1,502 matches
-
eu nu ating carnea de rață, nu mănânc nici aristocraticul pâté de foie gras, pentru că-i preparat din ficat de rață îndopată. Am și eu idiosincraziile mele, vorba aceea: idei puține, dar fixe. Ce mă fac? Iată, însă, că, uneori, providența e cooperantă. Când încep să sosească ceilalți invitați, apare o doamnă, critic muzical, cu un cățel caniș negru. Mă simt obligată să mângâi cățelul - toată viața, până l-am pierdut pe soțul meu, am avut câini de apartament - și stăpâna
Alte întâmplări haioase de peste mări și țări by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/2721_a_4046]
-
excelează în facultatea voinței, căreia nici o piedică nu-i poate opri elanul, în vreme ce Octavian izbește prin candoarea omului inocent, la care ambiția, cvasi-inexistentă, lasă locul impulsurilor altruiste. Primul e încrezător în sine pînă la exaltare luciferică, al doilea crede în providență pînă la tăierea voii. Colegi de liceu în micul port dunărean Limanul-de-Sus, între Damian și Octavian se înfiripă de timpuriu o rivalitate ivită tocmai din discrepanță intimă. Scopul vieții lui Damian e să fie mereu învingător, drept care deviza după care
Verigile trecutului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2613_a_3938]
-
fie privilegiat grație unei selecții care îl preschimbă în sursa de inspirație a lexicului occidental. Mulți termeni cu greutate filosofică poartă în măruntaie un sediment vizual, și de aceea gîndirea apuseană se sprijină pe concepte cu subînțeles ocular. Noțiuni ca „providență“, „reprezentare“, „intuiție“ sau „respect“ au la origine un filon eminamente văzător, și puțini își dau seama că, atunci cînd le folosesc, trezesc din latență reminiscențele vederii. Gîndim cu ochiul într-o măsură mult mai mare decît cu pielea, limba sau
Caleidoscop gustativ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2576_a_3901]
-
Știri În perioada 3 - 6 noiembrie, la Centrul Expozițional Providența din Iași, are loc prima ediție a Festivalului PROVINO - Vin. Artă. Gastronomie. PROVINO reinventează ideea de festival, îmbinând artă alegerii și servirii vinului cu arta culinara și arta plastică. Organizat sub forma unui eveniment expozițional dedicat publicului larg, publicului specialist
Festivalul PROVINO [Corola-blog/BlogPost/99884_a_101176]
-
Vizitatorii festivalului PROVINO vor putea asista la spectacole de bartending oferite de producătorii de băuturi alcoolice distilate și spirtoase care doresc să-și promoveze produsele. Spectacolele vor avea loc zilnic pe o scenă special amenajată, amplasată în incinta Centrului Expozițional Providența. WINE SHOP, zona unde publicul vizitator va găsi și va putea cumpăra diverse mărci de vinuri dar și accesorii din industria vinului. TERASĂ PROVINO, spațiu dedicat publicului larg și vinurilor de masă, loc de întâlnire și petrecere pentru vizitatorii Festivalului
Festivalul PROVINO [Corola-blog/BlogPost/99884_a_101176]
-
cincilea Patriarh al României; din motivul că scriitorul, cărturarul, monahul, teologul și arhiereul Teoctist este o adevărată piatră de hotar pentru cultura și spiritualitatea bisericii și a poporului nostru!... În încheiere vin să întreb, cu multă nădejde și încredere în Providența Divină, ce va urma după toate acestea, care va fi mersul și evoluția Bisericii în viitor, deoarece iată, ea se confruntă cu o mulțime de probleme și de crize, tot mai acute pe zi ce trece, multe dintre ele generate
NOUĂ ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A PREAFERICITULUI PĂRINTE TEOCTIST ARĂPAŞU – PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE (1915 – 2007)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380129_a_381458]
-
