207 matches
-
sporește”. Așadar, mesajul transmis este dublu. Primul se adresează torționarilor romani și constă în următorul paradox: cu cât ne veți persecuta mai mult, cu atât va crește numărul celor care cred în Isus; înverșunarea voastră nu face decât să atragă prozeliți. Al doilea mesaj se adresează iudeilor și poate fi rezumat în termenii următori: persecuțiile creștine declanșate împotriva voastră sunt pe deplin meritate. „Dar dacă ați fost dați afară pentru că ați luptat, atunci voi ați suferit acestea pe bună dreptate, după cum
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
această schiță biografică se desprind două idei importante pentru cercetarea noastră. În primul rând, Lactanțiu este un convertit înzestrat cu o bogată cultură clasică. Apoi, ca mai toți noii convertiți cultivați, polemizează cu vechea tradiție, în încercarea de a atrage prozeliți. Scenariul eshatologic pe care îl propune se înscrie perfect pe aceste coordonate. Sunt evitate, aproape sistematic, trimiterile la scrierile creștine. Lactanțiu este martorul unui gest politic cu consecințe uriașe în istoria Imperiului, și anume, oficializarea religiei creștine. Această răsturnare de
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
interpsihic, pentru că se canalizează după reguli, coduri și norme securizante. Identitatea militantă se distinge prin forța trăirilor, încrederea în corpusul de texte ideologizante sacralizate, apartenența la un grup, afirmarea dorinței de a-i convinge și pe alții, de a face prozeliți, dar mai ales prin afișarea publică zgomotoasă a noilor convingeri. Intrarea într-o identitate militantă semnifică dorința de reconversie, de renaștere, de schimbare a pielii, chiar a numelui (Chouvier, 1986). Adesea militantul devine luptător contra membrilor grupului din care provine
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
R.-M. ține să precizeze în introducere: „Dând publicității rezumatul filosofiei lui Nietzsche n-am deloc intențiunea s-o recomand ca pe o direcțiune sănătoasă a filosofiei contemporane. Sunt departe de a o aproba, necum să doresc a-i face prozeliți.” Adaugă însă că filosoful este foarte popular în Germania și cunoscut în Franța (mai cu seamă sub influența lui Georg Brandes), difuzarea ideilor lui și în România părându-i-se foarte probabilă. Profeția se va adeveri, și R.-M., format
RADULESCU-MOTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289110_a_290439]
-
își imaginau raiul ca pe un tărâm ideal aflat dincolo de haosul și decăderea lumii materiale - iar impresia de prăbușire era cu atât mai reală cu cât zidurile imperiului se năruiau în jurul lor -, în aceste vremuri de dezintegrare socială, adepții și prozeliții cyberspațiului își situează și ei domeniul într-un plan ideal, «deasupra» și «departe» de problemele lumii materiale. Și, dacă pentru primii creștini raiul era împărăția în care sufletul omului se curăța de slăbiciunile și greșelile trupului, cyberspațiul este pentru credincioșii
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
În jos, spre intersecția de la „Gambrinus“. „Pentru aia am venit“, mi-a spus el. „Îi aveam în evidență. Nu fac treburi bune. Ai grijă să nu discuți cu ei.“ „Ce să discut?“ „Știu eu? Poate le place de tine, fac prozeliți. Te-ai prins?“ A icnit, a râs și mi-a dat o carte de vizită: „Dacă vezi ceva, se-ntâmplă ceva, auzi ceva, caută-mă la telefonul ăsta“. Pe cartea de vizită scria că Pr. era director de marketing la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Cum dar îi auzim vorbind fiecăruia din noi în limba noastră, în care ne-am născut? 9. Parți, Mezi, Elamiți, locuitori din Mesopotamia, Iudea, Capadocia, Pont, Asia, 10. Frigia, Pamfilia, Egipt, părțile Libiei dinspre Cirena, oaspeți din Roma, Iudei sau prozeliți, 11. Cretani și Arabi, îi auzim vorbind în limbile noastre lucrurile minunate ale lui Dumnezeu!" 12. Toți erau uimiți, nu știau ce să creadă, și ziceau unii către alții: "Ce vrea să zică aceasta?" 13. Dar alții își băteau joc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
necurmat în rugăciune și în propovăduirea Cuvîntului." 5. Vorbirea aceasta a plăcut întregii adunări. Au ales pe ștefan, bărbat plin de credință și de Duhul Sfînt, pe Filip, pe Prohor, pe Nicanor, pe Timon, pe Parmena și pe Nicolae, un prozelit din Antiohia. 6. I-au adus înaintea apostolilor, care, după ce s-au rugat, și-au pus mîinile peste ei. 7. Cuvîntul lui Dumnezeu se răspîndea tot mai mult, numărul ucenicilor se înmulțea mult în Ierusalim, și o mare mulțime de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
