461 matches
-
umărul munților, apele curg în eternitate, buciumă codrul, e vremea nunților. cântă Iancu din șapte fluiere, peste Carpații noștri de dor, se-aude doina prin Apuseni, toamna copacii nu mor. poemul meu spre stele zboară curg rimele ca apele-n prund, se-aude buciumul a câta oară jelind durerea din joc secund. Referință Bibliografică: poemul meu / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1411, Anul IV, 11 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile
POEMUL MEU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1415686233.html [Corola-blog/BlogPost/371693_a_373022]
-
crește mare am s-o-ndrept!” Cuvintele lui Avrămuț răsună Și rana lor îl doare-adânc în piept; Copilul de atunci parcă și azi Îi spune-aceleași vorbe-nlăcrimate, Le murmură pădurile de brazi, Câte mai sunt și ele netăiate! Le murmură-Arieșul de pe prund, Cu aur și cu dor amestecate Sub soarele statornic și rotund, Izvoarele-n fântâni înlăcrimate! Umbra lor pe suflet mă apasă Și parcă port sub frunte funigei, Celor din fruntea țării nu le pasă Și zilnic se tot ceartă între
TATĂ, NU-I BUNĂ RÂNDUIALA ASTA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1852 din 26 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1453785308.html [Corola-blog/BlogPost/370454_a_371783]
-
dat. Parcă nu mai avea nicio satisfacție. Se scula dimineața la ora șase, se îmbrăca în grabă și ieșea prin curte să dea la păsări de mâncare, apoi trebuia să o ducă pe Fetița la ciurdă și la întoarcere de la prundul unde se forma ciurda, să aducă o găleată cu apă de la fântâna vecinilor, pentru a umple teicile cu apă proaspătă la păsări și la măgăruș ulucul. Le arunca câte un pumn de grăunțe la păsări, un braț de fân lui
DESTINE PARALELE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Destine_paralele.html [Corola-blog/BlogPost/361893_a_363222]
-
Trifan Publicat în: Ediția nr. 1933 din 16 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Chemarea dorului când frânge gânduri Și stau la rând cuvintele-n cătare, Răspântii de tăceri scriu albe-rânduri Cu slove nevăzute de uitare. Ecoul inimii se frânge-n prunduri Și-i ochiul orb, lumină nu mai are, Chemarea dorului când frânge gânduri Și stau la rând cuvintele-n cătare. Din ruginiul clipei, astăzi, grunduri Se-așează-n strat ca ultimă-ncercare, Pe șevaletul vieții-n așteptare Cuvintele să curgă cârduri-cârduri... Chemarea
RONDEL DORULUI de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1460839105.html [Corola-blog/BlogPost/380020_a_381349]
-
Bucurica, unde este construit cuptorul, toamna e lume multă. Ce bune sunt prunele uscate! Toată iarna sorbi din compotul făcut din ele, aromat cu puțină vanilie, sau întingi pofticios cu bucata de mămăligă prăjită în mâncarea de prune uscate. Pe prundul Râului Doamnei au început să se învârtă roțile imense, cu cutii de conserve prinse de ele, care bagă apă rece în butiile cazanelor de fabricat țuica, tăria specifică locurilor noastre. Și-au început lucrul povernile, destul de multe la Domnești, sat
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Obiceiuri_uitate.html [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
la coborâre. Și câte și câte alte bucurii ale scurtelor zile de iarnă. Nopțile lungi sunt ocupate cu țesutul la războaie al plocatelor, velințelor, tișlaifărelor, macaturilor, iilor, maramelor și a pânzei pe care, primăvara și vara, femeile o înălbesc pe prundul râului. Din când în când, vecini, prieteni sau rude se întâlnesc la casa unuia dintre ei, la o șezătoare, unde se lucrează, se cântă, se spun diverse istorii și toți sunt serviți cu gogoși și floricele de porumb. Ce ziceți
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Obiceiuri_uitate.html [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
