1,136 matches
-
cuprinsul revistei nici informațiile și sfaturile utile. Preț: 74 500 lei. l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Ură și dragoste Romanul scriitoarei americane Carson McCullers (1917-1967) a apărut în 1941, aducând autoarei o reputație ambiguă, de prozatoare nevrotică. Doi ofițeri, soțiile lor și un servitor filipinez își trăiesc dramele. Cei șase nu se aseamănă decât prin faptul că fiecare este, în același timp, dar în cu totul alt fel, foarte puternic și foarte vulnerabil. Carson McCullers: Răsfrângeri
Agenda2004-4-04-timp () [Corola-journal/Journalistic/281994_a_283323]
-
nr. 2) va avea loc o întâlnire a tinerilor pe tema „Violența în familie, drogurile și traficul de ființe umane“. ( L. S.) l Sâmbătă, 7 februarie, în cadrul ședinței cenaclului SF „H. G. Wells“ ce va avea loc pe vaporașul Pelican, prozatoarea și traducătoarea Antuza Genescu își va prezenta creații recente. ( I. B.) l În 2004, Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timișoara va organiza nouă parteneriate de afaceri la Timișoara cu parteneri din Uniunea Europeană. ( D. B.) l Pentru tragerea LOTO SPECIAL „6
Agenda2004-6-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282048_a_283377]
-
Tel Aviv, 2000), “Lacul de onix” (București, 2001), “Fiara lirică”, “Umbra”, “Al cincilea punct cardinal”, “Lacrima verde”, “Iarna verde” (București, 2007), “Iarna verde” - poeme alese (Iași, 2011). În 1985 înființează la Tel Aviv un cenaclu literar, sprijinit de soția sa, prozatoarea Mariana Juster. Elita literară pe românește s-a adunat în casa lor, lunar, cu regularitate și seriozitate, în peste 20 de ani. Doi ani mai târziu, în 1987, editează revista literară “Punct”, cu apariții în mai și noiembrie, ajungând până la
Interviu cu poetul Solo Juster. In: Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]
-
a repartizat la “Steagul Roșu”. Nu se chema, încă, “Steagul Roșu”, se chema altfel, nu mai țin minte. În sfârșit, la “Steagul Roșu”, și acolo primeam 600 de lei. La începutul școlii de Literatură m-am căsătorit cu Mariana, viitoarea prozatoare Mariana Juster. Cum ați cunoscut-o? Printre alții, am fost invitat ca ziarist, de Elisabeta Luca, la Comitetul Cinematografiei, ea fiind șefă. Mariana era elevă și lucra acolo. Cum a ajuns ea acolo? Direcția a pornit să caute oameni prin
Interviu cu poetul Solo Juster. In: Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]
-
început nu avea, decât doi oameni sub conducerea Elisabetei Luca: Constantin Chiriță, de la “Scânteia” și Ion Visu, de la “România Liberă”. Cons tantin Chiriță a plecat prin Moldova să caute cadre și s-a întors cu o elevă din Botoșani, actuala prozatoare Mariana Juster și un alt evreu din Piatra Neamț, ștefan Cazimir. Eu am fost chemat la Comitetul Cinematografiei să fac un film documentar și astfel am cunoscut-o pe ea. Ea s-a îmbolnăvit... am căutat-o... Aveam un prieten acolo
Interviu cu poetul Solo Juster. In: Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]
-
șI EDITORUL BIANUALULUI CU ACELAȘI NUME, “PUNCT” În 1985 înființează Cenaclul Literar “Punct”care a funcționat peste 20 de ani, și, cu doi ani mai târziu, în 1987, înființează bianualul “Punct” - ajungând până la nr. 40, fiind susținut de soția sa, prozatoarea Mariana Juster. În primul număr al revistei “Punct”, Solo Juster scrie: “La doi ani de existență, am întocmit această foaie, ca un semn dedicat celor care mi-au susținut ideea de CENACLU.” Citez din articolul “CENACLUL LITERAR” scris de Dr.
