363 matches
-
activitatea sa: “Trompetta Carpaților” București: 16/28 martie, 2/14 aprilie și 10/22 septembrie 1872 și 2 martie 1875; București, 31 ianuarie și 3 mai 1874 și 16 iunie 1876; “Le Journal de Bucarest”, București 18 ianuarie 1872, “Corespondenția provinciala” Piatra 30 mai 1876. Autorii citați nu se refereau nici la ceea ce scrisese despre “Semănătorul”, Uricarul de la Iași. * Înființarea societății culturale UNIREA în anul 1870 a avut ca scop principal instalarea în Bârlad a u nei tipografii și de a
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
tipărește” - prima fiind „Carașul juridic” - apărută în anii 1927 - 1928, când era președinte la Tribunalul Caraș. Revista Justiția Tutovei are menirea de a stimu la „energiile locale, de a scrie, de a activa și ieși din rutina profesională și apatia provincială iar ca organ de publicitate, deci de control public, exercită cea mai bine făcătoare instruire asupra activității birocratice a justiției, prin insuflarea unei atenții mai deosebite în redactarea hotărârilor, prin o motivare mai completă și o soluționare mai juridică”. În
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Vasluiul nu a avut profesorul universitar Nicolae Crețu (n. la Bârlad) de la Universitatea " Al. I. Cuza" din Iași , dar el reprezintă sigur, ca mulți alții, o valoare inițial locală afirmată în context național, ca și publicistul George Stoian. Buchetul mândriei "provinciale" cu cei reușiți pe podiumul național, include fără îndoială pe Mircea Ciubotaru (cât era la liceu la Negrești, a scos revista Axa), cercetător, monografist și prezență activă la mari manifestații culturale și literare, Mircea Colo șenco, dar mai ales pe
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
mama ei, care îi va ajunge câțiva ani. Dar nu dispunea de cunoștințe întinse despre locuri și oameni care ar fi putut conferi maturitate scrierilor sale. Dorea să-și deschidă ochii, să întrezărească realitățile universului care se aflau dincolo de cele provinciale. Înainte de 1929 îl citise și imitase pe Gide, și citise despre călătoriile lui exotice. Dacă ar fi călcat pe urmele lui, medita ea, ar fi putut să dobândească înțelepciunea care îi lipsea. Frecventele călătorii în Italia îi deschiseră noi perspective
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
criteriul teritorial, cel al periodicității (permanente, neregulat-intermitente, ordinare și extraordinare), modalitatea de reprezentare, competența (în probleme interne și externe, judecătorești, fiscale, administrative, militare etc.), cel cronologic și al structurii stărilor. Criteriul teritorial permite clasificarea Adunărilor de stări în tipurile: generale, provinciale/regionale și locale/orășenești. În majoritatea țărilor europene au funcționat, alături de adunările convocate pentru întregul teritoriu aflat sub jurisdicția suveranului, Adunări de stări provinciale și locale. Cele trei tipuri de Adunări de stări astfel constituite se regăsesc în Franța, Polonia
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
lor fiind formală. Olanda înfățișa însă un tablou politic diferit. Ea număra 66 de Dietine grupate în șapte provincii, care erau reprezentate în Statele Generale. S-a înființat și un Consiliu de Stat, ca mediator între Statele Generale și cele provinciale, pentru a nu se prejudicia interesele nici unei provincii. Executarea hotărârii aparținea, în general, autorității locale. În Elveția, după adoptarea Cartei federale (Pfaffenbrief) în anul 1370, fiecare dintre cele opt cantoane avea Dietă proprie. Funcționa și o Dietă federală (Tagsatzung), la
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Polonia stabilește cazul tipic al regatelor în care au funcționat trei categorii de Adunări ale stărilor privilegiate. Seim Walny Marea Dietă națională s-a constituit târziu, fiind convocată pentru prima oară în anul 1493 (Model Parliament). Ea a înlocuit Dietinele provinciale (seimiki generalne), organizate în urma sancționării Privilegiilor de la Nieszawa (1454). Rolul principal revenea Dietinelor locale (seimiki ziemskie), a căror convocare a fost statuată în Privilegiile de la Cracovia (1433), ce au constituit principalul instrument în consolidarea puterii politice a șleahtei (szlachta), având
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
în serviciul țarului, în unele cazuri și de orășeni, despre "cinurile" societății ruse, din rândul cărora se convoca Adunarea țării. Mult mai precisă este constituirea Dietei în Serbia pe vremea Nemanizilor 173, care cuprindea stările în Diete generale (sbor) și provinciale. Infleunețele occidentale în organizarea Dietei generale, îndeosebi cele ce corespund Ungariei ultimilior arpadieni, se intersectează cu cele bizantine în privința constituirii Dietelor locale din perioada lui Ștefan Dușan. Impactul acestor influențe este vizibil și în spațiul românesc. Adunările de stări din
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
