255 matches
-
Parhon, care nu numai că au reușit În tentativa lor de a-l arunca la coșul de gunoi al istoriei, dar chiar au reușit să-l proclame, cu Înverșunarea tipic proletară, dușman al poporului. Revalorizarea lui Începe odată cu dezvoltarea curentului protocronist din mișcarea culturală românească ai anilor 70 din secolul trecut, când personalități prestigioase ale științei medicale românești (Ion Pavel, Alfred Rusescu, Ion Crăciun, Constantin Angelescu, Iulian Mincu, Constantin Ionescu Târgoviște, Ștefan Milcu), stimulate de demersul savantului scoțian Jan Murray În
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
dă ca exemplu de receptare critica, neunivocă a revistei Contrafort. Ce să spun? În cazul acesta destul de potrivită mi se pare expresia: spune-mi pe cine citești, ca să te înțeleg mai bine. Noua revistă română este cunoscută drept o publicație protocronistă, național-comunistă, și a afirma public că îi urmărești elucubrațiile este descalificant. Iată ce scrie același Alex. Ștefănescu (citat de Samson Noah drept un critic vehement și cu credibilitate, al optzecismului - lucru neadevărat în parte, pentru că Alex. Ștefănescu a semnat cronici
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Samson Noah drept un critic vehement și cu credibilitate, al optzecismului - lucru neadevărat în parte, pentru că Alex. Ștefănescu a semnat cronici foarte pozitive la cărțile poeților tineri basarabeni, postmoderniști declarați) despre Noua revistă română: „Stilul este, bineînțeles, acela al revistei protocroniste de altădată (e vorba de Luceafărul de până la 1989 - n. n.). Însăși ideea de a folosi moaștele unor personalități din istoria culturii naționale (Noua revistă română este titlul unei publicații interbelice a lui C. Rădulescu-Motru - n.n.) pentru a justifica acțiuni ignobile
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
până la 1989 - n. n.). Însăși ideea de a folosi moaștele unor personalități din istoria culturii naționale (Noua revistă română este titlul unei publicații interbelice a lui C. Rădulescu-Motru - n.n.) pentru a justifica acțiuni ignobile provine din arsenalul propagandiștilor PCR. Ca și protocroniștii, realizatorii Noii reviste române practică, apoi, sustragerea de la asumarea răspunderii pentru infestarea climatului literar cu ideologia lor național-comunistă și antieuropeană.” (vezi România literară nr.23, 12-18 iunie, 1996). Îi sugerez, fără malițiozitate, lui Samson Noah și Mesagerului să-și revizuiască
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
-ți mai poți dori altceva decât ceea ce ți se comandă să dorești? În plus, după ce ani de zile ai fost dopat, la diverse festivaluri culturale gen "Cântarea României" sau "Cenaclul Flacăra", cu retorica și propagandă proletcultista, realist socialistă, naționalistă și protocronista cum să mai poți gusta că opera de artă un ponei roz cu zvastica? Și cum să nu-l consideri o batjocora la adresa artei tradiționale și a identității naționale, mai ales când acest ponei este prezentat de o instituție a
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
a poetului. Cercetarea se înscrie, programatic, în ramele unui comentariu aflat la confluența dintre critica modernă și cea tradiționalistă, cu predilecție evidentă pentru cea de a doua, pentru cumpătarea ei. Istoricul literar e un adversar tenace și îndârjit al exagerărilor protocroniste, precum și al acelora care urmăresc reevaluări radicale. Reluând o veche dispută referitoare la valoarea postumelor și antumelor eminesciene, D. înclină net în favoarea textelor antume, considerate singurele care au primit cu adevărat girul creatorului. Opera eminesciană este cercetată cu ajutorul a două
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286843_a_288172]
-
Eugen Lovinescu, critic și istoric literar, una din figurile de marcă ale intelectualității liberale și moderniste dintre cele două războaie. «Sincronismul» presupune recuperarea decalajului și «sincronizarea» prin imitare cu civilizațiile occidentale, operațiune ce rezervă scriitorilor și culturii un rol determinant. «Protocroniștii», dimpotrivă, erau adepții unei «culturi critice» și ai unei politici protecționiste, justificând implicit izolaționismul ultimilor ani ai regimului Ceaușescu. Polarizarea celor două grupuri intelectuale depășea linia frontului ideologic de partid: la polul liberal și modernist se puteau regăsi foștii intelectuali
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
7) al revistei Realitatea evreiască, volum coordonat de Geo Șerban, Ed. Universal Dalsi, București 2000. Valeriu Râpeanu, Paul Anghel, Mihai Ungheanu, Dan Zamfirescu sînt printre numele cele mai cunoscute din acest grup. Vezi stenograma Întîlnirii lui Nicolae Ceaușescu cu «scriitorii protocroniști» pe 28 august 1980, publicată de Adevărul literar și artistic, nr. 757, 1 martie 2005. Personal nu cred În implicarea directă a lui Mircea Eliade În această polemică «internă», În România. Relațiile foarte strînse dintre Eliade și Monica Lovinescu excludeau