veți crede nicidecum, dacă v-ar istorisi-o cineva." 42. Cînd au ieșit afară, Neamurile i-au rugat să le vorbească și în Sabatul viitor despre aceleași lucruri; 43. și după ce s-a împrăștiat adunarea, mulți din Iudei și din prozeliții evlavioși au mers după Pavel și Barnaba, care stăteau de vorbă cu ei și-i îndemnau să stăruiască în harul lui Dumnezeu. 44. În Sabatul viitor, aproape toată cetatea s-a adunat ca să audă Cuvîntul lui Dumnezeu. 45. Iudeii, cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
regimuri alimentare, medicine naturiste, chirurgie estetică etc.), este propovăduit de misionarii publicității și, mai ales, este venerat cu fiori mistici de milioane de adepți care, la rîndul lor, visează să-și aducă și vecinii pe drumul cel bun, să facă prozeliți și să-i denunțe pe eretici. Tot acest sistem social de semne și practici își predică valorile și normele și își impune constrîngerile instituționalizîndu-se în legi și organizații care au ca menire explicită să apere și să promo veze calea
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
nou al religiei iudaice: misiunea între păgâni în epoca elenistă. a) În legătură cu acest fapt, Isus le adresa fariseilor un reproș, de altfel, ambiguu: „Vai vouă cărturarilor și fariseilor ipocriți, voi străbateți marea și uscatul ca să faceți chiar și numai un prozelit și, când l-ați găsit, îl sortiți iadului, de două ori mai mult ca voi” (Mt 23,15). Învinuirea lui Isus este neclară deoarece nu știm dacă se referea la misiunea între păgâni (cum se interpretează deseori) sau doar la
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
acceptă ideea că în epoca elenistă misiunea între păgâni constituia o preocupare, în special în mediul din Alexandria, după cum confirmă și Noul Testament, mai ales Faptele Apostolilor care atestă existența unei vaste rețele de comunități ebraice formate în mare parte din prozeliți. b) În orice caz, n-am spune că Deutero-Isaia îndeamnă în mod direct la misiune, dar că universalismul pe care îl proclamă face această misiune nu doar posibilă, ci și recomandabilă. Ba mai mult, este plauzibil ca mulți păgâni, obosiți
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
evreii erau gata să pună mâna pe arme ca să-și apere credința și ca să înfrunte martiriul. În fine, să ne gândim la farmecul pe care ebraismul îl exercita asupra multor păgâni, fiind urmat de sute, dacă nu chiar mii de prozeliți. b) Dacă facem abstracție de grupurile, de tipul celor de la Qumran, care au fost într-un mod special rigide, trebuie să ne amintim că evreul practicant (la fel ca cel de astăzi) nu se simțea deloc împovărat de cazuistica preceptelor
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
tradus Torah în limba greacă timp de șaptezeci de zile, din porunca regelui Ptolemeu II Filadelful (285-246 î.C; Calabi 1995). Realitatea este însă mai prozaică: această tradiție a apărut în sânul iudaismului alexandrin în care mulți iudei, în special prozeliți, nu cunoșteau suficient de bine limbile ebraică și aramaică. Aici a lucrat și filosoful evreu Filon din Alexandria. b) În patria mamă, după dezastrul primei răscoale, ebraismul a a reușit cu succes să se redreseze, favorizat și de romani care
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
trântit nervos telefonul. Am auzit, apoi, o colindă, cântată într-o limbă necunoscută, întreruptă de împușcături. Un domn distins conferenția acum la televizor, tradus în mai multe limbi. La sfârșitul conferinței, s-au transmis ultimele știri. O sectă, cu mulți prozeliți, decapitase toate statuile din oraș. Dar poliția era pe urmele răufăcătorilor. Cetățenii au fost rugați stăruitor să stea liniștiți și să aibă încredere în poliție. Cei care au batjocorit statuile vor fi prinși. Și nu va exista nici o îndurare pentru
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
fugă cât mai repede, dacă ar fi ajuns din nou în spatele gratiilor, n-ar mai fi rezistat și operele lui, risipite prin lume, ar fi fost luate de vânt, uitate de prieteni și cărturari. În Franța învățătura lui făcuse mulți prozeliți. Țara aceea îl prețuia, și nu puțini erau oamenii de cultură care-l căutau. Gabriele Naudé se oferi să scrie, sub dictare, memoriile, iar Tommaso acceptă, mai ales că Naudé era considerat o persoană demnă și capabilă, și-apoi fiindcă
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
mă ții în ghicitori, se impacientă Ioanide. - Stimata dumitale progenitură n-are trebuință de un doctor, ci de un detectiv, ca în Sherloc Holmes. Știi cum citeam noi în bancă la școală fascicolele despre Banda Neagră? Broșurile acelea au făcut prozeliți. Însă, apropo, ați pedepsit în vreun fel oarecare pe băiatul dumneavoastră? - Ce vorbă! Cine se atinge de el? - Ia, așa, o mică legitimă corecțiune, ca la copiii mici... - Nici pomeneală! - Așa cred și eu. Nu-mi închipui că marele nostru
