128 matches
-
Acest lucru nu necesită demonstrația pe care Gibbard o oferă (a se vedea secțiunea formală a acestui capitol). Să observăm că preferințele, în cazul paradoxului lui Sen, sunt necondiționale<footnote Pentru a înțelege mai bine această afirmație, să luăm cazul prude vs. lewd (original): pentru a fi condiționale, preferințele lui prude trebuie să aibă următoarea formă: prude preferă să nu citească cartea când lewd nu citește cartea, și prude preferă să citească acea carte când lewd o citește. La fel, preferințele
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
a se vedea secțiunea formală a acestui capitol). Să observăm că preferințele, în cazul paradoxului lui Sen, sunt necondiționale<footnote Pentru a înțelege mai bine această afirmație, să luăm cazul prude vs. lewd (original): pentru a fi condiționale, preferințele lui prude trebuie să aibă următoarea formă: prude preferă să nu citească cartea când lewd nu citește cartea, și prude preferă să citească acea carte când lewd o citește. La fel, preferințele lui lewd sunt condiționale dacă și numai dacă lewd preferă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
acestui capitol). Să observăm că preferințele, în cazul paradoxului lui Sen, sunt necondiționale<footnote Pentru a înțelege mai bine această afirmație, să luăm cazul prude vs. lewd (original): pentru a fi condiționale, preferințele lui prude trebuie să aibă următoarea formă: prude preferă să nu citească cartea când lewd nu citește cartea, și prude preferă să citească acea carte când lewd o citește. La fel, preferințele lui lewd sunt condiționale dacă și numai dacă lewd preferă să citească acea carte când prude
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
necondiționale<footnote Pentru a înțelege mai bine această afirmație, să luăm cazul prude vs. lewd (original): pentru a fi condiționale, preferințele lui prude trebuie să aibă următoarea formă: prude preferă să nu citească cartea când lewd nu citește cartea, și prude preferă să citească acea carte când lewd o citește. La fel, preferințele lui lewd sunt condiționale dacă și numai dacă lewd preferă să citească acea carte când prude o citește, și preferă să nu o citească atunci când prude nu o
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
prude preferă să nu citească cartea când lewd nu citește cartea, și prude preferă să citească acea carte când lewd o citește. La fel, preferințele lui lewd sunt condiționale dacă și numai dacă lewd preferă să citească acea carte când prude o citește, și preferă să nu o citească atunci când prude nu o citește. Cum nu astfel arată preferințele în cazul prude vs. lewd preferințele celor doi nu sunt condiționale, și restricția lui Gibbard, așa cum însuși autorul menționează, nu este suficientă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
cartea, și prude preferă să citească acea carte când lewd o citește. La fel, preferințele lui lewd sunt condiționale dacă și numai dacă lewd preferă să citească acea carte când prude o citește, și preferă să nu o citească atunci când prude nu o citește. Cum nu astfel arată preferințele în cazul prude vs. lewd preferințele celor doi nu sunt condiționale, și restricția lui Gibbard, așa cum însuși autorul menționează, nu este suficientă pentru a rezolva paradoxul propus de Sen. footnote>. Fiind necondiționale
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
citește. La fel, preferințele lui lewd sunt condiționale dacă și numai dacă lewd preferă să citească acea carte când prude o citește, și preferă să nu o citească atunci când prude nu o citește. Cum nu astfel arată preferințele în cazul prude vs. lewd preferințele celor doi nu sunt condiționale, și restricția lui Gibbard, așa cum însuși autorul menționează, nu este suficientă pentru a rezolva paradoxul propus de Sen. footnote>. Fiind necondiționale, nu există nicio diferență între libertarianismul necondițional și cel în varianta
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
o funcție de decizie socială care îndeplinește condiția libertariană a drepturilor alienabile și condiția Pareto slabă atunci când domeniul de definiție al funcției este nerestricționat. Soluția generează o preferință socială echivalentă cu preferința paretiană slabă. Acest lucru se poate verifica în cazul prude vs. lewd. Pentru fiecare individ există un z, și z este dominat de alternativa dominată în perechea de alternative pe care fiecare este decisiv, însă z domină în perechea pe care celălalt este decisiv. Acesta fiind cazul, ambele drepturi sunt
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
până acum drept exemplu, fiecare individ are o preferință precum cea descrisă în [d.4.2.3*]. De aici, toate decisivitățile se anulează și preferința socială va fi egală cu alternativele selectate prin condiția Pareto slabă. Voi exemplifica prin cazul prude vs. lewd (extins) deoarece prude preferă în prima sa pereche de decisivitate 4 2pa P a , apoi 2 3pa P a , dar 3 4la Pa , și de aceea, 2a are calitatea acelui z din [d.4.2.3*]. Același lucru