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Albina românească" și "Curierul românesc". Cu riscul de a ne repeta, ținem să precizăm că anul 1829, când apar "Curierul românesc" și "Albina românească", reprezintă o dată de referință pentru publicistica românească, în ciuda unor afirmații recente care încearcă, într-o interpretare protocronistă, să fixeze începuturile presei cu mai multe decenii înainte. Astfel, autorii Dicționarului presei românești (1731-1918), Georgeta Răduică și Nicolin Răduică, aduc în discuție un punct de vedere diferit de al majorității celor care au avut în vedere acest aspect. Autorii
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
care actul de legitimare a fost dublat de unul de inovare ideologică. Național-comunismul, noua orientare cristalizată în manieră obsesivă în perioada stalinismului ceaușist, a reprezentat expresia unui astfel de proces susținut de intelectuali. Recuperarea și reabilitarea elementelor naționalismului de factură protocronistă, precum și integrarea lor în discursul ideologic oficial s-au realizat în toate câmpurile culturii, de la cel literar și până la cel istoric ori la cel filosofic, reprezentând, de această dată, nu doar un exercițiu de legitimare a regimului comunist în sine
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
în cel jurnalistic ori în acela specific intelectualilor publici. De curând, se adaugă acesteia un reviriment al naționalismului etnic, o bună vreme aflat "în carantină" la nivelul unor partide anti-sistem, al instituților media dependente de acestea și la cel al protocroniștilor care n-au divorțat de național-comunismul ce le-a conferit identitate. Întrucât acest tip de discurs a reușit să producă un efect de imitație asupra actorilor politici ce păreau să parieze, până în prezent, pe cartea europeană, efect întreținut de instituțiile
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
în cel jurnalistic ori în acela specific intelectualilor publici. De curând, se adaugă acesteia un reviriment al naționalismului etnic, o bună vreme aflat "în carantină" la nivelul unor partide anti-sistem, al instituților media dependente de acestea și la cel al protocroniștilor care n-au divorțat de național-comunismul ce le-a conferit identitate. Întrucât acest tip de discurs a reușit să producă un efect de imitație asupra actorilor politici ce păreau să parieze, până în prezent, pe cartea europeană, efect întreținut de instituțiile
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
sunt cvasi-necunoscute, fiindcă, repet întrebarea de la început, cine-l mai citește azi pe Hasdeu? Iar surprizele apar încă de la primele pagini, unde începe schița iconografică "Filosofia portretului lui Țepeș". Dacă Hasdeu ar scrie în zilele noastre, ar fi încadrat între protocroniștii puși pe demonstrații idealizante, întrucât izbutește să ducă până la capăt o argumentație-model pentru exaltate "reconstituiri" aduse din condei și trase de păr. Adevărat, pornite din cele mai bune intenții, dar... Cuvier își propunea să reconstituie ditamai viețuitoarea pornind de la un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
cei ce gândesc într-o logică a terțiului exclus". Semnalul punerii unei bizare egalități între protocronism și... ideologia oficială a partidului comunist l-a dat, din USA, Katherine Verdery: Ideea centrală este negarea influențelor exterioare, în special a influențelor occidentale (...) Protocroniștii înțeleg să acapareze terenul în beneficiul și prin intermediul unei restructurări ideologice: șovinism, autarhie, mobilizare antioccidentală, discursul lor fiind în conformitate cu conducerea politică." În fața unor astfel de acuze prăpăstioase (lipsește numai aceea de... fascism!) Moromete ar fi întrebat " Pă ce te bazezi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
de la natură cu „toleranță și cumsecădenie”, astfel că soldații americani se căzneau În timpul celui de-al doilea război mondial să cadă prizonieri anume la români <endnote id="(769)"/>. Câteva rânduri semnate de Dan Amedeo Lăzărescu arată o beție a naționalismului protocronist care i-a cuprins pe destui istorici și cercetători : „[Românii] erau fatal toleranți pentru că nu aveau cu cine să lupte. De aceea au moștenit acea propensiune mioritică, foarte bine studiată de Lucian Blaga, de a fi toleranți. Aici este, cred
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
termenul românesc „jidov” ar proveni de la un presupus termen străvechi „jigan” sau „gigan”, derivat din latinescul gigans, gigantis („uriaș, gigant”) <endnote id="(572, p. 17)"/>. În fine, vorbind despre „legenda locală” a potopului, etnologul Romulus Vulcănescu avansează teoria autohtonistă și protocronistă conform căreia legendele diluviene cu „uriași” [= „jidovi”] din tradiția populară românească ar proveni dintr-un „substrat mai vechi european sau indo-european al mitului, care anticipează legenda iudeo-creștină a potopului lui Noe” <endnote id="(58)"/>. Sorgintea iudaică a unora dintre motivele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
