383 matches
-
de cealaltă parte a frontului, raportat la comunism, este paradoxală. Atât comunismul cât și optzecismul subminează naționalul: "Postmodernismul optzecist, dimpotrivă, s-a asociat cu tendințele neointernaționaliste și împotriva conștiinței naționale, având ca adversar intern tocmai licărul "naționalist" ivit din teoria protocronismului elaborat de Edgar Papu" (p. 118). Așadar, dorindu-se reacție la comunism, chiar cutremur (a se vedea asocierea făcută între data de 3 martie 1977, a înființării Cenaclului de Luni și cea de 4 martie 1977, a mișcării tectonice cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
haosmic", prin replieri "relativiste" într-o postmodernitate malignă și retrogradă. Prin intermediul optzeciștilor, postmodernismul românesc ia forma refluxului unei societăți în criză. Nu e de mirare că, un Goma, conștientizând pericolul importului de forme americane, a realizat că textualiștii au înlocuit protocronismul naționaliștilor cu autocronismul unei disidențe. Dar falsa aparență nu-i poate îndepărta de adevărata lor imagine, a unui "soi de sămănatorism urban, chiar de cartier, reprezentat foarte bine de industria textilă" (p. 121). De aceea, Goma îi și numește textiliști
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
pe bani buni de mai toate canalele audiovizale (atenție, cuvântul canal este legat, în limba română, și de canalizare), dar ei sunt prea pițifelnici pentru a mai fi pomeniți. Apoi, extrem de curajos, Theodor Codreanu revine asupra confruntării dintre sincronism și protocronism. În mod strălucit, el demonstrează falsitatea disputei, dar și falsitatea ideii că protocronismul ar fi o expresie a național-comunismului. Din nou, armătura argumentelor este de neatacat, de aici și intuiția noastră că se va face totul pentru ca autorul nostru să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în limba română, și de canalizare), dar ei sunt prea pițifelnici pentru a mai fi pomeniți. Apoi, extrem de curajos, Theodor Codreanu revine asupra confruntării dintre sincronism și protocronism. În mod strălucit, el demonstrează falsitatea disputei, dar și falsitatea ideii că protocronismul ar fi o expresie a național-comunismului. Din nou, armătura argumentelor este de neatacat, de aici și intuiția noastră că se va face totul pentru ca autorul nostru să fie tratat de cei indicați de el ca autori ai genocidului cultural la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
seva toate marile momente ale istoriei moderne a românilor pentru următorii 70-80 de ani: stat național, reformele modernizării, independența, unificarea din 1918. Considerații de analist autentic face Theodor Codreanu în capitolele VII, VIII și IX, intitulate semnificativ Naționalism și comunism, Protocronismul și Disidenți și rezistenți. Relația naționalism-comunism este, în opinia autorului, "o ecuație dintre cele mai confuze și mai controversate în ideologia contemporană", iar "dintr-un sistem utopic (comunism) nu se poate ieși cu utopii reformiste", promovate cu obstinență, dar cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
dinainte, opinia lui Manolescu despre Filimon era cu totul alta. În fine, să revenim la Theodor Codreanu. Analizând, așadar, pas cu pas, demersul lui Nicolae Manolescu asupra literaturii române, Theodor Codreanu deschide, de fapt, discuții de tot interesul privind chestiunea protocronismului (Edgar Papu), a Școlii Resentimentului căreia i se subordonează istoricul literar Nicolae Manolescu, perspectivei critice abordată de Marian Popa în istoria literară a acestuia, dar și a lui Eugen Negrici (" Performanțele mistificatoare ating cote incredibile") etc., și mai presus de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
marginea paginilor dedicate campaniei, prin e-mail: supliment@polirom.ro, pe site-ul www.supliment.polirom.ro - secțiunea „Artistul asociat“ sau prin poștă: Iași, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 3, CP 266. Data limită de expediere a mesajelor: 26 februarie. Protocronismul îndosariat C. Rogozanu Cartea Alexandrei Tomiță, O istorie „glorioasă“. Dosarul protocronismului românesc, este un excelent raport asupra stării protocronismului de la începuturile sale și până după 1989. Mai mult, datele sunt extrem de utile pentru mai buna înțelegere a luptelor intelectuale și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
-ul www.supliment.polirom.ro - secțiunea „Artistul asociat“ sau prin poștă: Iași, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 3, CP 266. Data limită de expediere a mesajelor: 26 februarie. Protocronismul îndosariat C. Rogozanu Cartea Alexandrei Tomiță, O istorie „glorioasă“. Dosarul protocronismului românesc, este un excelent raport asupra stării protocronismului de la începuturile sale și până după 1989. Mai mult, datele sunt extrem de utile pentru mai buna înțelegere a luptelor intelectuale și ideologice din ziua de azi - până la urmă, războiul autohtoniștilor împotriva progresiștilor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