timp iartă Pe cel dus din orice vină. Apoi raza explodează Peste tot ce-nmugurește Păstrând conștiința trează Omului ce o-ndrăgește. Asta-i marea înștiințare Despre ziua de armindeni; Omul trăiește sau moare, Lumina e pretutindeni. Așa vrut-a providența Ca această zi să fie Lumina ce dă licența Morții care reînvie. De aceea primăvara Este-aleasă ca mireasă, Ca oricât ar fi povara Să devin-arhondăreasă. Bucuresti, 16.04.2016 Referință Bibliografică: Armindeni, (ziua reînvierii noastre) / Ilie Marinescu : Confluențe Literare, ISSN
ARMINDENI, (ZIUA REÎNVIERII NOASTRE) de ILIE MARINESCU în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380162_a_381491]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > OMAGIU LUI EMINESCU Autor: Lilia Manole Publicat în: Ediția nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Eminescu nu avea intenții, Toate i le dăruiră Providența, Existând Poet, iubind poeții, A luminat pe lume Eminența. Averile le-avea în suflet Și-mpovărat cu sine însuși, Era icoana dulcelui precuget, Izvor de lacrimă, purtându-și. În ochii mari se-nveșnicea Luceafărul, de sus, urcând, Eminescu -n grai se
OMAGIU LUI EMINESCU de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380239_a_381568]
-
fiu duhovnicesc una sinceră, profundă, într-un cuvânt, autentică?!... - Mai rar, dar este. Să ne rugăm să se îndesească, să se întărească!... 11. - Care ar fi soluția sau modalitatea îndreptării acestei stări de fapt, a acestei situații de compromis?!... - Implorând Providența Divină să privească spre noi cu ochi milostivi și povățuitori, convinși fiind că se aplică și aici cuvântul Scripturii care zice că „Fără de Mine nu puteți face nimic”. 12. - Credeți că lucrările de învățătură ortodoxă, „catehismele” noastre prezintă corect lucrurile
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOAN IOVAN DE LA MĂNĂSTIREA RECEA – JUDEŢUL MUREŞ, LA OPT ANI DE LA STRĂMUTAREA SA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ, PĂMÂNTEASCĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1963 din 16 mai 20 [Corola-blog/BlogPost/382177_a_383506]
-
dar și în ele se strecoară, uneori, păreri subiective. 13. - Este nevoie, cumva, de o (re)catehizare a credincioșilor noștri cu privire la această problemă a Bisericii și nu numai, adică asistăm, cumva, la o „evoluție” istorică a acestei probleme?!... - Repet, numai Providența Divină va face lumină în privința cursului creștinismului nostru, care nu se poate concepe decât urcând din nou, spre culmile desăvârșirii!... 14. Vedeți cumva, o stare de revigorare a acestei situații, sunteți optimist, în acest sens?!... - Da, bineînțeles, nu cred, ci
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOAN IOVAN DE LA MĂNĂSTIREA RECEA – JUDEŢUL MUREŞ, LA OPT ANI DE LA STRĂMUTAREA SA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ, PĂMÂNTEASCĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1963 din 16 mai 20 [Corola-blog/BlogPost/382177_a_383506]
-
l-au preocupat în mod deosebit (vezi Question économique des Principautés Danubiennes); pentru el, explicația ultimă, divină, are mai multă forță decît explicațiile materiale și parțiale. A fost convins că România beneficiază de un destin înalt, decis de însăși mîna Providenței: "Românii își păstrară naționalitatea lor. O mînă providențială priveghiă asupră-le și îi strecură minunat din toate primejdiile. Aceasta ne va aduce să credem că o nație, care în mijlocul atîtor nevoi și-a păstrat naționalitatea ei în curgere de optsprezece
Călugăr și soldat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8314_a_9639]
-
De mai bine de 4 săptămâni, râuri de cerneala au curs pe imprimantele din tipografiile cotidianelor și revistelor care au avut bunăvoința să consemneze și să urmărească desfășurarea acestui mare eveniment, acestui cadou pe care Providența, cu mijloacele ei aparent bizare dar totdeauna eficiente, îl face oamenilor de cultură și de bunăvoință nu numai din România ci de pretutindeni. Pentru noi, cei din „lumea veche′′ această desfășurare de mare anvergură este un cadou prin care ne