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
individ are o preferință precum cea descrisă în [d.4.2.3*]. De aici, toate decisivitățile se anulează și preferința socială va fi egală cu alternativele selectate prin condiția Pareto slabă. Voi exemplifica prin cazul prude vs. lewd (extins) deoarece prude preferă în prima sa pereche de decisivitate 4 2pa P a , apoi 2 3pa P a , dar 3 4la Pa , și de aceea, 2a are calitatea acelui z din [d.4.2.3*]. Același lucru se întâmplă și în cazul
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
sa pereche de decisivitate 4 2pa P a , apoi 2 3pa P a , dar 3 4la Pa , și de aceea, 2a are calitatea acelui z din [d.4.2.3*]. Același lucru se întâmplă și în cazul celuilalt. De aceea, prude și lewd nu mai sunt decisivi pe perechile care îl conțin pe 2a (în termenii lui Gibbard, drepturile le sunt alienate).. Preferința socială este: 2a este așadar alternativa preferată social. Același lucru are loc și în cazul alegerii cantității de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
că fiecare profil social p conține toate preferințele unanime în p. În plus, presupunem că avem doi indivizi i și j, unde i este decisiv pe (a,c) și j pe (b,c) în toate profilurile în afara celui al cazului prude vs. lewd. Se notează acest profil cu d , și cu *d inversul lui d (acesta se obține inversând preferința fiecărui individ<footnote Blau nu oferă o demonstrație pentru afirmația că d și d* ar fi singurele profiluri care pot da
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
și, dacă meținem alternativele ca în paradoxul lui Sen, atunci aceștia vor fi decisivi pe (a,c) și pe (b,c). În al doilea rând, se poate prefera fie pe a lui c, sau pe c lui a (decisivitatea lui prude) fie pe b lui c, sau pe c lui b (decisivitatea lui lewd). Mai departe, pot prefera unanim fie pe a lui b, fie pe b lui a. În fiecare caz, problema apare doar dacă avem profilurile d sau d
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
intensitatea preferinței pe perechea, iar nα = semnifică distanța ordinală dintre orice număr finit de alternative. Vom nota, așadar, cu [ , ]n m ia a α , preferința între două alternative oarecare, împreună cu intensitatea acesteia, relative la un individ i. Voi începe cu prude vs. lewd (original). Profilurile individuale sunt, prin U, următoarele. Prin condiția libertariană, prude este decisiv pe 3 1( , )a a și lewd este decisiv pe 2 3. Prin definițiile [d.4.3.1*], [d.4.3.2*], cele două profiluri
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de alternative. Vom nota, așadar, cu [ , ]n m ia a α , preferința între două alternative oarecare, împreună cu intensitatea acesteia, relative la un individ i. Voi începe cu prude vs. lewd (original). Profilurile individuale sunt, prin U, următoarele. Prin condiția libertariană, prude este decisiv pe 3 1( , )a a și lewd este decisiv pe 2 3. Prin definițiile [d.4.3.1*], [d.4.3.2*], cele două profiluri sunt intruzive deoarece 1 3( , )pD a a și. Cum intensitatea preferinței lui
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
1*], [d.4.3.2*], cele două profiluri sunt intruzive deoarece 1 3( , )pD a a și. Cum intensitatea preferinței lui lewd pentru alternativele pe care el este decisiv, este mai mică decât intensitatea preferinței sale între alternativele pe care prude este decisiv, lewd are preferințe intruzive. Cum intensitatea preferinței lui prude pentru alternativele pe care el este decisiv este mai mică decât intensitatea preferinței sale între alternativele pe care lewd este decisiv, prude are preferințe intruzive. Urmăm soluția Blau și
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
1 3( , )pD a a și. Cum intensitatea preferinței lui lewd pentru alternativele pe care el este decisiv, este mai mică decât intensitatea preferinței sale între alternativele pe care prude este decisiv, lewd are preferințe intruzive. Cum intensitatea preferinței lui prude pentru alternativele pe care el este decisiv este mai mică decât intensitatea preferinței sale între alternativele pe care lewd este decisiv, prude are preferințe intruzive. Urmăm soluția Blau și alienăm drepturile indivizilor cu profiluri intruzive (adică toate drepturile). Acesta fiind
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
intensitatea preferinței sale între alternativele pe care prude este decisiv, lewd are preferințe intruzive. Cum intensitatea preferinței lui prude pentru alternativele pe care el este decisiv este mai mică decât intensitatea preferinței sale între alternativele pe care lewd este decisiv, prude are preferințe intruzive. Urmăm soluția Blau și alienăm drepturile indivizilor cu profiluri intruzive (adică toate drepturile). Acesta fiind cazul, preferința socială, între oricare dintre perechi, se va stabili numai prin unanimitate. La fel se întâmplă și în cazul lewd vs.