sau prin poștă: Iași, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 3, CP 266. Data limită de expediere a mesajelor: 26 februarie. Protocronismul îndosariat C. Rogozanu Cartea Alexandrei Tomiță, O istorie „glorioasă“. Dosarul protocronismului românesc, este un excelent raport asupra stării protocronismului de la începuturile sale și până după 1989. Mai mult, datele sunt extrem de utile pentru mai buna înțelegere a luptelor intelectuale și ideologice din ziua de azi - până la urmă, războiul autohtoniștilor împotriva progresiștilor (să le zicem așa) de diverse culori se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
cel al Alexandrei Tomiță stă, de obicei, sau în prea multe generalizări completate de „înfierare“ viscerală, lipsită de exemplu concret, sau în rătăcirea stingheră, fără direcție, printre sute, mii de exemple pline de umor involuntar. Invenție a filologului Edgar Papu, protocronismul a devenit în 1974 un concept repede îmbrățișat de o întreagă pleiadă de adoratori naționaliști ai regimului Ceaușescu. Foarte simplu spus, românii le făcuseră pe toate înainte: de la muzică (doar pe meleagurile noastre a umblat Orfeu, iar muzica Bizanțului tot
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
făcuseră pe toate înainte: de la muzică (doar pe meleagurile noastre a umblat Orfeu, iar muzica Bizanțului tot de sorginte românească a fost), până la avioane și avangardisme literare. Alexandra Tomiță are un fir impecabil în demonstrație, expunând gradele de contaminare ale protocronismului, gradele de impostură ale susținătorilor lui și, nu în ultimul rând, gradele de virusare în rândurile intelectualității onorabile. După tezele din iulie, protocronismul avea să facă o lungă carieră tocmai pentru a completa scrisul „activist“ inițiat de proletcultism. De data
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
avioane și avangardisme literare. Alexandra Tomiță are un fir impecabil în demonstrație, expunând gradele de contaminare ale protocronismului, gradele de impostură ale susținătorilor lui și, nu în ultimul rând, gradele de virusare în rândurile intelectualității onorabile. După tezele din iulie, protocronismul avea să facă o lungă carieră tocmai pentru a completa scrisul „activist“ inițiat de proletcultism. De data aceasta, angajamentul era însă unul cu un puternic aer cultural. Edgar Papu era văzut ca un om al Luminilor și un lung șir
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
Edgar Papu era văzut ca un om al Luminilor și un lung șir de genii autohtone avea să se consolideze prin studii minuțioase demarate de oameni de știință mai mult sau mai puțin valizi. Miza era tot propagandistică, iar efectele protocronismului se văd încă peste tot în cultura română: senzație de nedreptățire, amestecată cu sentimentul românesc al buricului pământului... Eminescu este transformat într-o casă literară a poporului În anii ’80, polarizarea era deplină: pe de o parte, protocroniștii masați în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
nuanțați în unele situații - precum Solomon Marcus sau Ovid Crohmălniceanu. Și, nu în ultimul rând, nume mari anexate mișcării - cel mai notoriu caz, cel al lui Noica și al unei părți a gloatei de discipoli. Vorbeam despre efectele negative ale protocronismului, generate mai ales de lipsa de onestitate științifică în reflectarea trecutului și de dorința inițială de manipulare. Eminescu este transformat într-o casă literară a poporului. Oameni de diverse calificări își unesc eforturile pentru a-i construi soclul. Naționaliștii cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
necondiționate nici măcar la adresa preamărețului Eminescu. Corneliu Vadim Tudor este, evident, unul dintre fruntași în orice atac orchestrat la temelia ideologiei adverse și nu-i scapă nici E. Lovinescu. Un moment important descris în carte este atacul lui Gogu Rădulescu la adresa protocronismului, atac demarat într-o perioadă în care Rădulescu deținea două funcții extrem de importante în nomenclatura comunistă. Textul publicat în „România literară“ cade ca un trăsnet și provoacă un șir de replieri în rândul naționaliștilor (care își găsesc drept singur loc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
În rest, o lectură foarte utilă și un studiu cinstit, fără floricele academice inutile, fără excrescențe dizgrațioase ale eului critic. Una dintre cele mai plăcute surprize în ce privește istoria și critica literară a ultimilor ani. Alexandra Tomiță, O istorie „glorioasă“. Dosarul protocronismului românesc, colecția „Noua Critică și Istorie literară“, Cartea Românească, 2007 Satul curcubeielor duble Bogdan Romaniuc „Și unde căutăm un obiect atunci când constatăm că nu-l mai avem? Ne-am pierdut, să zicem, ceasul. Unde-l căutăm? Pe unde am umblat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
altfel, În perioada cît insula se aflase sub ocupație românească, fusese vizitată de un grup de savanți tracologi care ajunseseră fără nici un efort la concluzia că limba rolanzilor derivă din antica limbă traco-dacică. Mai tîrziu, această teorie a fost numită protocronism, iar ulterior, pe baza ei, un mare istoric american de origine română a declarat că nu românii sunt urmașii Romei, ci invers; la un congres de dacologie, desfășurat În anul 2001 la București, el a demonstrat că toate limbile indo-europene