depinde neapărat de conjunctura politică și culturală a comunismului, adevărata maturitate a dobândit-o doar în ultimii ani. În numele acestui mit legitimator, care dezminte categoric retardarea noastră (nu numai culturală), s-au rostit destule aberații, găsindu-se destui reprezentanți români (protocroniști, eventual) ai postmodernismului: Blaga și Noica, T. Mazilu și D. R. Popescu, Nichita Stănescu și Marin Sorescu”. Identificând teza principală a lui Ion Bogdan Lefter - „există un postmodernism românesc incontestabil, anticipat în anii ’60 și definitiv instalat în anii ’80
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
moment, decretând "marea adunare populară de la Alba Iulia, care a proclamat unirea Transilvaniei la patria mamă" drept apogeu al istoriei naționale 245. Următoarele festivități de amploare datează din anii 1978, 1983 și 1988, fiind asociate tot mai strâns cu obsesia protocronistă a lui Nicolae Ceaușescu. Prima dintre ele pare să fi fost și cea mai extinsă. În publicațiile vremii 246, dar și în școli 247, momentul a fost marcat cu insistență. Următoarea aniversare de proporții nu a mai lăsat nici o îndoială
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
acordat un spațiu considerabil tehnicilor romane în general și, în contextul campaniilor militare din Dacia, a găsit ocazia să aducă în discuție și podul de peste Dunăre, bine susținut de o reconstituire ilustrată. De la bun început, el s-a opus reflexului protocronist care a dat naștere denumirii "Drobeta Turnu Severin", separând clar cele două realități istorice, cumulate sub același nume. A explicat apoi originea greacă a arhitectului, în corelație cu întinderea Imperiului roman, lăsând cititorilor să înțeleagă că acel pod a fost
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
literatură, din aerul transilvan pe care Îl respiram, Într-o deplină inocență. Am Început să chestionez toate aceste certitudini - de unul singur, fără prea multe călăuze - abia pe la sfârșitul liceului, la Începutul anilor ’80. Când citeam polemicile dintre sincroniști și protocroniști, limbajul celor din urmă mi se părea deja suspect. Mai auzeam câte ceva și pe la „Europa Liberă”. Dar cred că procesul despărțirii mele de naționalism a primit impulsul decisiv, În mod paradoxal, din direcția discursului naționalist oficial, virulent antimaghiar, proferat În
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
grupul de la Iași -, stăteau relativ deoparte, dar aveau legături cu neolovinescienii. Mircea Mihăieș: Ei erau marginali și prin vârstă. Vladimir Tismăneanu: Ceilalți, care nu participau la dezbatere, erau neoexistențialiștii din jurul lui Noica. Ei nu făceau parte din marea dezbatere dintre protocroniști și antiprotocroniști, din motive pe care poate le vor mărturisi când Își vor scrie memoriile. Prin vocea gurului său, Cercul de la Păltiniș nu se opunea protocronismului. Nu voi merge atât de departe Încât să-l numesc colaborator al regimului Ceaușescu
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
ele pot intra la urma urmei și În zona atacului la persoană. În mod cert Însă, generalul Vasile Ionel era unul dintre cei care puteau fi văzuți ca reprezentând „partida rusă”. După cum mi-a spus cândva istoricul cultural și ideologul protocronist Dan Zamfirescu - pe vremea când mai stăteam de vorbă cu el, pentru că soția lui din epocă lucra la Editura Meridiane, ca și tatăl meu -, În istoria Țărilor Române a existat Întotdeauna o „partidă rusă”. Nu e ceva care să fi
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
însă de modelul lui Robin Hood, cel supus principiului monarhic și, impardonabil, extrem de pios.903 Haiducul explodează practic în cultura de masă românească odată cu marșarea decisă pe linia naționalistă impusă în deceniul al optulea de regimul Ceaușescu, încununată cu găselnița protocronistă inițiată de către Edgar Papu în articolul "Protocronismul românesc", apărut în 1974 în revista Secolul XX, și în care sunt reînviate discuțiile unor Eminescu ori Kogălniceanu, care deplângeau slaba vizibilitate a românilor, indiferent de valoarea lor, adesea superioară unor occidentali mai
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
viitorul de aur" al Patriei, nimic mai mult decât "plastilina umană" fără însușiri, din care regimul își manufactura viitoarele cadre, individ cu copilăria mutilată sub presiunea obligațiilor fantaste și opresive), și haiducul (mai ales în ultima fază, cea a național-comunismului protocronist, ca erou din umbră al românității și al luptei de clasă). Deși nu aveau super-puteri precum personajele benzilor desenate occidentale (și pentru a nu concura în imaginar omnipotența liderilor comuniști?), tăria absurdă de caracter și abnegația cu care se sacrificau
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Ibidem, p. 218. 886 Ibid., p. 221. Însuși imnul de stat deținea o consistentă încărcătură mitologică: mitul curajului perpetuu, al istoriei patriotice, al muncii eliberatoare (dublat de dogma rolului muncitorimii și al Partidului călăuzitor), al patriei primejduite, mitul pacifist, mitul protocronist, mitul utopist (înfățișat în teza comunismului salvator). ibid., pp. 219-220. 887 Ion Manolescu, Carnetul elevului socialist, în idem, Explorări în comunismul românesc II, p. 254. 888 Ion Manolescu, Clișee tematice ale manualelor comuniste de clase primare, în Ibidem p. 290
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]