KorAP: Find »[drukola/base=proxenetism & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...15 >

372 matches

Corola-website/Law/277081_a_278410

A.I., D.V. și persoana vătămată B.V.A. În motivarea apelului, parchetul a invocat nelegalitatea pedepsei aplicate inculpatei C.A.I., precum și netemeinicia schimbării încadrării juridice din infracțiunile de trafic de minori prevăzută de art. 211 din Codul penal în infracțiunea de proxenetism prevăzută de art. 213 alin. (2) din Codul penal (o infracțiune), art. 213 alin. (1) din Codul penal (o infracțiune) și art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri

EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277081_a_278410]
cererea inculpatului D.V. de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile prin care să se dea dezlegare chestiunii de drept: "în cazul infracțiunii de proxenetism prevăzute de art. 213 din Codul penal - în modalitatea înlesnirii practicării prostituției, dacă faptele sunt săvârșite față de o persoană majoră și de una minoră, sunt realizate elementele constitutive ale unei singure infracțiuni prevăzute de art. 213 alin. (1) și (3

EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277081_a_278410]
instanței supreme în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile referitor la chestiunea de drept anterior menționată. III. Punctul de vedere al completului care a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție Completul de judecată a apreciat că, în cazul infracțiunii de proxenetism prevăzute de art. 213 din Codul penal - în modalitatea înlesnirii practicării prostituției săvârșirea faptelor față de o persoană majoră și de una minoră, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, conduce la întrunirea elementelor constitutive ale unei singure infracțiuni prevăzute de art. 213

EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277081_a_278410]
din Codul penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal. Argumentele în susținerea acestei soluții derivă din însăși voința legiuitorului, în sensul că pluralitatea de subiecți pasivi nu determină o pluralitate de infracțiuni, ci o infracțiune unică de proxenetism, iar în alin. (3) al art. 213 din Codul penal este reglementată o variantă agravată a infracțiunii care absoarbe în conținutul său forma-tip. Astfel, formularea din art. 213 alin. (1) din Codul penal - de către una sau mai multe persoane

EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277081_a_278410]
care se adaugă anumite elemente circumstanțiale, care pot să se refere la aspectul material sau moral al faptei, la obiectul sau subiecții acesteia, ori la locul și timpul săvârșirii acesteia, conducând la o gravitate mai ridicată. În cazul infracțiunii de proxenetism, reglementarea variantei agravate din art. 213 alin. (3) din Codul penal are în vedere calitatea subiectului pasiv, aceea de persoană minoră, circumstanță care se grefează pe elementele constitutive de la alin. (1) al aceluiași articol și nu conduce la o pluralitate

EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277081_a_278410]
judecată al Curții de Apel Timișoara, nu pot fi reținute ca argumente dispozițiile art. 238 lit. b) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, întrucât în noua reglementare infracțiunea de proxenetism este o infracțiune contra persoanei. Astfel, o analiză în acest sens a fost efectuată de Curtea Constituțională în considerentele Deciziei nr. 874 din 15 decembrie 2015 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 213 alin. (1) din Codul penal

EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277081_a_278410]
I, nr. 170 din 7 martie 2016, în care s-a arătat că: Rațiuni de politică penală - referitoare la asigurarea protecției persoanelor vulnerabile față de faptele de exploatare a acestora prin practicarea prostituției - au impus însă legiuitorului să incrimineze, în continuare, proxenetismul, atât în modalitățile normative simple de la art. 213 alin. (1) din noul Cod penal, cât și în modalitățile agravate reglementate la alin. (2) și (3) ale aceluiași articol, valoarea socială ocrotită fiind diferită față de cea avută în vedere de Codul

EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277081_a_278410]
noul Cod penal, cât și în modalitățile agravate reglementate la alin. (2) și (3) ale aceluiași articol, valoarea socială ocrotită fiind diferită față de cea avută în vedere de Codul penal anterior. De altfel, Codul penal din 1969 prevedea infracțiunea de proxenetism în titlul IX - Infracțiuni care aduc atingere unor relații privind conviețuirea socială", la cap. IV - Alte infracțiuni care aduc atingere unor relații privind conviețuirea socială", în timp ce în noul Cod penal incriminarea faptei de proxenetism a fost adusă în titlul destinat

EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277081_a_278410]
penal din 1969 prevedea infracțiunea de proxenetism în titlul IX - Infracțiuni care aduc atingere unor relații privind conviețuirea socială", la cap. IV - Alte infracțiuni care aduc atingere unor relații privind conviețuirea socială", în timp ce în noul Cod penal incriminarea faptei de proxenetism a fost adusă în titlul destinat protecției persoanei, care este titlul I - "Infracțiuni contra persoanei", printre infracțiunile care se referă la exploatarea persoanelor vulnerabile, având reglementarea în cap. VII - "Traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile". Astfel, pornind de la grupul de infracțiuni

EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277081_a_278410]
persoanei, care este titlul I - "Infracțiuni contra persoanei", printre infracțiunile care se referă la exploatarea persoanelor vulnerabile, având reglementarea în cap. VII - "Traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile". Astfel, pornind de la grupul de infracțiuni în cadrul căruia a fost inclusă fapta de proxenetism în noul Cod penal, obiectul juridic principal al acestei infracțiuni constă în relațiile sociale referitoare la atributele fundamentale ale persoanei, relații care presupun procurarea mijloacelor de existență prin muncă, în condiții de respect pentru regulile de morală și de asigurare

EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277081_a_278410]
de existență prin muncă, în condiții de respect pentru regulile de morală și de asigurare a demnității umane, cu excluderea oricăror acte de dobândire a unor foloase patrimoniale din practicarea prostituției de către o altă persoană. Având în vedere necesitatea reprimării proxenetismului și ținând cont de faptul că acesta este legat, în mod indisolubil, de comerțul sexual, a fost necesară, totodată, și definirea "practicării prostituției", în art. 213 alin. (4) din noul Cod penal, ca fiind întreținerea de acte sexuale cu diferite

EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277081_a_278410]
alin. (4) din noul Cod penal, ca fiind întreținerea de acte sexuale cu diferite persoane în scopul obținerii de foloase patrimoniale pentru sine sau pentru altul. Prin urmare, completul de judecată a apreciat că subiectul pasiv principal al infracțiunii de proxenetism este persoana asupra căreia se răsfrâng activitățile menționate de art. 213 alin. (1) din Codul penal. IV. Punctele de vedere ale procurorului și părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept Apărătorul inculpatul D.V. a opinat în sensul că în cazul infracțiunii

EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277081_a_278410]
persoana asupra căreia se răsfrâng activitățile menționate de art. 213 alin. (1) din Codul penal. IV. Punctele de vedere ale procurorului și părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept Apărătorul inculpatul D.V. a opinat în sensul că în cazul infracțiunii de proxenetism prevăzute de art. 213 din Codul penal - în modalitatea înlesnirii practicării prostituției, săvârșirea faptelor față de o persoană majoră și de una minoră conduce la realizarea elementelor constitutive ale unei singure infracțiuni prevăzute de art. 213 alin. (1) și (3) din

EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277081_a_278410]
Codul penal, care s-a dorit a fi o atenuare a rigorilor art. 35 din Codul penal privitor la infracțiunea continuată. În acest sens, a învederat că doctrina de drept penal a statuat în unanimitate că în situația infracțiunii de proxenetism prevăzute de art. 213 din Codul penal subiectul pasiv principal este statul, iar nu persoanele a căror activitate este înlesnită, aceste persoane fiind doar subiecți pasivi secundari, deoarece, spre deosebire de infracțiunea prevăzută de art. 211 din Codul penal, ele nu sunt

EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277081_a_278410]
2009 privind Codul penal cu aspectul că subiectul pasiv principal al infracțiunii sunt statul și societatea, alături de prevederea din finalul alin. (1) al art. 213 din Codul penal, a rezultat că pluralitatea de infracțiuni este exclusă în cazul infracțiunii de proxenetism, în toate cazurile. În acest sens, a fost invocată și Decizia nr. XVI din 19 martie 2007 cu privire la raportul dintre infracțiunea de proxenetism prevăzută în art. 329 din Codul penal și infracțiunea de trafic de persoane prevăzută în art. 12

EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277081_a_278410]
art. 213 din Codul penal, a rezultat că pluralitatea de infracțiuni este exclusă în cazul infracțiunii de proxenetism, în toate cazurile. În acest sens, a fost invocată și Decizia nr. XVI din 19 martie 2007 cu privire la raportul dintre infracțiunea de proxenetism prevăzută în art. 329 din Codul penal și infracțiunea de trafic de persoane prevăzută în art. 12 din Legea nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 542 din

EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277081_a_278410]
București, Cluj, Constanța, Craiova, Galați, Iași, Oradea, Ploiești, Suceava, Târgu Mureș, Timișoara și Pitești și instanțele arondate acestora. În urma analizei răspunsurilor primite au rezultat, în principal, două opinii în legătură cu problema sesizată: Prima este în sensul că, în cazul infracțiunii de proxenetism prevăzute de art. 213 din Codul penal în modalitatea înlesnirii practicării prostituției, dacă faptele sunt săvârșite față de o persoană majoră și una minoră, sunt întrunite elementele constitutive ale unei singure infracțiuni de proxenetism, în varianta agravată prevăzută de art. 213

EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277081_a_278410]
în sensul că, în cazul infracțiunii de proxenetism prevăzute de art. 213 din Codul penal în modalitatea înlesnirii practicării prostituției, dacă faptele sunt săvârșite față de o persoană majoră și una minoră, sunt întrunite elementele constitutive ale unei singure infracțiuni de proxenetism, în varianta agravată prevăzută de art. 213 alin. (1) și (3) din Codul penal. S-a apreciat că, din conținutul normei de incriminare, pluralitatea subiecților pasivi nu determină o pluralitate de infracțiuni. În continuare, s-a arătat că alta ar

EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277081_a_278410]
alin. (1) al art. 213 din Codul penal sintagma "de către o persoană", iar ulterior, într-un alt alineat, o formă agravată dată de numărul subiecților pasivi. În cea de-a doua opinie s-a arătat că, în cazul infracțiunii de proxenetism prevăzute de art. 213 din Codul penal, în modalitatea înlesnirii practicării prostituției, săvârșirea faptelor față de o persoană majoră și de una minoră, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, conduce la întrunirea elementelor constitutive ale unei singure infracțiuni prevăzute de art. 213

EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277081_a_278410]
a infracțiunii, caracterizează doar pericolul social al faptelor săvârșite, constituie element de circumstanțiere și nu conduce la reținerea mai multor infracțiuni. A fost exprimată și o opinie cvasisingulară (Judecătoria Câmpina și Judecătoria Sinaia) în sensul că, în cazul infracțiunii de proxenetism prevăzute de art. 213 din Codul penal - în modalitatea înlesnirii practicării prostituției - în situația în care faptele sunt săvârșite față de o persoană majoră și una minoră, sunt realizate elementele constitutive a două infracțiuni aflate în concurs, respectiv art. 213 alin

EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277081_a_278410]
Iulia și instanțelor arondate, au fost înaintate următoarele hotărâri: Sentința penală nr. 166 din 3 decembrie 2015, a Tribunalului Hunedoara (nedefinitivă) prin care s-a dispus, printre altele, condamnarea inculpaților C.M.C., P.O.D. și P.S.M. pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism prevăzute de art. 213 alin. (1) și (3) din Codul penal, prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunile prevăzute de art. 211 alin. (1) din Codul penal (două fapte) și art. 213 alin. (1) din Codul penal, cu aplicarea art. 35

EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277081_a_278410]
Sibiu (nedefinitivă), prin care s-a dispus, printre altele, condamnarea inculpaților I.F.C., în temeiul art. 213 alin. (1) din Codul penal, și a inculpatului I.C.A., în temeiul art. 213 alin. (1) și (3) din Codul penal, pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism în formă agravată. Ca urmare a comunicării opiniei majoritare a judecătorilor din cadrul Curții de Apel București și instanțelor arondate (Tribunalul București, Tribunalul Ialomița și Judecătoria Alexandria), au fost înaintate următoarele hotărârii: Decizia penală nr. 617/A din 22 aprilie 2015

EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277081_a_278410]
Punctul de vedere exprimat de Direcția legislație, studii, documentare și informatică juridică din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost următoarea: Acțiunea de înlesnire a practicării prostituției, săvârșită față de o persoană majoră și un minor, constituie infracțiunea unică de proxenetism prevăzută în art. 213 alin. (1) și (3) din Codul penal. În această ipoteză, pluralitatea de subiecți pasivi nu generează un concurs de infracțiuni, ci o unică infracțiune de proxenetism. Acțiunile de înlesnire a practicării prostituției, săvârșite la diferite intervale

EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277081_a_278410]
o persoană majoră și un minor, constituie infracțiunea unică de proxenetism prevăzută în art. 213 alin. (1) și (3) din Codul penal. În această ipoteză, pluralitatea de subiecți pasivi nu generează un concurs de infracțiuni, ci o unică infracțiune de proxenetism. Acțiunile de înlesnire a practicării prostituției, săvârșite la diferite intervale de timp, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, față de aceleași persoane (persoana majoră și minorul), constituie infracțiunea unică de proxenetism în formă continuată prevăzută în art. 213 alin. (1) și (3

EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277081_a_278410]
nu generează un concurs de infracțiuni, ci o unică infracțiune de proxenetism. Acțiunile de înlesnire a practicării prostituției, săvârșite la diferite intervale de timp, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, față de aceleași persoane (persoana majoră și minorul), constituie infracțiunea unică de proxenetism în formă continuată prevăzută în art. 213 alin. (1) și (3) din Codul penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal. În acest caz, condiția privind unitatea subiectului pasiv stabilită în art. 35 alin. (1) din Codul penal

EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277081_a_278410]