Interviu cu poetul Solo Juster. In: Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]
-
Campus... și alții. Dar, mai ales gazdele: Mariana Juster și Solo Juster, și mica lor poveste, atât de simplă și de emoționantă. În urmă cu 12 ani, doi oameni modești, dar mari iubitori de literatură, el - poet cunoscut, ea - originală prozatoare, hotărăsc să deschidă casa lor din strada Miriam Ha-hașmonait ca să creeze un cadru pentru întâlniri literare...” (Tania Lovinescu, revista Punct, Nr. 19, noiembrie 1996, pag.12). “Cenaclul literar “PUNCT” - organizat de scriitorii Mariana Juster și Solo Juster - scoate de două
Interviu cu poetul Solo Juster. In: Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]
-
am încropit acest al 33-lea Punct. Va mai apare cel de-al 34-lea? (S.J., revista Punct, Nr. 33, noiembrie 2003, pag. 8) “În ziua de 18 martie a.c. ASOCIAȚIA SCRIITORILOR ISRAELIENI DE LIMBĂ ROMÂNĂ a decernat premiul ARTZI prozatoarei Mariana Juster și poetului Solo Juster pentru CENACLUL LITERAR PUNCT în preajma împlinirii a două decenii de neîntreruptă activitate.” (Revista Punct, Nr. 34, mai 2004, pag. 2) “20 ANI DE CENACLU De douăzeci de ani? Nu-mi amintesc exact când am
Interviu cu poetul Solo Juster. In: Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]
-
sâmbătă, 13 decembrie, ora 19: vernisajul expoziției personale de pictură și desene a reputatului artist plastic Mihai Sârbulescu din București, membru fondator al Grupului „Prolog“, care a mai expus la Timișoara în 1999. Cuvântul de întâmpinare va fi rostit de prozatoarea Marie-Jeanne Jutea Bădescu. În cadrul vernisajului se va proiecta în premieră filmul documentar „Înscrisuri Mihai Sârbulescu“, o producție a Galeriei „Galleria 28“. Realizator este cineastul Sorin Neamțu, iar textul poartă semnătura scriitoarei Marie-Jeanne Jutea Bădescu. Filmul pune în valoare imagini selectate
Agenda2003-50-03-cultura () [Corola-journal/Journalistic/281817_a_283146]
-
explică Adrian Rachieru, o provocare la polemică pe ton urban, civilizat, la lupta-ntre idei, cam asta ne dorim și sperăm ca demersul nostru să aibă ecou. Invitata celei dintâi ediții, cea programată pentru 27 iunie, va fi jurnalista și prozatoarea Ildico Achimescu“. Plimbare în căruțe cu flori l Până la... casele privitorilor Dacă sunteți în căutarea unui refugiu plăcut și răcoros în fața zăpușelii, o idee salvatoare ar putea fi... o plimbare în căruțe de flori. Care vă așteaptă, frumos rânduite, în
Agenda2004-26-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282575_a_283904]
-
ca o țară înfrântă în război, și nu ca o țară care a ieșit de bună voie din război și s-a alăturat coaliției antihitleriste din propria-i voință. LUNI, 13 SEPTEMBRIE ELVIRA BOGDAN Acum un secol s-a născut prozatoarea Elvira Bogdan. Autoare de literatură pentru copii și tineret, ea a îmbinat istoria și legeda, fantezia și informația. A publicat numeroase cărți, reușite ale genului, cum ar fi: „Vieți fericite“ (1934), „Castelele Loarei“ (1947), „Domnița Ruxandra“ (1969), „Mirela cu voce
Agenda2004-37-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282876_a_284205]
-
oraș, a fost la fel de dezamăgitor, că nimic din mitologia dragostei filiale, a școlii, a primelor experiențe erotice nu rezistă. Deși nu avem dovezi, intuim că românul are în mare măsură un caracter autobiografic. Și, pe cât de mult o admirăm pe prozatoare pentru talentul său, pe atât de mult începem să o antipatizam constatând că ea se poartă că o ființă extraterestră care a venit pe Pământ în inspecție. Ca si cum n-ar fi și ea răspunzătoare de modul în care se trăiește
PROZATORI TINERI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17709_a_19034]
-
