie, sex, vârstă. Conținutul mare în apă este o caracteristică generală a materiei vii, astfel că : -la mamifere proporția globală de apă este de aproximativ 60%, pe când la unele
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
din membrana mitocondrială, unde are loc fosforilarea oxidativă, proces care depinde de integritatea membranei. Unele fosfolipide (fosfatidilserina) servesc și ca donori de grupări fosfat necesare activității cerebrale. Fosfolipidele se asociază cu proteinele serice cu formarea lipidelor circulante. CAPITOLUL 4 CHIMIA PROTIDELOR Protidele reprezintă o grupă importantă de substanțe organice formată din aminoacizi și toți compușii care prin hidroliză eliberează aminoacizi. Conform acestei definiții rezultă următoarea clasificare generală: aminoacizi Protide : peptide proteine. Aminoacizii reprezintă unitatea structurală de bază, nehidrolizabilă din structura proteidelor
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
membrana mitocondrială, unde are loc fosforilarea oxidativă, proces care depinde de integritatea membranei. Unele fosfolipide (fosfatidilserina) servesc și ca donori de grupări fosfat necesare activității cerebrale. Fosfolipidele se asociază cu proteinele serice cu formarea lipidelor circulante. CAPITOLUL 4 CHIMIA PROTIDELOR Protidele reprezintă o grupă importantă de substanțe organice formată din aminoacizi și toți compușii care prin hidroliză eliberează aminoacizi. Conform acestei definiții rezultă următoarea clasificare generală: aminoacizi Protide : peptide proteine. Aminoacizii reprezintă unitatea structurală de bază, nehidrolizabilă din structura proteidelor. Peptidele
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
se asociază cu proteinele serice cu formarea lipidelor circulante. CAPITOLUL 4 CHIMIA PROTIDELOR Protidele reprezintă o grupă importantă de substanțe organice formată din aminoacizi și toți compușii care prin hidroliză eliberează aminoacizi. Conform acestei definiții rezultă următoarea clasificare generală: aminoacizi Protide : peptide proteine. Aminoacizii reprezintă unitatea structurală de bază, nehidrolizabilă din structura proteidelor. Peptidele sunt produși de policondensare ai aminoacizilor în care nunărul resturilor de aminoacizi poate varia de la 2 la 100 și a căror masă moleculară este în general mai
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
6,25 este un factor de multiplicare obținut din raportul 100/16. 4.3.3. Clasificarea proteinelor Proteinele se clasifică după structură în două mari grupe: Proteine simple sau holoproteine care prin hidroliză pun în libertate numai aminoacizi; Proteine conjugate (protide sau heteroproteine) care prin hidroliză pun în libertate pe lângă aminoacizi și compuși cu structură neproteică, care constituie componenta prostetică a heteroproteinei. Componenta neproteică poate fi de natură chimică diferită: glucide, lipide, acid fosforic, acizi nucleici, metale. 4.3.4. Structura
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
compoziției chimice, structurii și proprietăților biomoleculelor componente cunoștințe utile pentru înțelegerea transformărilor metabolice (biodegradare / biosinteză) din organismul animal. Biochimia cuprinde 7 capitole în care sunt abordate aspecte referitoare la structura chimică și proprietățile constituienților fundamentali ai materiei vii (glucide, lipide, protide), a compușilor cu rol funcțional (enzime, vitamine), informațional (acizi nucleici) și energetic (compuși macroergici) insistându-se și asupra rolului biologic și utilizării acestora. Lucrarea a fost redactată pe baza unui bogat și variat material bibliografic de actualitate, autoarea străduindu-se
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
organism viu poate fi considerat ca un sistem eterogen dispers, mediul de dispersie fiind apa. Apa din organism are o dublă origine: -exogenă, provenind din apa ingerată și din hrană; -endogenă, provenind din oxidarea la nivelul celular a glucidelor, lipidelor, protidelor. Conținutul în apă al organismelor vii variază între 40-94% în funcție de regn, specie, sex, vârstă. Conținutul mare în apă este o caracteristică generală a materiei vii, astfel că : -la mamifere proporția globală de apă este de aproximativ 60%, pe când la unele
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
Să se stabilească stucturile chimice ale lipidelor corespunzătoare și denumirea acestor lipide. 16. Se dau următoarele tipuri de lipide: oleodistearina, fosfatidilcolanmina și sfingomielina. Să se indice: a) structurile chimice ale acestor lipide; b) localizarea lor în diferite țesuturi. CAPITOLUL 4 PROTIDE Protidele reprezintă o grupă importantă de substanțe organice formată din aminoacizi și toți compușii care prin hidroliză eliberează aminoacizi. Conform acestei definiții rezultă următoarea clasificare generală: aminoacizi Protide : peptide proteine. Aminoacizii reprezintă unitatea structurală de bază, nehidrolizabilă din structura proteidelor