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
Sorin Lavric Multora dintre cititori cărțile de popularizare a darwinismului le sună incomod și iritant. E în ele o voință de a-i rupe de obișnuințe și de a le aminti că Dumnezeu, creația și providența sunt vorbe goale, încît a le citi cu inima ușoară e peste puterile lor. Și, în loc să le cerceteze cu curiozitatea spiritului dornic de a se cultiva, le străbat cu stenahoria crescîndă a celor care se simt agresați. De aceea, deși
Surprizele selecției by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6901_a_8226]
-
face figura unui iremediabil nefericit: cariera îi va fi umbrită de scandaluri penibile, iar în fața ostilității crescînde a breslei, profesorul va dezvolta reacția firească a unui ostracizat: se va crede victima unui complot menit a-i neutraliza rostul hotărît de providență, detaliu pe care nu se sfiește să-l spună într-o petiție înaintată Ministerului Instrucțiunii în 15 septembrie 1924: "Subsemnatul Marin Ștefănescu, profesor titular de Filozofie la Universitatea din Cluj, am crezut că rostul meu este acela al unui apostolat
O victimă a credinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8089_a_9414]
-
vină, fiecare consideră că el e soluția, fiecare își face un autoportret atunci când propune un portret-robot al viitorului lider și fiecare spune că e dispus să se sacrifice, dacă partidul i-o cere sau dacă națiunea îl cheamă sau dacă Providența îl investește cu o misiune. Spectacolul e destul de comic, dacă n-ar fi și puțin tragic în ceea ce ne privește ca partid. Eu aș mai lipsi în tot haloimăsul ăsta să vin să spun că liderul ideal ar trebui să
Paleologu, în așteptare activă, întrucât la PDL ciomăgeala e în toi by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/39222_a_40547]
-
făceau ca zona să nu prezinte interes pentru alte viețuitoare. Era mai mult decît speraseră: aveau unde să pună capul jos, fără să se teamă că vor fi alungați; puteau să vîneze, fără să ia din hrana nimănui; și, cu ajutorul providenței, aveau să treacă cu bine de riscurile primelor luni de viață. Puiuțul creștea ca din apă, impasibil la problemele părinților lui. Pentru Lupino conta doar că-i avea aproape pe amîndoi și că-l iubeau ca pe lumina ochilor, că
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
înainte s-o cotești, e un soi de aprozar de la care poți cumpăra orice, mai ales ceea ce nici nu-ți trece prin minte că ți-ar trebui vreodată. Tocmai acest conglomerat de cutii și cu tiuțe îmi salvează serile târzii. Providența sau mai știu eu cine hotărâse totuși ca seara aceea să nu se numere printre cele patronate de Fortuna. Și, cum o nenorocire nu vine niciodată anunțată, iar vreun vis premonitoriu nu mi se arătase, nu mică mi-a fost
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
aceea privitoare la diplomația secretă: în Constituantă, Pétion32 și Volney 33 au atacat-o, susținând că Franței îi era suficient ca ea să fie justă. Rewbell 34 declara că o mare națiune nu ar trebui să aibă drept aliați decât Providența, Forța și Justiția. Convenția, mai realistă decât Constituanta (care avea în vedere faptul că Franța nu este singură în lume), a acordat Comitetului Salvării Publice împuternicirea de a negocia în secret, dacă ea ar fi considerat. Lucrurile și-au reluat
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
nu uita nimic din ce le-ar fi putut ușura lor* sarcina pe lângă miniștrii străini; era prolific în sfaturi bune și, totodata, era un mare povestitor de anecdote. Om cu adevărat minunat, mărturisea că, după spusele regelui Alfons al XII-lea102, Providența fusese aceea care, din tot universul, îl alesese doar pe el pentru acel post. Naturalmente, astfel de reguli de protocol apar astăzi puțin demodate. Dacă se găsesc, întotdeauna, și persoane care au pentru aceste uzanțe un soi de respect evlavios