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
neostalinismului lui Ceaușescu. În acești ani, serviciile și cheltuielile sociale pentru populație au scăzut rapid, în proporție perfect inversă cu creșterea strategiilor ideologice de control al populației. Astfel, în această perioadă se dezvoltă forme culturale (de exemplu, Cântarea României sau protocronismul) după chipul și asemănarea acumulării excesive de mijloace de producție. Pe măsură ce oamenii aflau din cele două ore de emisie ale Televiziunii Române că trăiesc tot mai bine, lipsurile severe era foarte evidente. Din această cauză, sprijinul pe rețelele informale și pe
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
autoritățile: dacă nu se putea baza pe muncitori, regimul comunist din România devenea extrem de fragil, de fapt, iar conducătorii conștientizau cu stupoare acest lucru (cu țăranii și intelectualii alianța era și mai fragilă, din cauza cooperativizării forțate și agresive și a protocronismului promovat de comunismul ceaușist, care era respins de intelectualii de elită din România). Ceaușescu se simțise, în mod evident, lezat personal de greva minerilor: cvasileșinul său din finalul întâlnirii cu minerii indică faptul că el nu era pregătit pentru disensiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și din țară, relevând efectele intruziunii politicului în cultură, manifestările anticulturale din țară și atitudinea scriitorilor și oamenilor de cultură sub presiunea directivelor de partid: Virgil Ierunca (Lucian Blaga în centrul unei polemici și al unei deriziuni), Mihai Cismărescu (Despre protocronism și alte anacronisme), Monica Lovinescu (Vocația denunțului la Mihai Beniuc, Două cazuri clinice ale miticismului. Grâul și neghina) ș.a. Susținând și sub raport grafic ideea de continuitate a tradițiilor presei literare românești interbelice, ilustrația, ce revine mai multor artiști plastici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289261_a_290590]
-
foarte mulți redactori, foarte mulți scriitori care nu mai sunt membri de partid și nu mai sunt controlabili politic. Și atunci Încep să apară deficiențe În sistem și, corelativ, Încep să apară noi Încercări de a controla ideologic literatura. Apare protocronismul, apare Eugen Barbu, apare scandalul cu plagiatul. Toate aceste mici Întâmplări sunt efectele unui conflict În interiorul sistemului, pe care partidul Încearcă să-l mențină sub control. Acesta este fondul pe care apare „generația ’80”. Generația ’80 apare Între șaptezeci și
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
spre lumea occidentală. Dar, efuziunile specifice oricărei revoluții au trecut repede, făcându-și loc mesajele nuanțate ale celor ce prezervaseră puterea. S-a vorbit în continuare despre destinul european al României, dar direcțiile existente în cultura română din perioada comunistă (protocronismul cultivat de publicațiile Săptămâna, Luceafărul și Flacăra și modernismul cultivat de publicațiile România literară, Viața românească și Secolul 20) și-au refăcut imediat simțită prezența. După cum observa Vasile Pușcaș, după revoluție, unii români spuneau cu emfază "Noi suntem în Europa
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
și individualismul celei dintâi și totalitarismul, radicalismul, corporatismul, trăirismul, xenofobia, fundamentalismul ortodox, mesianismul și elitismul celei de-a doua. Toate aceste coordonate au gravitat în jurul unei teme fundamentale: instituirea și apărarea identității naționale...". După căderea regimului comunist, cele două direcții, protocronismul și modernismul, au fost asimilate ca stânga și dreapta, existând însă confuzii în suprapunerea celor două perechi (Kitschelt 1992). După cum mărturisea Katherine Verdery (1994, 156-157), "adversarii îi legau pe protocroniști de extrema dreaptă din anii interbelici, pentru că extremele lor naționaliste
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
a mai situa conceptul său în opoziție cu sincronismul și a început să sublinieze, dimpotrivă, caracterul de complementaritate: „Fenomenul sincronismului este valabil la noi, dar a fost considerat a fi singurul. Pe lângă el mai există însă și celălalt fenomen, al protocronismului, de care mă ocup în cartea mea.” Iar exegetul își va continua preocuparea în altă lucrare, publicată în 1983 și intitulată Motive literare românești. Aplombul revendicativ apare aici diminuat în beneficiul analizelor, întotdeauna punctul forte al autorului. Accentul cade acum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289046_a_290375]
-
au supraviețuit, vitalitatea lor fiind legată de preeminența sentimentului legitim național, dar în primul rând a orgoliului disproporționat pe care acest sentiment îl generează într-o mentalitate vernaculară, insuficient adaptată la normele și exigențele lumii moderne. Repere bibliografice: Edgar Papu, Protocronismul românesc, SXX, 1974, 5-6; Dan Zamfirescu, Istorie și cultură, București, 1975, passim; Edgar Papu, Din clasicii noștri. Contribuții la ideea unui protocronism românesc, București, 1977; [Dezbateri referitoare la protocronism], RL, 1977, 10, 32, 35, 51, LCF, 1977, 41, 42, 44
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289046_a_290375]