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
se stabilească stucturile chimice ale lipidelor corespunzătoare și denumirea acestor lipide. 16. Se dau următoarele tipuri de lipide: oleodistearina, fosfatidilcolanmina și sfingomielina. Să se indice: a) structurile chimice ale acestor lipide; b) localizarea lor în diferite țesuturi. CAPITOLUL 4 PROTIDE Protidele reprezintă o grupă importantă de substanțe organice formată din aminoacizi și toți compușii care prin hidroliză eliberează aminoacizi. Conform acestei definiții rezultă următoarea clasificare generală: aminoacizi Protide : peptide proteine. Aminoacizii reprezintă unitatea structurală de bază, nehidrolizabilă din structura proteidelor. Peptidele
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
chimice ale acestor lipide; b) localizarea lor în diferite țesuturi. CAPITOLUL 4 PROTIDE Protidele reprezintă o grupă importantă de substanțe organice formată din aminoacizi și toți compușii care prin hidroliză eliberează aminoacizi. Conform acestei definiții rezultă următoarea clasificare generală: aminoacizi Protide : peptide proteine. Aminoacizii reprezintă unitatea structurală de bază, nehidrolizabilă din structura proteidelor. Peptidele sunt produși de policondensare ai aminoacizilor în care nunărul resturilor de aminoacizi poate varia de la 2 la 100 și a căror masă moleculară este în general mai
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
6,25 este un factor de multiplicare obținut din raportul 100/16. 4.3.3. Clasificarea proteinelor Proteinele se clasifică după structură în două mari grupe: Proteine simple sau holoproteine care prin hidroliză pun în libertate numai aminoacizi; Proteine conjugate (protide sau heteroproteine) care prin hidroliză pun în libertate pe lângă aminoacizi și compuși cu structură neproteică, care constituie componenta prostetică a heteroproteinei. Componenta neproteică poate fi de natură chimică diferită: glucide, lipide, acid fosforic, acizi nucleici, metale. 4.3.4. Structura
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
în cealaltă câteva picături de soluție de sulfat de cupru. În ambele eprubete apare precipitat. Precipitatele se dizolvă dacă se adaugă în exces acetat de plumb, respectiv sulfat de cupru. Precipitarea cu acizi minerali concentrați Acizii minerali concentrați provoacă precipitarea protidelor. Excepție face acidul fosforic, care nu precipită substanțele proteice. Mod de lucru Se iau două eprubete în care se pune ser sangvin sau albuș de ou diluat și se adaugă într-una acid azotic concentrat, iar în alta acid clorhidric
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
la cald, iar în a treia eprubetă se obține un precipitat roșubrun. 4.4.2. Reacții de culoare Reacțiile de culoare se datorează proprietăților chimice ale proteinelor și aparțin de fapt reacțiilor unui anumit aminoacid din compoziția lor. Nu toate protidele dau aceste reacții cu aceeași intensitate. Aceasta dovedește că în general protidele au aceeași compoziție, dar se deosebesc prin felul, numărul și secvența aminoacizilor. Cele mai importante reacții de culoare sunt: 4.4.2.1. Reacția biuretului Proteinele și unii
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
4.4.2. Reacții de culoare Reacțiile de culoare se datorează proprietăților chimice ale proteinelor și aparțin de fapt reacțiilor unui anumit aminoacid din compoziția lor. Nu toate protidele dau aceste reacții cu aceeași intensitate. Aceasta dovedește că în general protidele au aceeași compoziție, dar se deosebesc prin felul, numărul și secvența aminoacizilor. Cele mai importante reacții de culoare sunt: 4.4.2.1. Reacția biuretului Proteinele și unii produși de hidroliză ai proteinelor dau în mediul alcalin, cu cantități mici
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
Proteinele formează cu HNO3 conc. un precipitat alb la rece. Prin încălzire, precipitatul devine galben, iar în medii alcaline culoarea lui se schimbă în galben-portocaliu. Această reacție se datorează formării de nitroderivați aromatici din aminoacizii cu nucleu aromatic, continuți în protide, ca fenilalanina, tirozina și triptofanul. Mod de lucru Într-o eprubetă se introduc 2 ml soluție de proteină peste care se adaugă 1 ml HNO3 concentrat. Se formează un precipitat alb care, la încălzire devine galben deschis. Prelungind încălzirea, substanța
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]