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
are preferințe intruzive. Urmăm soluția Blau și alienăm drepturile indivizilor cu profiluri intruzive (adică toate drepturile). Acesta fiind cazul, preferința socială, între oricare dintre perechi, se va stabili numai prin unanimitate. La fel se întâmplă și în cazul lewd vs. prude varianta extinsă: prin condiția libertariană, avem. Intensitățile poziționale sunt dar prin condiția libertariană, cu următoarele intensități poziționale. Se poate observa că lewd are intensități poziționale mai mari pentru perechile pe care este prude decisiv decât pentru perechile pe care este
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
se întâmplă și în cazul lewd vs. prude varianta extinsă: prin condiția libertariană, avem. Intensitățile poziționale sunt dar prin condiția libertariană, cu următoarele intensități poziționale. Se poate observa că lewd are intensități poziționale mai mari pentru perechile pe care este prude decisiv decât pentru perechile pe care este el însuși decisiv. Așadar, lewd are preferințe intruzive. Procedăm la fel pentru a a arăta că prude are preferințe intruzive: prin condiția libertariană. Intensitățile poziționale sunt: Intensitățile poziționale pentru prude sunt următoarele. Așadar
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
poziționale. Se poate observa că lewd are intensități poziționale mai mari pentru perechile pe care este prude decisiv decât pentru perechile pe care este el însuși decisiv. Așadar, lewd are preferințe intruzive. Procedăm la fel pentru a a arăta că prude are preferințe intruzive: prin condiția libertariană. Intensitățile poziționale sunt: Intensitățile poziționale pentru prude sunt următoarele. Așadar, și prude are preferințe intruzive. Cum amândoi au preferințe intruzive, drepturile li se alienează și preferința socială se poate determina numai prin unanimitate paretiană
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pe care este prude decisiv decât pentru perechile pe care este el însuși decisiv. Așadar, lewd are preferințe intruzive. Procedăm la fel pentru a a arăta că prude are preferințe intruzive: prin condiția libertariană. Intensitățile poziționale sunt: Intensitățile poziționale pentru prude sunt următoarele. Așadar, și prude are preferințe intruzive. Cum amândoi au preferințe intruzive, drepturile li se alienează și preferința socială se poate determina numai prin unanimitate paretiană. Cum aceasta este, prin definiție, tranzitivă, nu putem avea o mulțime de alegere
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
decât pentru perechile pe care este el însuși decisiv. Așadar, lewd are preferințe intruzive. Procedăm la fel pentru a a arăta că prude are preferințe intruzive: prin condiția libertariană. Intensitățile poziționale sunt: Intensitățile poziționale pentru prude sunt următoarele. Așadar, și prude are preferințe intruzive. Cum amândoi au preferințe intruzive, drepturile li se alienează și preferința socială se poate determina numai prin unanimitate paretiană. Cum aceasta este, prin definiție, tranzitivă, nu putem avea o mulțime de alegere vidă. În cel de-al
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
liberalul se opune preferinței exprimate de toți ceilalți, condiția Pareto nu se aplică pe acea pereche de alternative. În acest caz rămânem doar cu perechile pe care indivizii sunt decisivi. Acestea sunt consistente din premise. Pentru o aplicație în cazul prude vs. lewd, vezi Suzumura (1978). 5.2.* Restricția Austeen-Smith [d.5.2.1*]: Condiția Pareto slabă constrânsă prin drepturi ( scP ) acordă decisivitate grupului doar pe acele elemente ale mulțimii alternativelor cărora nu li s-a opus niciun individ care își
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
acela că paradoxul libertarian are o caracteristică mai puțin evidentă: x aspectele perechilor de pe care se aplică procedura paretiană (cele în care avem unanimitate) sunt incoerente cu x aspectele din decisivitatea(tățile) libertariană(e). Voi explica această idee folosind cazul prude vs. lewd (original). Mai întâi alternativele: x (1,0) - prude citește cartea și lewd nu o citește, y (0,1) - prude nu citește cartea și lewd o citește, și z (0,0) - prude nu citește cartea și lewd nu o
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]