de teren acordate locuitorilor conform art. 11 din legea din 19 Februarie 1875 și a terenurilor cu caracter de folosință generală, care se vor scădea din suprafața totală rezultată în urmă măsurătorii. Aceste terenuri sînt; a) Toate necultivabilele că: răpi, prunduri, mătcile apelor și stufăriile, precum și terenurile degradate și cele improductive; ... b) Suprafețele de teren ocupate de șosele naționale, județene și comunale, șosele necesare apărării naționale, căi ferate, toate existente sau numai în proiect, precum și străzile din interiorul satelor; pentru toate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/143598_a_144927]
-
cadastrului, sumele necesare pentru executarea lucrărilor de măsurătoare, parcelarea și aplicarea parcelarii, prin deschidere de credite extraordinare, rambursabile din sumele ce se vor încasa dela locuitori pe baza art. precedent. Capitolul 4 Dispozițiuni finale Articolul 43 Locurile necultivabile că: răpi, prunduri, mătcile apelor și stufăriile, conform art. 11 din legea din 19 Februarie 1875, se vor rezervă pe seama comunelor, care vor fi datoare a le pune în valoare prin împădurire sau alte mijloace de exploatare. Terenurile degradate se vor rezervă pe seama
EUR-Lex () [Corola-website/Law/143598_a_144927]
-
zbor ce atrăgea lumina Doi fluturi albi îndrăgostiți de viață Doar pentru noi se-nmiresma verbina Și cerul deștepta o dimineață. Eram un dans al notelor pe strune Desfășurări nostalgice de gânduri Răstălmăcirea șoaptele din rune Rostogolite-n pietrele din prunduri Înlănțuirea brațelor pădurii În sacrificiul colii de hârtie Și dezlegarea tainelor făpturii În mâinile ce piatra o învie Eram un porumbel cu aripi două Ce cauta lumina-n zori de zi Sculptând în carnea cerului sub rouă Din două inimi
NOSTALGIA IUBIRII de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1494150127.html [Corola-blog/BlogPost/379594_a_380923]
-
mă aud De-alungul, adânc, și sunt beat De vântul care mă fluieră Ca un pustiu împărat. Malurile s-au dechis largi, Cu ape verzi înainte Numai trupul tău de sidef Cu pașii meduzei mă minte. Vântul aduce călare Alge din prunduri și melci Marea mea e prea mare Și ți-e frică s-o-ncerci. (Pustiu) Acest damnat baudelairian trăiește cutremurat de condiția sa, în drama și comedia existenței. Poezia lui are așchii rupte din lună și din soare, are fragmente
DIMITRIE STELARU- POETUL HALUCINŢIEI ŞI AL DISPERĂRII EXISTENŢIALE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Dimitrie_stelaru_poetul_halucina_iei_i_ion_ionescu_bucovu_1350468844.html [Corola-blog/BlogPost/358082_a_359411]
-
Se'nfrigurează miezul ăst de vară, Iar plânsul lunii pline se pogoară Și iarba, cu rugină, va păta. Se strânge vântul, adieri se-ascund Printre ciulinii zgribuliți de brumă, În tot decorul, liniștea e ciumă Izvorul doar mai susură prin prund. Respiri tăcere, eu pășesc ca orb Un gând scâncește, încă nerostit Dar îl reprimă straniu fâlfâit, Aripa singuraticului corb. Deja-i târziu, crepusculul pătat De sângerii apusuri lăcrimează Tăcerea ta în mine se'nscăunează Alți zori răsar, în mine e
E-ATÂT DE SUMBRĂ NEPĂSAREA TA de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1436682849.html [Corola-blog/BlogPost/379939_a_381268]
-
depărtare. Când a ajuns, biserica era plină. Slujba începuse. Era mare sărbătoare, Sfântul Dumitru, praznicul când ciobanii returnau proprietarilor oile avute în grijă încă din primăvară, și își primeau restul de simbrie. După ieșirea de la liturghie, fiecare proprietar mergea în prundul vacilor să-și aleagă oile proprii, care purtau un semn distinct al stăpânului, ori prin încrustarea unei urechi, ori prin vopsirea pe spinare cu o anumită culoare după cum avea fiecare. Moșul s-a preocupat toată săptămâna de repararea porților de la
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443772108.html [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
înaltă prețuire slujbei și a sărbătorii. La sfârșitul liturghiei, bunicul Constantin s-a dus direct acasă să se schimbe de ținuta de sărbătoare, și-a încălțat din nou opincile din piele argăsită de bou, hainele de lucru și porni spre prundul vacilor, unde se împărțeau oile. Nu dorea să-și murdărească costumul de mers la biserică. Cu banii necesari în buzunar și cu o sticlă cu vin la el, să-l cinstească pe cioban, se alătură celorlalți săteni ce se îndreptau
