303 matches
-
de pasăre în general, apropiat mai degrabă de rândunică sau de canar care permite să se facă distincția dintre un pițigoi, o bufniță, o barză și chiar un struț, un pinguin și alte animale, pare să existe și o schemă prototipică a secvenței narative care o diferențiază de secvența descriptivă, argumentativă sau altele. Este vorba de schema sau imaginea mentală a prototipului-obiect abstract, construit plecând de la proprietățile tipice ale categoriei, care permite recunoașterea ulterioară a unui exemplu sau altul ca fiind
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
diferențiază de secvența descriptivă, argumentativă sau altele. Este vorba de schema sau imaginea mentală a prototipului-obiect abstract, construit plecând de la proprietățile tipice ale categoriei, care permite recunoașterea ulterioară a unui exemplu sau altul ca fiind mai mult sau mai puțin prototipic. În capitolele ce urmează, ne vom îndrepta atenția către definirea proprietăților constitutive ale celor cinci prototipuri abstracte de secvențe. Numeroase exemple vor fi confruntate cu fiecare schemă prototipică și evaluate în funcție de rezultatele la care s-a ajuns. Vor fi destule
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
a unui exemplu sau altul ca fiind mai mult sau mai puțin prototipic. În capitolele ce urmează, ne vom îndrepta atenția către definirea proprietăților constitutive ale celor cinci prototipuri abstracte de secvențe. Numeroase exemple vor fi confruntate cu fiecare schemă prototipică și evaluate în funcție de rezultatele la care s-a ajuns. Vor fi destule balene, lilieci și ornitorinci care să ne încurce măcar un pic ideile, ori sirene sau centauri... Dacă enunțurile realizate diferă atât de mult unele de altele, dacă creativitatea
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
întrebarea dacă este pertinent să vorbim de propoziții narative, descriptive sau de alt tip; cu alte cuvinte, dacă diferențele tipologice au loc la acest micro-nivel sau la un nivel superior de grupare a propozițiilor în pachete (macro-propoziții) organizate după schemele prototipice ale secvențelor de bază. Atât în oral, cât și în scris, interpretantul încearcă, înainte de toate, să înțeleagă ceea ce i se spune, iar diferitele planuri de organizare a enunțurilor, analizate mai sus, îl direcționează către cadrul general al acestor operații. Cu
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
marinar care suda la flacără bucăți de fier, iară cu mintea sa ascuțită îi ghicea obârșia. Chateaubriand, Mémoires d'outre-tombe, Cartea 42, capitolul I, 22 septembrie. Analizați grupurile de propoziții reunite în macro-propoziții în această secvență narativă asemănătoare cu modelul prototipic. Textul 2.2. O povestire în stil jurnalistic: atentatul de la Brighton. IRA revendică atentatul de la Brighton: 4 morți și 30 de răniți GOD SAVES MAGGIE Ora trei fără zece dimineața, orășelul Brighton, sudul Angliei. În barul din Grand Hôtel, câțiva
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
dintre obiectul descris cu unul de altă factură ("firul de tutun"), căruia i se atribuie o proprietate, considerată în mod normal ca fiind de neconceput în realitate ("prevăzut cu arc"). Analiza diverselor procedee posibile poate fi rezumată printr-o schemă prototipică a secvenței descriptive care reprezintă, de fapt, un repertoriu de operații prin care se construiesc macro-propozițiile. Prototipul secvenței descriptive și cel al povestirii se deosebesc, așa cum Anticii și Valéry intuiau deja, prin faptul că structura nu reflectă ordonarea operațiilor. În
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
sensul unei liniarități și a unei ierarhii, verticale într-o oarecare măsură, ci similară cu ordonarea specifică dicționarului: "Modelul (îndepărtat) al descrierii nu este discursul oratoric (nu se "zugrăvește" nimic), ci un fel de artefact lexicografic" (Barthes, 1973: 45). Schema prototipică a secvenței descriptive Pentru a se trece de la acest repertoriu de operații la o anumită descriere, putem prelua modelul organizării liniare globale a unui PLAN de TEXT: patru anotimpuri, cinci simțuri, ordinea alfabetică sau numerică, punctele cardinale, simpla succesiune temporală
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
care o are un interlocutor asupre unui obiect de discurs dat, atunci putem pune scopul argumentativ in termeni de orientare ilocuționară (planul A1). Dacă însă considerăm argumentația ca fiind o formă de construcție elementară, dacă postulăm că locutorii dețin reprezentări prototipice referitoare la una sau mai multe scheme de argumentație, atunci ne situăm la nivelul B2 al organizării secvențiale a textualității. Din această perspectivă, ne punem întrebarea dacă anumite succesiuni de propoziții pot fi marcate ca fiind succesiuni reinterpretabile în termeni
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
