3,260 matches
-
vrăjmașilor și așezarea celor amenințați sub ocrotirea unui spirit protector, care este aici Ștefan cel Mare, ca voievod sacralizat (p. 161). Sentimentul catastrofei, motivul înstrăinării și speranța mântuirii neamului sunt de origine biblică în Doină, receptate pe filiera lui Dosoftei. Psalmii moderni macedonskieni îl prevestesc pe Arghezi, prin ,contradicțiile egolatre", dar sunt mai aproape de Heliade datorită diminuării sentimentului liturgic (p. 179-183). Foarte bune pagini de analiză sunt rezervate psalmilor arghezieni (p. 184-239), pe care Al. Andriescu se străduiește să-i apropie
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
neamului sunt de origine biblică în Doină, receptate pe filiera lui Dosoftei. Psalmii moderni macedonskieni îl prevestesc pe Arghezi, prin ,contradicțiile egolatre", dar sunt mai aproape de Heliade datorită diminuării sentimentului liturgic (p. 179-183). Foarte bune pagini de analiză sunt rezervate psalmilor arghezieni (p. 184-239), pe care Al. Andriescu se străduiește să-i apropie, în ciuda sfidărilor aparente din revoltele poetului, de matca lor originară: Cine vrea să înțeleagă imaginarul arghezian trebuie să-i citească poemele cu Biblia alături" (p. 188) - notează criticul
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
divinitatea" (p. 203 și 233). Arghezi nu oscilează între credință și tăgadă, cum spune el însuși înșelător, pentru că ,tot jocul se desfășoară între acești doi poli: al nemărginirii, transcendența, și al mărginirii pământești" (p. 192). Altfel spus, regăsim opoziția din psalmii davidici între puterea infinită a divinității și capacitatea limitată a omului de a înțelege, sortit nimicniciei. Transcendența argheziană nu este goală, ci inaccesibilă poetului - ceea ce face inutilă opoziția tradițională în critica românească dintre religiozitatea și nereligiozitatea psalmilor arghezieni. Acest ,maniheism
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
regăsim opoziția din psalmii davidici între puterea infinită a divinității și capacitatea limitată a omului de a înțelege, sortit nimicniciei. Transcendența argheziană nu este goală, ci inaccesibilă poetului - ceea ce face inutilă opoziția tradițională în critica românească dintre religiozitatea și nereligiozitatea psalmilor arghezieni. Acest ,maniheism este vetust" (p. 201). Principala schimbare adusă de Arghezi în imaginarul psalmic constă în umanizarea dialogului cu Dumnezeu, dialog pus într-un cadru mai familiar (p. 213). E omenească și regăsibilă în Psaltire plângerea poetului că este
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
această erudiție a referințelor aduce lumină în situații argheziene insolite. Mitografia biblică se regăsește în imaginarul sadovenian din romanele Demonul tinereții și Frații Jderi, cel mai atent investigate de critic (p. 240-275). Prozatorul a fost și un traducător excepțional al psalmilor, pe care i-a introdus uneori fragmentar în cărțile sale. Relieful lui Ștefan ca personaj este obținut din conlucrarea a trei surse: cronica lui Ureche, tradiția populară și spiritualizarea biblică (p. 273). Ca și Arghezi, V. Voiculescu este scos de sub
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
interpretare (p. 276-320), asupra cărora nu mai am cum să insist în acest conspect. Excursul istoric al lui Al. Andriescu se încheie cu analiza stilului psalmic al lui Blaga (p. 321-334) și cu evidențierea notelor postmoderne (ironice și autoironice) din psalmii lui Ștefan Aug. Doinaș (p. 335-343). E o călătorie savantă prin istoria literaturii române, pe filiera psalmilor, pornind de la Psaltirea în versuri a lui Dosoftei și ajungând la limbajul modern și postmodern al poeziei. Nu exagerez deloc afirmând că am
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
lui Al. Andriescu se încheie cu analiza stilului psalmic al lui Blaga (p. 321-334) și cu evidențierea notelor postmoderne (ironice și autoironice) din psalmii lui Ștefan Aug. Doinaș (p. 335-343). E o călătorie savantă prin istoria literaturii române, pe filiera psalmilor, pornind de la Psaltirea în versuri a lui Dosoftei și ajungând la limbajul modern și postmodern al poeziei. Nu exagerez deloc afirmând că am avut privilegiul să citesc una din cele mai bune cărți de critică și istorie literară, dintre cele
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
limbajul modern și postmodern al poeziei. Nu exagerez deloc afirmând că am avut privilegiul să citesc una din cele mai bune cărți de critică și istorie literară, dintre cele care s-au scris la noi din 1990 încoace. Al. Andriescu, Psalmii în literatura română, Editura Universității ,Al. I. Cuza" Iași, 2004, 354 p.