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Hristos, sunteți deci urmașii lui Avraam, moștenitori după făgăduință” (Gal. 3, 29). footnote>. Se utilizează sintagma „tuturor celor de departe”, definită ulterior de către Sfântul Apostol Petru ca memento că această făgăduință se adresează și copiilor noștri. Botezul și circumciziunea. Botezul prozeliților Pe baza fie și numai a limbajului clar al Scripturii, ar fi suficiente dovezi în sprijinul botezului nou-născuților. Totuși posedăm și dovezi suplimentare în paginile Scripturii care aduc și mai multă forță acestei învățături. Paralela dintre ritul circumciziei din Vechiul Testament
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
lui Oepke și realizează că Biserica a acceptat Botezul nou-născutului cu mult timp în urmă ca etapă bine stabilită, și nu din secolul al II-lea. Autorul arată că, cel puțin de la începutul erei creștine și probabil chiar mai înainte, prozeliții și copiii lor minori erau botezați<footnote J. J. von Allmen consideră că argumentele lui Jeremias sunt decisive, vide „L’Eglise primitive et le baptême des enfants”, în Verbum Caro, Nr. 13, p. 43-47. footnote>. Oponenții Botezului nou-născutului nu au
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
în Israel, faptul că, în Providența lui Dumnezeu, copilul fusese născut în rândul Poporului lui Dumnezeu. În condițiile Noului Testament, semnele rămân în esență aceleași<footnote Ibidem, p. 50 51. footnote>. Se știe, de asemenea, că așa numitul „botez al prozeliților”, adică al păgânilor care îmbrățișau credința iudaică, se administra și copiilor. Și această practică vine în sprijinul ideii că, în Biserica creștină, copiilor nu li se putea refuza botezul<footnote Eminent cunoscător al teologiei și practicilor rabinice, Profesorul J. Jeremias
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
ajuns la ideea că păgânii sunt „prihăniți” nu numai din punct de vedere cultic - ca unii care se închinau „făpturii”, adică idolilor și nu Făcătorului a toate, ci și personal, fiecare în parte. De aceea, atunci când erau acceptați în rândurile prozeliților, ei erau supuși unui dublu ritual: circumciziunea, care spăla necurăția obștească, cultică, a păgânilor și botezul, baia de curățire care spăla prihana personală a fiecăruia dintre ei. Acest „botez al prozeliților” a fost instituit și practicat pe temeiul unor dispoziții
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
în parte. De aceea, atunci când erau acceptați în rândurile prozeliților, ei erau supuși unui dublu ritual: circumciziunea, care spăla necurăția obștească, cultică, a păgânilor și botezul, baia de curățire care spăla prihana personală a fiecăruia dintre ei. Acest „botez al prozeliților” a fost instituit și practicat pe temeiul unor dispoziții destul de cuprinzătoare ale Legii mozaice, ca cea din Numeri 15, 14-16 (care prevăd că străinul de neamul și religia iudeilor, de va trăi între iudei să aibă aceeași lege ca și
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
acestei botezări pare cam forțată. Fapt este că ea se practica la iudei, înainte de ivirea creștinismului. Cert este, apoi, că Sfântul Apostol Pavel are cunoștință de ea (vezi mai ales I Cor. 10, 1-2). În veacul I a. Chr., botezarea prozeliților căpătase caracterul unui act de sine stătător, alături de circumciziune. Câtă vreme și pruncii - nu doar vârstnicii - erau supuși ritualului botezării, prin deducție se poate afirma că „modelul” iudaic de botezare a prozeliților, împrumutat de Sfântul Ioan Botezătorul, a fost împrumutat
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
10, 1-2). În veacul I a. Chr., botezarea prozeliților căpătase caracterul unui act de sine stătător, alături de circumciziune. Câtă vreme și pruncii - nu doar vârstnicii - erau supuși ritualului botezării, prin deducție se poate afirma că „modelul” iudaic de botezare a prozeliților, împrumutat de Sfântul Ioan Botezătorul, a fost împrumutat integral. Ceea ce însemnează că și Biserica creștină trebuie să fi botezat pruncii. Prof. J. Jeremias scrie textual că până la proba contrarie trebuie să se considere ca ceva de sine înțeles că la
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
de care am discutat în prezentul studiu, însă în alt capitol. (A se vedea pe larg Pr. Prof. Grigore T. Marcu, „Botezat-a pruncii Biserica creștină primară?”, în Mitropolia Olteniei, Anul VIII (1956), Nr. 4-5, p. 181-182 et passim). footnote>. Prozeliții care erau circumscriși urmau și o baie de purificare - așa-numitul „botez al prozeliților”<footnote Oscar Cullmann, op. cit., p. 63. Cullmann mai subliniază și următorul fapt: anume că, Botezul creștin, dezvoltând botezul lui Ioan, a preluat din practica de primire
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]