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443772108.html [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
unde se împărțeau oile. Nu dorea să-și murdărească costumul de mers la biserică. Cu banii necesari în buzunar și cu o sticlă cu vin la el, să-l cinstească pe cioban, se alătură celorlalți săteni ce se îndreptau spre prund. Lume multă, ca și mioarele grase și frumoase. Fiecare sătean aștepta să-și aleagă oile din cârd. Venindu-i rândul și lui moș Constantin, acesta constată că-i lipsește o mioară. Luându-l la întrebări pe cioban despre oaia lipsă
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443772108.html [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
La malul mării, pe inserat, întotdeauna se întâlnesc îndrăgostiții. Valurile spală malul, pescărușii scot țipete stranii în zbor iar vapoarele își anunță majestuos sosirea. Multe seri la rand Alexandru parcurge acelaș drum de la vila lui elegantă și până la aleea de prund care duce înspre faleză. Îi place să privească întinsul apei, pescărușii jucăuși și desigur, îndrăgostiții tineri și gălăgioși care cel mai adesea, se săruta fără grijă că îi vede cineva. Îmbrățișările lor sunt adesea foarte fierbinți, se dezbrăca rapid și
FERICIREA INSEAMNA TINERETE de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 by http://confluente.ro/Fericirea_inseamna_tinerete_florentina_craciun_1338737816.html [Corola-blog/BlogPost/358264_a_359593]
-
făclii de lumină a cuprins cerul ferecat de mireasma celor cuminecați în iubire. Șoapta lui, stăruința cea neînțeleasă în cugetul desprins din răscolul de slavă, scânteie-n făptura plină de râvna învăpăiată a flăcărilor de dor. Cuvântul lui înfiripat în prundul vioriu al Doinei, se prinde ca o lacrimă de foc în Numele de slavă al Domnului. Credința lui e amiază de duh brodată cu fir de ninsoare, ce se-nalță ecou într-o plămadă de îngeri, ca mărturie a veșniciei noastre
IMN MUCENICILOR NEAMULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 by http://confluente.ro/Suferinta_sensul_rezistentei_imn_mucenicilor_neamului.html [Corola-blog/BlogPost/349064_a_350393]
-
fete. În comuna sunt 2 biserici. Drumul județean Bârlad - Galați trece prin acest sat. Contribuțiile directe ale locuitorilor cam ating cifră de 8177 l. 96 b. Teritoriul comunei este deluros. Pe unul din dealurile acestei comune se găsesc carieri de prund, cele mai bune din județ. (pg.288, vol. I) În vol. V, pg.670, pagina dedicată cu precădere descrierii geografice și economice a județului Tutova se specifică clar importantă creșterii viemilor de matase la Bălăbănești și Grăjdeni: “Gândaci de matase
Satul Bălăbăneşti şi vecinii apropiaţi, date geografice şi economice de la 1898-1902 by http://balabanesti.net/2013/03/19/satul-balabanesti-si-vecinii-date-geografice-si-economice-de-la-1898-1902/ [Corola-blog/BlogPost/339963_a_341292]
-
desfășoară pe principalele artere ale centrului vechi al orașului, iar Finalul va avea loc sub formă unui Picnic, în Parcul Livada Poștei. Loc de Intâlnire: Piața Unirii Ora: 12:00 (plecarea se face la 12:30) Traseu: Piata Unirii - str.Prundului - giratoriu Colegiul Național Andrei Șaguna - str. Poarta Schei - str. Grigoraș Dinicu - str. Nicolae Bălcescu - bdul. 15 Noiembrie - giratoriu Hidromecanica - str. Iulia Maniu - str. Nicolae Iorga - str. Lungă ( pe lângă Cercul Militar) - str. După Ziduri - urcare Parc Livada Poștei. Parcul Livada Poștei
SkirtBike Brasov 2015 by http://www.zilesinopti.ro/articole/9312/skirtbike-brasov-2015 [Corola-blog/BlogPost/100392_a_101684]
-
tale și-a trupului căldură și sânii două fragi, ce drum își fac spre gură. e pace și iubire, pe cer strălucesc stele, e-o noapte de iubire ,doar una dintre ele. pe trupul tău alunec, o apă sunt pe prund în patul tău trăiesc amorul cel profund. e dragostea curată prilej de bucurie și tot ce mi-am dorit , iubire si-armonie. Referință Bibliografică: O noapte-n patul tău / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 282, Anul
O NOAPTE-N PATUL TĂU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 by http://confluente.ro/O_noapte_n_patul_tau.html [Corola-blog/BlogPost/356947_a_358276]