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
N. A Ursu. La realizarea volumului XI mai participă: Eugenia Dima, Mihai Alin Gherman și Stela Toma (la transcrierea textelor), Elsa Lüder și Gustavo-Adolfo Loria-Rivel (în secțiunea de comentarii). Volumul XI este însoțit de un studiu excepțional de istorie literară Psalmii în literatura română de Al. Andriescu (tipărit în 2004 separat) și de un studiu textologic, deosebit de meticulos, Concordanțe lingvistice între Psaltirea în versuri a lui Dosoftei și unele psaltiri românești din secolele al XVI-lea și al XVII-lea de
Filologie savantă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11479_a_12804]
-
o idee de munca enormă încorporată în acest proiect, am să încerc o descriere sumară a structurii unui volum, aceeași de la unul la altul, cum e și firesc. În partea de început se găsesc toate explicațiile necesare. Volumul XI, consacrat psalmilor, cuprinde două studii ample de specialitate, unul de istorie literară, celălalt fiind un studiu lingvistic. Volumul VI realizează o retrospectivă a colaborării dintre Iași și Freiburg, fără a mai fi însoțit de un studiu introductiv special despre Cartea lui Iosua
Filologie savantă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11479_a_12804]
-
p. 42 în special n. 56. participarea sa constantă la ceea ce îl transcende; și, totuși, perfecțiunea de care se împărtășește sufletul rămâne aceeași, fiind întotdeauna descoperită de către suflet ca fiind în aceeași măsură transcendentă”49. Sfântul Părinte afirmă, pe baza Psalmului 16, 2-3, că aripile omului cresc iarăși prin sfințenie și dreptate, văzute prin ochii lui Dumnezeu. Când ochii Lui privesc la el - este convins Sfântul Grigorie - le repugnă ce este contrariu; nici nu vor vedea ochii Lui în el nimic
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
de sus, dinspre Dumnezeu). ezechilibrul de počte maudit, atât de expresiv literar, e contrabalansat printr-o ,dâră de extaz" ce traversează și impregnează întregul Caiet de citire și de caligrafie. Nu e vorba numai de simpla copiere a câte unui Psalm, în fiecare noapte. Deși în carte apar numeroase imagini ale degradării, cu toate că scenele tipice sunt acelea în care o boală fără leac roade carnea și sufletul, o lumină de sus mângâie, din când în când, țesuturile bolnave și răsfrânge imaginea
Școala de morți frumoase by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11583_a_12908]
-
și foarte frumos, în special animalele, dar păcatul omului le-a făcut rele. Când omul nu va mai face răul, animalele vor fi și ele restaurate în starea de blândețe de la început”54. Afinitățile dintre interpretările lui Teofil și exegeza Psalmului 81, 6 pe care o face Sfântul Iustin Martirul și Filosoful în Dialogul cu iudeul Tryfon sunt izbitoare. În aceste cazuri, supunerea față de Dumnezeu îi permite ființei umane să fie numită dumnezeu; nesupunerea aduce moarte. Deși nu este citat explicit
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
81, 6 pe care o face Sfântul Iustin Martirul și Filosoful în Dialogul cu iudeul Tryfon sunt izbitoare. În aceste cazuri, supunerea față de Dumnezeu îi permite ființei umane să fie numită dumnezeu; nesupunerea aduce moarte. Deși nu este citat explicit, Psalmul 81, 6 pare să se afle în spatele prezentării lui Teofil. Omul a avut 50 Către Autolic, 1.2, pp. 373-374. 51 Către Autolic, p. 374. 52 Arhid. Prof. Dr. Constantin Voicu, Patrologie, vol. I, p. 164. 53 Arhid. Prof. Dr.
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
lui Dumnezeu. Răsplata pentru o astfel de supunere este nemurirea, de care omenirea se va bucura după moarte 58. Sfântul Ipolit al Romei Sfântul Ipolit al Romei († 235) este remarcabil prin utilizarea expresiei γίγνεσθαι θεόν fără a se referi la Psalmul 81, 6 și pentru că a fost unul dintre primii scriitori care au utilizat termenul θεοποιεῖν în context creștin 59. Contemporanul său mai bătrân, Clement din Alexandria, conferise deja termenului un înțeles creștin, dar se pare că Sfântul Ipolit nu cunoștea
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
sunt temele grecești pe care le vom găsi mai elaborate la Clement din Alexandria (vezi Pedagogul, 3.2.1.; Stromate, 7.20.7). „Dumnezei” sunt toți cei care au obținut nemurirea; încetează de a mai fi exclusiv asociați „fiilor” din Psalmul 81, 6. Intensitatea participării în Hristos, identificată la Sfântul Irineu, nu este prezentă la Sfântul Ipolit. Accentul la ultimul se pune mai mult pe îndeplinirea eshatologică a învierii, și nu pe statutul divin adus în principiu de adoptarea sau înfierea
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
zicem, necanonic, cu seminarii extrem de captivante - se vedea de la o poștă că e precum peștele în apă - ne-a predat în următorul semestru un curs special Arghezi. O încântare intelectuală. Desferecarea porților poeziei acestui genial creator, mai cu seamă, a Psalmilor, i-o datorez acestui profesor. Născut pe 26 aprilie 1920, la Ilva Mare, fostul județ Năsăud, profesorul Al. Husar consideră orașul în care și-a făcut studiile liceale, unde fuseseră elevi, cu ceva timp în urmă, Coșbuc și Rebreanu, drept