careu argumentativ: Modelul lui Toulmin (revăzut de către De Peter 1965 și Plantin 1990, care este încă o dată modificat aici) reprezintă cu acuratețe schema procesului de susținere/respingere a enunțurilor caracteristice a secvenței argumentative pe care o vom numi canonică sau prototipică. Pentru a expune, pe scurt, o versiune pe cât posibil simplificată, să ne oprim pentru moment, la următoarele două propoziții descriptive: (1) Harlem este elvețian. (1') Omar este francez. O propoziție de acest tip poate fi asertată, într-o secvență argumentativă
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
sunt justificate din punct de vedere textual global: textele-discurs argumentative sunt, cu siguranță, la fel de variate precum modurile textuale specifice narațiunii. Aceasta însă nu împiedică formularea unei ipoteze secvențiale mai restrictive fondate pe posibilitatea recunoașterii de către locutori, cea a unei forme prototipice a secvenței argumentative de bază. Pentru a trece de la schema procedurală elementară despre care am discutat mai devreme, atunci când încercăm să definim unitatea secvențială prototipică, vom pleca de la o definiție avansată de către O. Ducrot, însă în contextul unei lingvistici non
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
unei ipoteze secvențiale mai restrictive fondate pe posibilitatea recunoașterii de către locutori, cea a unei forme prototipice a secvenței argumentative de bază. Pentru a trece de la schema procedurală elementară despre care am discutat mai devreme, atunci când încercăm să definim unitatea secvențială prototipică, vom pleca de la o definiție avansată de către O. Ducrot, însă în contextul unei lingvistici non textuale: Un număr mare de texte literare, mai ales cele aparținând secolelor XVII și XVIII, se prezintă sub forma unor raționamente. Obiectul lor este fie
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
subliniată: "Un discurs argumentativ [...] se situează întotdeauna în raport cu un contra-discurs efectiv sau virtual. [...] A susține o teză sau o concluzie înseamnă întotdeauna a susține împotriva unor alte teze sau concluzii." (Moeschler 1985: 47). Putem deci da următoarea formă secvenței argumentative prototipice: Această schemă de bază, cu trei macro-propoziții (p.arg. 1, 2 și 3) se sprijină în mod explicit pe P arg. 0 (teza anterioară), în cazul particular al respingerii. Vom reține faptul că această schemă prototipică nu este, din punct de
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
da următoarea formă secvenței argumentative prototipice: Această schemă de bază, cu trei macro-propoziții (p.arg. 1, 2 și 3) se sprijină în mod explicit pe P arg. 0 (teza anterioară), în cazul particular al respingerii. Vom reține faptul că această schemă prototipică nu este, din punct de vedere liniar, mai constantă decât cea a povestirii sau a descrierii: (noua) teză (P.arg.3) poate fi formulată la început și reluată sau nu de o concluzie la sfârșit de secvență, iar teza anterioară (P.arg.
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
a rămas în stadiul de schiță (T.A. Van Dijk a recunoscut adeseori acest lucru), era necesar să las la o parte încercarea de a aplica o schemă într-un text presupus a fi reprezentativ, trebuia să elaborez un model prototipic al secvenței argumentative mai accesibil și mai general decât schema structurală propusă de L. Sprenger-Charolles (1980: 77). În sfârșit, aveam nevoie de câțiva ani de studiu pentru mărcile de argumentație (conectori și organizatori) pentru a ajunge la stadiul de teoretizare
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
780). În aceste condiții, oricât ar părea de surprinzător, lectura narativă la care mă voi opri aici poate să corespundă, în mare măsură, unei interpretări făcute de către cititor, care nu are la dispoziție, în memoria pe termen lung, decât schemele prototipice ale povestirilor (modele de basme în special). Atât cititorul naiv, cât și naratologul vor fi mai degrabă puși în dificultatea de a aplica o schemă preconstruită decât în situația de a acorda o reală atenție logicii specifice textului respectiv. Vom
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
aspecte enunțiative participă la mișcarea argumentativă, exprimând voința de a-l influența pe celălalt ("dumneavoastră") într-un fel sau altul. 5. Exerciții de analiză secvențială Textul 4.1. V. Giscard d'Estaing: discursul din 27 ianuarie 1978 Din perspectiva schemei prototipice, putem considera acest pasaj de la sfârșitul discursului, așa numit "al alegerii potrivite pentru Franța" ca fiind o secvență argumentativă completă"? Comparați descrierea acestui fragment (apărut în ziarul Le Monde din 30 ianuarie 1978) cu textul scurt al lui Raymond Queneau
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
a considera textul informativ-expozitiv ca un gen de discurs enciclopedic care se bazează, în special, pe înlănțuirile secvențiale, fie de tip descriptiv, fie de tip explicativ. Cu alte cuvinte, tipul așa-zis "expozitiv" pare a fi definitiv exclus din clasificările prototipice. Acest punct de vedere este susținut, în zilele noastre, și de D. G. Brassart: Propunem deci ca expozitivul să nu fie considerat un tip textual sau secvențial, ci să prezentăm aceste documente în funcție de specificul de organizare propriu-zis textuală, fie ca