-
mușca și spărgea lumina Mijlocul zilei se pregătea să se treacă Deasupra Muntelui Magic șopârle și cactuși se luptau de la spații Greieri sub cheie cântau în colivii Soarele ardea precum un cuptor Spații din piatră...spații din nisip... Nisipuri și prund și lipsă de apă Tarabe cu turcoaze erau la vedere și picturi din nisip după legende Despre oameni care-au fost și s-au dus ei și-au lăsat gândurile acolo unele în piatră, altele sub țărna roșie fieroasă, suflete
VISE DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 by http://confluente.ro/Vise_de_mariana_zavati_gardner_mariana_zavati_gardner_1368609461.html [Corola-blog/BlogPost/350285_a_351614]
-
bun, că un copil trăbă la casa omului. - Ce zici tu, mă Vasilică, ce scrisoare am? Luă scrisoarea cu mâna tremurând de emoția pricinuită de vorbele neînțelese ale poștașului și văzu scrisul mare, citeț, pe versul plicului: Casa de copiii, Prundul Bârgăului. Se uită la destinatar, nu-i venea să creadă că scrisoarea îi era adresată, aproape că își silabisi numele, era a lui, adresa a lui, cu toate astea nu pricepea de ce primește o scrisoare de la o casă de copii
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 by http://confluente.ro/Destin_titlu_provizoriu_vol_helene_pflitsch_1392029273.html [Corola-blog/BlogPost/364122_a_365451]
-
a lui, cu toate astea nu pricepea de ce primește o scrisoare de la o casă de copii. Inima însă bănuia ceva, că începu să îi bată cu putere. Nu neapărat expeditorul scrisorii o făcuse să pornească la galop, ci numele localității, Prundul Bârgăului, declanșase ceva în minte și amintirile năvăliră ca și cum o apă rupsese stăvilarul ce o ținea într-o matcă ce nu îi era de-ajuns. Poștașului nu îi scăpă tremuratul mâinii, care curios din fire, nu își încălecase bicicleta, aștepta
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 by http://confluente.ro/Destin_titlu_provizoriu_vol_helene_pflitsch_1392029273.html [Corola-blog/BlogPost/364122_a_365451]
-
coastă de-a lungul lui Pebble Beach și în interior, trecând de la „pebble culture” - cum învățam că se numește primul bazin de „resurse de materie primă” de confecționat cele mai simple unelte microlitice de mâna omului preistoric - adică „unelte de prund”, însă aici erau adevărate pietroaie și stânci la contactul malului cu apa, apoi imediat înspre dealuri covoare de iarbă tunsă, peluze de golf și-apoi la lizieră și dincolo în interior, pe o singură porțiune vizitabilă din exterior, tufe de
MONTEREY, MON AMOUR! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 by http://confluente.ro/Monterey_mon_amour_.html [Corola-blog/BlogPost/351790_a_353119]
-
de la sine. Paleoliticul românesc este divizat în cinci faze: Protopaleolitic, Paleoliticul inferior, Paleoliticul de mijloc, Paleoliticul superior și Epipaleolitic. Protopaleolitic: Protopaleoliticul românesc (circa 1.000.000 - 700.000) este marcat de apariția uneltelor rupestre, așa-numitele "Pebble culture" (Cultura de prund din România). Aceste unelte i-au fost atribuite lui Homo erectus, tipul hominid. PALEOLITIC INFERIOR Paleoliticul românesc inferior (circa 700.000 - 120.000) este caracterizat prin apariția a două unelte rupestre distincte: bi-facialul, toporul din piatră. Aceste unelte au fost
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita.html [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
Sursa principală de alimentație o oferea vânătoarea realizată în colectiv. În pleistocenul inferior apar primele unelte pentru vânătoare și cules: unelte rudimentare din așchii și bolovani de râu cu o muchie tăioasă pentru cioplit, tăiat și răzuit atribuite „culturii de prund” (sud-vestul Europei până în sud-vestul Asiei și Sudul Africii). Aceste unelte evoluează către „toporașele de mână” în forma sâmburelui de migdală, lucrate prin lovituri date pe ambele fețe (Africa de Nord, zona centrală și de răsărit). Apare folosirea focului, schimbându-se astfel regimul
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita.html [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]