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
linii de forță ce va domina viitorul. Paradoxal, marii profeți sunt și marii neputincioși Profeția exorcizează realul sau îl programează pentru o nouă relansare, într-o versiune purificată și purificatoare? Profeția e un fel de prevedere, dacă nu e chiar providență. Cine prevede, previne. Cine prevede, poate să preîntâmpine! Nu-i mai puțin adevărat, însă, că divinitatea care le știe și le vede pe toate, în a cărei conștiință uriașă toate evenimentele istoriei se află în simultaneitate, nu intervine ca să le
Dan Stanca - "Adevărata miză a cărților mele este erosul, nu logosul" by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/8705_a_10030]
-
toată splendoarea unei monstruoase dezvoltări freudiene asemeni unei flori carnivore. În toată povestea este rătăcit și un puști exceptat de pe lista de consumabile a cuplului criminal și care-și manifestă afecțiunea pentru doamna Lovett, însă el nu beneficiază de intervenția Providenței ca în cazul lui Pip din Marile speranțe, izbăvit de ocnașul cu care se purtase omenește. Cu alte cuvinte, filmul constituie un experiment interesant susceptibil de atenție din perspectiva amestecului genurilor și registrelor ducînd pînă la ultimele consecințe partea macabră
Bărbierul și moartea by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8765_a_10090]
-
Cînd ai acumulat eșec după eșec, nu știu să existe un lucru mai avantajos decît să le pui pe seama Nenorocului; el explică și justifică totul, are virtuți aproape magice: cu el sîntem absolviți în ochii tuturor... Nenorocul reușește acolo unde Providența a dat greș. Fără ideea Nenorocului și a virtuților sale liniștitoare, ar fi tot atîtea sinucideri cîte eșecuri! Îndată însă ce ne gîndim la El, ne calmăm; suportăm totul și sîntem aproape mulțumiți să fim loviți de soartă. Explicația prin
Eșecul, această rană, acest balsam... by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/8845_a_10170]
-
scriitorul român îi inspirase acestuia din urmă atât trama capodoperei sale, cât și personajul Pantazi din Craii de Curtea-Veche. Articolul era semnat Daniel Silva Perdigăo. Beneficia și de o notă introductivă din partea lusitanistului Mihai Zamfir. Marcat de acea lectură, de câte ori Providența mă ajuta să ajung în Portugalia, încercam să dau de autorul memorabilelor pagini. N'avui noroc (în schimb, el da: fusese numit atașat cultural și director al reprezentanței Institutului Camőes în Guineea Bissau). Abia acum un an, reușii să-l
Frânturi lusitane - Lusoromânul by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/8905_a_10230]
-
două stihii - tradiția și știința -, realizăm că cea de-a doua este pe cît de adevărată pe atît de nemîngîietoare, și că, în loc de consolări și speranțe, optica ei ne oferă imaginea absurdă a unui univers din care orice urmă de providență a dispărut. În plus, eficiența ei pragmatică, pierzîndu-și pe drum virtuțile sufletești curative, s-a transformat într-o sursă de disperare. Copleșiți de atîtea informații de indubitabilă valabilitate, ne chircim sub uscăciunea lor științifică. Ne lipsesc tocmai sensurile tradiționale, adică
Războiul nevăzut by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9776_a_11101]
-
bun și cel rău nu respectă o clauză a pro-venienței sociale, bunul american re-gă-sindu-se în ambele tabere. Ca și cel rău. Ceea ce transformă lupta pentru identificarea binelui și a răului, într-o luptă surdă fără eroi, cu multe erori, unde providența stă uneori într-un foc de armă bine țintit, la momentul oportun. Nu este, oare, chiar lecția pe care Frank Costello o predă tînărului Sullivan? Corectarea erorii de sistem, în--carnată de Colin Sullivan, se face nu după litera legii, ci
Băieţi buni, băieţi răi by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9904_a_11229]