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
în volum), în 1967 (anul morții scriitorului) sau în ...2007 (ca să dau un ritm temporal din 40 în 40 de ani de posibilă înnoire a perspectivei critice), riscăm să răspundem prin clișeele tradiționale, foarte rezistente. A vorbi din nou despre psalmii arghezieni "între credință și tăgadă"e plictisitor, atât pentru o critică inventivă, cât și pentru un public instruit. A pune iarăși și iarăși întrebarea "este Arghezi poet religios?" și a răspunde, mai lung sau mai scurt, prin da sau nu
Premise pentru un nou Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11652_a_12977]
-
și foarte frumos, în special animalele, dar păcatul omului le-a făcut rele. Când omul nu va mai face răul, animalele vor fi și ele restaurate în starea de blândețe de la început”54. Afinitățile dintre interpretările lui Teofil și exegeza Psalmului 81, 6 pe care o face Sfântul Iustin Martirul și Filosoful în Dialogul cu iudeul Tryfon sunt izbitoare. În aceste cazuri, supunerea față de Dumnezeu îi permite ființei umane să fie numită dumnezeu; nesupunerea aduce moarte. Deși nu este citat explicit
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
81, 6 pe care o face Sfântul Iustin Martirul și Filosoful în Dialogul cu iudeul Tryfon sunt izbitoare. În aceste cazuri, supunerea față de Dumnezeu îi permite ființei umane să fie numită dumnezeu; nesupunerea aduce moarte. Deși nu este citat explicit, Psalmul 81, 6 pare să se afle în spatele prezentării lui Teofil. Omul a avut 50 Către Autolic, 1.2, pp. 373-374. 51 Către Autolic, p. 374. 52 Arhid. Prof. Dr. Constantin Voicu, Patrologie, vol. I, p. 164. 53 Arhid. Prof. Dr.
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
lui Dumnezeu. Răsplata pentru o astfel de supunere este nemurirea, de care omenirea se va bucura după moarte 58. Sfântul Ipolit al Romei Sfântul Ipolit al Romei († 235) este remarcabil prin utilizarea expresiei γίγνεσθαι θεόν fără a se referi la Psalmul 81, 6 și pentru că a fost unul dintre primii scriitori care au utilizat termenul θεοποιεῖν în context creștin 59. Contemporanul său mai bătrân, Clement din Alexandria, conferise deja termenului un înțeles creștin, dar se pare că Sfântul Ipolit nu cunoștea
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
sunt temele grecești pe care le vom găsi mai elaborate la Clement din Alexandria (vezi Pedagogul, 3.2.1.; Stromate, 7.20.7). „Dumnezei” sunt toți cei care au obținut nemurirea; încetează de a mai fi exclusiv asociați „fiilor” din Psalmul 81, 6. Intensitatea participării în Hristos, identificată la Sfântul Irineu, nu este prezentă la Sfântul Ipolit. Accentul la ultimul se pune mai mult pe îndeplinirea eshatologică a învierii, și nu pe statutul divin adus în principiu de adoptarea sau înfierea
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
ar fi fost necesar și în deschiderea ediției din 2001-2002. Tot Al. Andriescu realizează în 2003 volumul IX, Liber Psalmorum, ca parte a Bibliei din 1688, din seria ieșeană "Monumenta Linguae Dacoromanorum", volum însoțit de un studiu doct și extins, Psalmii în literatura română. Toate aceste contribuții secvențiale trebuie puse alături, pentru a realiza efortul excepțional investit de colectivul filologic ieșean în restituirea unor texte fundamentale din perioada de început a culturii în limba română. Opinia lui Vasile Arvinte este că
Biblia 1688 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11769_a_13094]
-
el o întreagă bibliotecă de comentarii. Cum arată structura sumarului antologiei lui Ion Buzași, pentru a da o idee despre originalitatea și preferințele selecției? Până la Eminescu, sunt prezenți în sumar: Niceta din Remesiana (un poem tradus din latină), Dosoftei (trei psalmi), Samuil Micu (cinci versificări pe teme biblice), Timotei Cipariu (două sonete și un imn), Andrei Mureșanu (trei poeme mai mult politice decât religioase), Grigore Alexandrescu (două poeme) și Dimitrie Bolintineanu (trei), în total 50 de pagini. Ce discuții comportă această
Poezia - scară spre cer by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11792_a_13117]
-
Scriitorilor Români, Aurora Cornu, acum stabilită de mulți ani în Occident, disprețuiește în limbaj violent literatura României de după al doilea Război Mondial, uitându-și propriile-i scrieri realist-socialiste; tragedia poporului american din 11 septembrie 2001 este evocată prin reproducerea unui “psalm” trist, afișat într-o expoziție comemorativă de la Grand Central. Nimeni n-a scris pagini mai emoționante despre singurătatea Profesorului Zaciu: “L-am văzut adeseori pe Mircea Zaciu în zile sfâșietor de triste. Era, în acele momente, atât de departe de
Întâlnirea cu sine by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13001_a_14326]