lupta pare a fi fost de cele mai multe ori confuză, viscerala, lînceda. Treptat, lupta se transformă într-un adevărat război cu imperfecțiunea lumii. Căutarea se radicalizează și devine lupta barbara. Și acum, să trec direct la subiect. Poetesele bune, ca și prozatoarele bune șunt rarissime. Cele care există, întîmpină (au întîmpinat) obstacole pe care feminitatea nu a fost pregătită să le facă "față" (căci spate, nici atît). Mă refer la un fel de obstacole și subterane dar și metafizice. Revoltă acestor personaje
Meseria de a scrie by Angela Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/17874_a_19199]
-
refer la un fel de obstacole și subterane dar și metafizice. Revoltă acestor personaje feminine a fost întotdeauna monstruoasa. Dar și ținută în frîu. Imaginați-vă un monstru ținut în frîu. Se pare că, acum, frîul a slăbit. Poetesele și prozatoarele s-au plictisit, încă înainte de a se apucă de scris, să mai fie "controlate", "monitorizate", la modul religios, desigur. Religia scrisului nu este castratoare, scrisul trebuie să fie, precum orice artă, un fel de a fi în lume, totul, impenetrabil
Meseria de a scrie by Angela Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/17874_a_19199]
-
fi-ul este la fel de denepătruns că și nebunia. Astfel și aceste urmase ale Evei, pot să construiască, precum bărbații, ceva durabil și la fel de tainic că și cetățile masculinizate, blindate, perfect organizate. Poetesele, ca și poeții, șunt personajele cele mai revoltate, prozatoarele, ca și prozatorii își pierd pe drum (pe masura ce tot scriu) din avînt, din durere, din nebunie. Confesiunile acestor poetese (și unele și altele recuperate total în postmodernism, ca un fel de minorități substanțiale) șunt, precum a bărbaților, distrugătoare. Doar că
Meseria de a scrie by Angela Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/17874_a_19199]
-
-si pantalonii cu fuste dintre cele mai scurte și mai strimte. Dar pe mine, personal, confesiunile pline de cinism "mălasărece". Adică, rămîn cu ochii închiși. Sub pleoape, am lumea mea. Cinism, adică lovitură sub centură aplicată celuilalt. Ce poetese sau prozatoare și-au pierdut mințile, dînd în celălalt? Tocmai această neputința ce caracterizează feminitatea da forță persoanei de sex feminin să-și rupă propriile lanțuri (și limite). Și, ca să mă apropiu, totuși, de subiectul propriu-zis al articolului, trebuie să mai spun
Meseria de a scrie by Angela Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/17874_a_19199]
-
dînd în celălalt? Tocmai această neputința ce caracterizează feminitatea da forță persoanei de sex feminin să-și rupă propriile lanțuri (și limite). Și, ca să mă apropiu, totuși, de subiectul propriu-zis al articolului, trebuie să mai spun că există varianta poetesa, prozatoare, care își construiește dintr-o dată o lume de o feminitate dureroasă, fără să mai recurgă la armele, seducătoare, ale confesiunii. Autoarele respective practică o "artă", nu o "confesiune". Scrisul lor rămîne, oarecum, adîncit în pagina, nu zboară. Astfel și Iolanda
Meseria de a scrie by Angela Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/17874_a_19199]
-
Ovidiu Genaru Prozatoarea s-a retras, prin forța destinului, de 2 ani, la Bacău, după o carieră scriitoricească de mai bine de 6 decenii în București. La venerabila-i vîrstă (n. 18 martie, 1910, Poiana Sibiului - Vlașini), Doamna Ioana, cum îi place să
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
prima oara în ultimii 30 de ani când numele său apare în această revista. Caius Traian Dragomir nu comentează reclamația și pune punct interviului. * O atenție aparte merită o evocare semnată de Maria-Luiza Cristescu: Nichita: schije dintr-o bombă. Malitios-tandră, prozatoarea îl portretizează pe Nichita Stănescu foarte expresiv (la scurtă vreme după moartea poetului): "Nichita este singur și n-are nici o antenă pentru social și politic. Structura lui de copil răsfățat pe de o parte și cea de poet chinuit în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18109_a_19434]