astfel cum este ea cunoscută deja cu prilejul primei convocări a Statelor Generale (1302), se făcea separat, pe stări. După moartea lui Filip al IV-lea marea nobilime începe să recâștige privilegiile. Din anul 1314 Statele Generale, apoi și cele provinciale, au exercitat dreptul de a aproba impozitele extraordinare, întărindu-și în acest fel poziția față de rege. În același an s-a născut ideea unui control asupra regalității, idee ce va fi reluată în 1355191. Datorită opoziției crescânde a stărilor privilegiate
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
articolului 9 din Statutul Uniunii de la Utrecht, unanimitatea era rezervată problemelor care priveau pacea și războiul, tratatele și ridicarea impozitelor. În celelalte probleme se admitea votul majorității. Un Consiliu de Stat era înființat ca mediator între Statele Generale și cele provinciale, cu misiunea de a nu prejudicia interesele nici unei provincii. Executarea hotărârii aparținea, în general, autorității locale. Rămășiță a puterii suverane, de acum desființate, a rămas doar demnitatea de "locțiitor" (Stathouder) deținută de Casa de Orania-Nassau. În Belgia, pe care Filip
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
în persoană ori reprezentat de funcționari ai Coroanei, trecea pe la toate Dietinele. Procedura era foarte lungă. După acordarea Privilegiilor de la Nieszawa s-a stabilit ca Dietinele locale să desemneze delegați cu mandat imperativ, care să prezinte hotărârile lor în fața Dietinelor provinciale (seimiki generalne) la care participau regele și Consiliul regal. Cum șleahta nu era obligată decât prin legile adoptate de Dietinele locale (seimiki ziemskie), iar acordul între aceste dietine era indispensabil, s-au înlocuit Dietinele generale (provinciale) cu Seim Walny (Marea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
puternic pentru a-i opri ascensiunea. Accesul șleahtei în Dieta țării (Seim) este evidențiat și prin modul de constituire al acesteia, procedura de lucru și evoluția instituțiilor: de la Dietinele locale (seimiki ziemskie) confirmate la Cracovia în anul 1433 la Dietinele provinciale (seimiki generalne) constituite după acordarea Privilegiilor de la Nieszawa (1454) și, tot ca urmare a acestora, formarea Dietei naționale (Seim Walny), convocată prima dată la Piotrkow în anul 1493. Dacă particularismele provinciilor nu au împiedicat crearea Dietinelor provinciale și apoi a
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
convocând Seimul la Kolno pentru anul 1512, fără rezultat. În același an Marea Polonie trimitea în Dieta de la Piotrkow, în ciuda apelurilor regale, tot mandatari cu puteri limitate. Se impunea a fi adoptată o nouă Constituție pentru apărarea țării. În Dietinele provinciale de la Poznan și Nowy Korezyn, Sigismund cel Bătrân va face apel pentru a doua oară la înțelegere din partea stărilor. Dar cele două adunări au adoptat separat legea, după care apărarea țării va fi asumată pe rând de fiecare din cele
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
1164, alegerea regelui se făcea cu majoritate. Despre dietele Norvegiei se cunosc mai multe date numai din secolul al XVII-lea. Rolul lor politic era de mai mică importanță, deoarece regele era cel care hotăra dacă Adunarea generală sau Dietinele provinciale ale stărilor privilegiate trebuiau reunite, iar decizia finală îi aparținea. Adunarea generală a stărilor privilegiate era compusă din nobili, episcopi, aleșii clerului și deputații țăranilor. Adunările provinciale erau mult mai numeroase. Dezvoltarea regimului de stări în Suedia a fost favorizată
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
în schimbarea identității, vestimentația sofisticată a secolului al XIX-lea ajutându-le în acest sens83. Identitatea Parizienei este sursa de confuzie și complexitate. Mai multe tipuri de opoziții și apropieri converg în delimitarea identității ei: femeia franceză/femeia străină, Pariziana/ provinciala, mondenă/alte clase sociale, Parizianul/Pariziana. Acestea ar putea constitui obiectul unor studii aparte, de aceea ne-am propus doar să sintetizăm anumite aspecte pertinente ale acestor opoziții care ar permite delimitarea femeii pariziene de altele. Dificultatea definirii femeii pariziene
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
plus; une Espagnole pourra le devenir à la troisième génération. (...) Leș Italiennes șont Parisiennes de droit après trois mois de séjour, le temps d'oublier le moț signor!" [Bauer, p.5]. Profilul Parizienei apare mai reliefat dacă se compară cu provinciala: "c'est une Parisienne. Ce moț dit tout. Pour en comprendre la portée, îl faut avoir connu la décence roide et la pudeur guindée de certaines provinciales" [Delord, p.4]. Portretul provincialei este într-un registru desconsiderator 87. Personajele provinciale
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Parizienei apare mai reliefat dacă se compară cu provinciala: "c'est une Parisienne. Ce moț dit tout. Pour en comprendre la portée, îl faut avoir connu la décence roide et la pudeur guindée de certaines provinciales" [Delord, p.4]. Portretul provincialei este într-un registru desconsiderator 87. Personajele provinciale, măi naive și mai generoase, se deosebesc de cele citadine mai sofisticate, măi egoiste. Cum a arătat Flaubert prin numeroșii săi provinciali, acestea sunt "des personnages de désir et de rêve" [Dubois