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
în acest caz, aceeași funcție de facilitare a lecturii și de organizare a informației, întocmai machetei unui ziar (atât de greu de schimbat fără riscul de a pierde cititori). Nu există deci niciun motiv de a oferi un statut de structură prototipică, cel puțin la nivelul textual pe care îl am aici în vedere: organizarea secvențială a discursului. Distincția făcută între expunere și explicație corespunde diferenței dintre DE CE ? și CUM? Majoritatea secvențelor care încep cu CUM nu sunt explicate. Astfel în exemplul
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
propuneam în Pratiques nr. 56 (1987a: 72) și pe care o completez aici, ținând seama de schimbarea inițială facultativă despre care vorbește J.-B. Grize și pe care o notez aici P. explic. 0 (adică macro-propoziție explicativă 0): Secvența explicativă prototipică: 0. Macro-propoziție explicativă 0: schematizare inițială 1. De ce X ? (sau Cum ?) Macro-propoziție explicativă 1: Problemă (întrebare) 2. Pentru că Macro-propoziție explicativă 2: Explicație (răspuns) 3. Macro-propoziție explicativă 3: Concluzie-evaluare Primul operator [DE CE] introduce prima macro-propoziție, al doilea [PENTRU CĂ] aduce cu sine
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
precedat de o descriere care corespunde unei schematizări inițiale destinate să aducă în prim-plan obiectul problematic pe care îl tematizează macro-propoziția pe care o voi nota cu [P. expl. 1]. Să observăm, drept prim exemplu de actualizare o secvenței prototipice, acest pasaj dintr-un articol de ziar elvețian romand, a cărui apartenență politică va fi ușor de interpretat de către cititor: [2] (a) Considerăm pertinente motivele invocate de Dl. Le Pen. (b) Nu este cazul însă și în ceea ce îl privește
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de tipul "Dacă vorbesc de ani, e ca să îl distrugă". Inutil să mai amintim de faptul că absența concluzieiP. expl.3 are un rol considerabil pentru întreaga interpretare a poemului! Mai simplă, reclama următoare îmi pare că urmează îndeaproape modelul prototipic: (6) Mașina de spălat de la Lacul de Gaube (a) Undeva, la mare altitudine, în Pirinei, la poalele muntelui Vignemale, se află lacul de Gaube. (b) Nici vorbă să se poată ajunge până acolo cu mașina, căci doar o cărare îngustă
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
dintre strategi, experți, ideologi și surzi, analiza lui Dispaux se situează în mod evident la nivel mai curând conversațional decât dialogal. Astfel vom încerca să abordăm în altă manieră această problematică, punându-ne întrebarea dacă am putea imagina un nucleu prototipic comun tuturor formelor de dialog. 3. Organizarea secvențială a prototipului dialogal Așa cum nota Catherine Kerbart-Orecchioni în secțiunea de lingvistică din primul volum al prezentării de sinteză L'Interaction verbale, teza noastră constă, în esență, în a "repera regulile care guvernează
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
relativă la organizarea interacțiunilor verbale este, după caz, mai mult sau mai puțin suplă sau rigidă" (Kerbrat-Orecchioni 1990: 200). Însă, în loc să fim descurajați de aceste caracteristici flotante și foarte diverse, vom încerca, în cele din urmă, să delimităm nucleul dur prototipic prin excelență al înlănțuirilor secvențelor dialogale. Această schemă prototipică nu are un rol normativ mai important decât cele precedente. Datorită specificului interacțiunii verbale, ea este cu siguranță însă, mai mult decât cele precedente, supusă influenței unor elipse și unor realizări
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
mult sau mai puțin suplă sau rigidă" (Kerbrat-Orecchioni 1990: 200). Însă, în loc să fim descurajați de aceste caracteristici flotante și foarte diverse, vom încerca, în cele din urmă, să delimităm nucleul dur prototipic prin excelență al înlănțuirilor secvențelor dialogale. Această schemă prototipică nu are un rol normativ mai important decât cele precedente. Datorită specificului interacțiunii verbale, ea este cu siguranță însă, mai mult decât cele precedente, supusă influenței unor elipse și unor realizări incomplete. Atkinson și Heritage definesc unitatea de analiză într-
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
decât ei." (Fedra). Putem vorbi aici despre ironie în măsura în care ceea ce "vrea să arate" fabula este atât de exagerat încât faptele nu ar putea fi interpretate întocmai cum ele apar relatate la prima vedere. Analiza dialogului arată o transgresare a modelului prototipic: nu există nicio secvență cu funcție fatică, de deschidere sau de închidere. Intrarea în dialog se face odată cu faza tranzacțională. Am putea veni, în acest caz, cu două explicații: o lege a economiei legată de genul narativ al fabulei însă
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]