-
să se observe că laudă, de obicei, scrierile autorilor din constelația Vieții Românești (Jean Bart, Topârceanu, Ionel Teodoreanu, Sadoveanu, Brătescu-Voinesti, firește G. Ibrăileanu) dar rostește opinii partizanal negative despre românul Hortensiei Papadat-Bengescu Concert din muzică de Bach (1927), numai pentru că prozatoarea abandonase, pentru "Sburătorul", cercul revistei ieșene. Aceste adevăruri trebuiau spuse răspicat (și nu o face!) de autorul volumului pe care al comentez. Dar până că Ralea să devină aici spirituș rector această funcțiune o exercitase din plin Ibrăileanu, cel căruia
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]
-
din luxosul cartier bernez al ambasadelor, casă vizitată adesea în tinerețe de Einstein, unde își exersa vioara cu un prieten, pe atunci proprietarul imobilului. Aici și-a desfășurat întreaga-i activitate literară, pentru care a fost distinsă cu numeroase premii. Prozatoare plină de har, Françoise Choquard și-a cucerit atât cititorii cât și critica de specialitate. Unele dintre cărțile sale au apărut în mai multe ediții (Iarnă lucidă, Cuvintele mele) sau au făcut obiectul unor cursuri sau dezbateri universitare (Iarnă lucidă
Françoise Choquard - Magazinul by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/2477_a_3802]
-
2012, când la Târg a sosit un grup numeros de doisprezece scriitori români. Dar și de această dată prezența românească a fost remarcabilă, fiind vorba de șase personalități reprezentând diferite generații și diverse specii literare: poetul Emil Brumaru (n. 1939), prozatoarea Ileana Cudalb (n. 1951), poetul și romancierul Ioan T. Morar (n. 1956), romancierul Bogdan Suceavă (n. 1969), prozatoarea Lavinia Bălulescu (n. 1985) și poeta Krista Szöcs (n. 1990). În cursul celor patru zile ale Târgului, toți acești scriitori au avut
Scriitori români la Târgul de Carte de la Praga by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/2510_a_3835]
-
prezența românească a fost remarcabilă, fiind vorba de șase personalități reprezentând diferite generații și diverse specii literare: poetul Emil Brumaru (n. 1939), prozatoarea Ileana Cudalb (n. 1951), poetul și romancierul Ioan T. Morar (n. 1956), romancierul Bogdan Suceavă (n. 1969), prozatoarea Lavinia Bălulescu (n. 1985) și poeta Krista Szöcs (n. 1990). În cursul celor patru zile ale Târgului, toți acești scriitori au avut mai multe ocazii să se întâlnească cu publicul din Cehia (compus nu numai din cehi și slovaci, dar
Scriitori români la Târgul de Carte de la Praga by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/2510_a_3835]
-
se întâlni cu câțiva confrați cehi și de a discuta cu ei despre unele teme care îi leagă, în ciuda diferențelor etnice sau lingvistice. În felul acesta, d-nele Ileana Cudalb și Lavinia Bălulescu au găsit multe puncte comune cu oaspetele lor, prozatoarea și traducătoarea Markéta Hejkalová, iar d-nii Bogdan Suceavă și Ioan T. Morar au dezbătut tema legăturii dintre ficțiune și document cu prozatorul și scenaristul Roman Ráž. (Cei doi autori cehi sunt de găsit în recenta antologie de proza cehă contemporană
Scriitori români la Târgul de Carte de la Praga by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/2510_a_3835]
-
câtă vreme la dicționar desemnează un obiect: pipă, lulea 1)! Și când te gândești că, odată ajunsă aici, literatura nici măcar nu se poate odihni. Înainte e cale lungă” (p. 341). De remarcat e, în aceeași cronică, și faptul că tinerei prozatoare bistrițene i se recunoaște fără înconjur talentul (extraordinar, acesta), cu mult mai multă seninătate decât au fost dispuși să investească în ea alți comentatori (mai juni sau mai experimentați). Punctul de vârf îl reprezintă însă, în viziunea mea, felul în
O istorie cu creșteri și descreșteri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2386_a_3711]