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
deosebesc de cele citadine mai sofisticate, măi egoiste. Cum a arătat Flaubert prin numeroșii săi provinciali, acestea sunt "des personnages de désir et de rêve" [Dubois, p.222]. Pariziana, fire destul de pragmatică, nu mai trăiește în lumea romantică a iluziilor. Provincialele din Niortle imită toaletele și manierele doamnelor din Paris: "leș dames, dont on voyait leș épaules nues passer dans l'entrebâillement des rideaux, balançaient leurs chignons, frisés à la mode de Paris" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.316]. Dar
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Niortle imită toaletele și manierele doamnelor din Paris: "leș dames, dont on voyait leș épaules nues passer dans l'entrebâillement des rideaux, balançaient leurs chignons, frisés à la mode de Paris" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.316]. Dar ceea ce provincialele nu pot imită este spiritul Parizienelor 88. Ură este sentimentul care poate să apară la confruntarea citadinei cu provinciala. Mama lui Georges Duroy, față în față cu nora citadina, percepe foarte acut diferențele dintre rural și urban 89. Complexitatea Parizienelor
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
entrebâillement des rideaux, balançaient leurs chignons, frisés à la mode de Paris" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.316]. Dar ceea ce provincialele nu pot imită este spiritul Parizienelor 88. Ură este sentimentul care poate să apară la confruntarea citadinei cu provinciala. Mama lui Georges Duroy, față în față cu nora citadina, percepe foarte acut diferențele dintre rural și urban 89. Complexitatea Parizienelor are ca origine, susține Taxile Delord, faptul că cinci din șase pariziene sunt provinciale 90 prin spiritul și obiceiurile
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
est nombreuse. Elle demeura ignorante de la grande ville, de son monde élégant, de șes plaisirs, de șes costumes, comme elle était demeurée ignorante de la vie, de șes perfidies et de șes mystères" [Maupassant, Le pardon, în La parure, p.282]. Provinciala este mai conservatoare decât femeia citadina față de problemele de egalitate între sexe, ea transformându-se într-o anexă a bărbatului, care, nefiind ajutorata de el, îmbătrânește și moare mai repede decât femeile de la oraș. Provinciala este prizoniera în casa ei
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
în La parure, p.282]. Provinciala este mai conservatoare decât femeia citadina față de problemele de egalitate între sexe, ea transformându-se într-o anexă a bărbatului, care, nefiind ajutorata de el, îmbătrânește și moare mai repede decât femeile de la oraș. Provinciala este prizoniera în casa ei, izolată de lume, cum este Pauline Quenu, care devine tiranul întregii case în La Joie de vivre de Zola. Talentele ei intelectuale înăbușite și slab ghidate sunt otrăvite prin lipsa de stimulări externe. Instalarea la
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
femme est cent fois plus femme à Paris qu'en aucune autre cité de l'univers" [Uzanne 1910, p.18, subl.n.]. În sensul acesta, rolul Parisului poate fi comparat cu cel al lui Pigmalion. Parisul le transformă pe unele provinciale în Pariziene, cum ar fi doamna Arnoux sau Denise Baudu, care aduc la oraș și cele mai bune calități 91. Denise devine o veritabilă Pariziana, care îl seduce pe versatul Mouret: "Et elle jetait à Mouret le regard moqueur d
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
pervertite de moravurile Parisului. În acest mod, în interiorul unui român sau al unui ciclu românesc se organizează un sistem de personaje, o ierarhie, bazată pe contrast, paralelism, complementaritate, diversitate etc. Astfel, Stendhal a edificat un contrast între iubirea adevărată a provincialei Mme de Renal și dragostea inventată sau vanitoasa a Parizienei Mathilde de La Mole. În L'Education sentimentale, burgheza comme îl faut Mme Arnoux este femeia inaccesibila, în comparație cu curtezana Rosanette, iar pariziana Mme Dambreuse este o mondenă rafinată contrapusa provincialei sălbatice
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
a provincialei Mme de Renal și dragostea inventată sau vanitoasa a Parizienei Mathilde de La Mole. În L'Education sentimentale, burgheza comme îl faut Mme Arnoux este femeia inaccesibila, în comparație cu curtezana Rosanette, iar pariziana Mme Dambreuse este o mondenă rafinată contrapusa provincialei sălbatice Louise Roque. Motivele și scenariile de a deveni Pariziana sunt multiple și diverse. Printre ele, un motiv comun este cel al doamnei Correur. Provenind dintr-o bună familie din Vendée, ea ajunge la Paris în speranța de a ascunde
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]