112 matches
-
Început o Istorie a Țării Românești, dar n-a ajuns să scrie decât o parte din ea, frații Radu Popescu, cu o cronică privind Întreaga istorie a Țării Românesti, frații David și Teodor Corbea, fiii unui preot din Brașov, renumitul psalt „ Filotei sin agăi Jipăi”, de la care a rămas prima Psaltichie Românească cunoscută, episcopii Mitrofan și Damaschin de la Buzău, mitropoliții Teodosie și urmașul său, marele cărturar Antim, originar din Iviria, românizat și identificat Întru totul cu năzuințele credincioșilor pe care
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Ștefania Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92323]
-
În mănăstirile și bisericile existente În Țara Românească, În secolul al XVII-lea, rugăciunile și citirile se Împleteau cu cântarea de la strană. Răspunsurile pe care psalții le dădeau la cererile preoților au fost Întotdeauna cântate, Într-un fel sau altul, pătrunzând În țara noastră odată cu creștinismul. Dezvoltarea cultului și a muzicii liturgicii de la Constantinopol, se Întindea la toate țările care erau În legătură canonică cu Patriarhia
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
este promovată sistematic, aici fiind adevărate centre de cultură muzicală, unde se Învăța cântarea tradițională bizantină, fixată și conservată prin canoane. Legăturile celor ce practicau viața de cult În țările române cu Muntele Athos, aveau În vedere și argumente muzicale, psalții români având confirmarea permanentă că În muzica practicată aici, nu s-au Îndepărtat de matca bizantină. Athosul a dispus din totdeauna de o mare celebritate, ca centru de practică liturgică și implicit de muzică psaltică, atrăgând la studiu călugări din
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
toată lumea ortodoxă. Prin numeroase ctitorii, danii și Închinări de mănăstiri, domnitorii români Întrețin legături directe, pe lângă Athos, cu alte centre culturale din Orientul Ortodox, cum ar fi Constantinopol, Ierusalim și teritoriile grecești. Până la urcarea pe tron a domnitorului Constantin Brâncoveanu, psalții instruiți În astfel de centre, veneau la Mitropolie sau la Curtea Domnească și Învățau mai mulți ucenici, adunați la strană În jurul lor. Cântările bisericești se Învățau și În mănăstiri, după un program bine stabilit, compus din: rugăciuni, citire, cântare practică
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
stabilit, compus din: rugăciuni, citire, cântare practică, pregătirea dascălilor și chiar a preoților. Activitatea didactică era concentrată În jurul Învățării pe cale orală a cântărilor cuprinse În Octoih și În celelalte cărți de strană, dascăli fiind probabil călugării mai bătrâni sau psalții de la bisericile principale, care luau pe lângă ei ucenici și cu metode simple Îi Învățau cântarea și rânduiala slujbelor, după ce o perioadă țineau isonul. După modelul Bisericii Domnești era organizat personalul cântăreților la mitropolii, episcopii și mănăstiri. Protopsalții, care făceau parte
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
modelul Bisericii Domnești era organizat personalul cântăreților la mitropolii, episcopii și mănăstiri. Protopsalții, care făceau parte din clerul inferior, fiind hirotesiți, aveau pe lângă ei câte un număr de tineri aleși, numiți peveți (cântăreți), dintre care cei mai buni deveneau psalți la Curtea Domnească sau la alte biserici mai Însemnate. Schimbări importante În cântarea la strană Între evenimentele sau modificările ce au avut loc la cântarea la strană, cel mai important Îl reprezintă introducerea limbii române În Biserică. Era foarte greu
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
Începutul domniei lui Brâncoveanu, În românește se citeau doar Cazania, Apostolul și Evanghelia, dintre care numai Apostolul era citit de cei din strană. Creștinii nu Înțelegeau ce se cânta În biserică și poate același lucru se Întâmpla și În cazul psalților și al preoților. De procesul de introducere al limbii române În slujirea liturgică, beneficiază prima dată cărțile destinate preoților, pentru că era mult mai ușor de citit o rugăciune În limba română decât de cântat un tropar În românește. Muzica psaltică
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
mitropolit, Gramatică psaltică veche, Anastasimatar, voscresne, Antologhion, Penticostar, iar pe lângă acestea rugăciunea lui Filotei pentru Constantin Brâncoveanu, două doxologii și patru tropare pentru ucenici. Prin această lucrare În românește, se asigura stranei necesarul pentru tot anul. În anii următori, toți psalții se vor folosi de ea, la strană sau În școlile de muzică, copiind-o Întreagă sau pe porțiuni, În funcție de nevoie și priceperea lor, cunoscând o mare răspândire din Transilvania și până În vetrele muzicale moldovenești. Manuscrisul nu este numai cel dintâi
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
cel dintâi document muzical „pre glasul rumănesc“, dar se impune și prin mărimea sa, Înzestrând strana românească cu tot ce-i era necesar. După ce am consemnat cele două evenimente care au marcat cântarea la strana românească, ne vom ocupa de psalții din acea perioadă, de felul cum cântau ei și de unde cântau. Ultimul aspect este foarte simplu de urmărit, pentru că nu exista nici o carte tipărită la acea vreme, care să conțină notații ale muzicii psaltice. Prima carte de muzică psaltică de pe
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
urmărit, pentru că nu exista nici o carte tipărită la acea vreme, care să conțină notații ale muzicii psaltice. Prima carte de muzică psaltică de pe teritoriul țării noastre, Irmologhionul lui Macarie, apare abia În 1823, fiind tipărită la Viena 2. Până atunci psalții și ucenicii lor vor cânta doar de pe manuscrise. Aceste manuscrise erau tălmăcite spre folosul psalților români și conțineau „cuvinte rumânești și... glasuri grecești“. Toți autorii de manuscrise erau credincioși tradiției bizantine și nu au acceptat muzica gregoriană, rusească și laică
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
muzicii psaltice. Prima carte de muzică psaltică de pe teritoriul țării noastre, Irmologhionul lui Macarie, apare abia În 1823, fiind tipărită la Viena 2. Până atunci psalții și ucenicii lor vor cânta doar de pe manuscrise. Aceste manuscrise erau tălmăcite spre folosul psalților români și conțineau „cuvinte rumânești și... glasuri grecești“. Toți autorii de manuscrise erau credincioși tradiției bizantine și nu au acceptat muzica gregoriană, rusească și laică, cunoscută la noi pe vremea lui Constantin Brâncoveanu. Ne Încredințează de aceasta și Filotei, care
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
și timpul când trebuie cântate: „când ridică pahar...“ sau „Întru pofala Mitropolitului...“, imnuri „ce se cântă la mese“ sau „În cinstea celui ce gătește ospățul“. În general erau alcătuite În cinstea demnitarilor de stat și eclesiastici și erau cântate de psalți și protopsalți la Te-Deum, slujbe, mese, vizite și alte Împrejurări. Toate aceste imne, aclamații, encomioane, polihronii, aflate În manuscrise psaltice, alcătuiesc o parte din muzica de ceremonial de pe teritoriul țării noastre, necunoscute până acum. Prin toate aceste cântări s-a
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
psaltice, alcătuiesc o parte din muzica de ceremonial de pe teritoriul țării noastre, necunoscute până acum. Prin toate aceste cântări s-a păstrat și În țările române muzica bizantină, care a suferit unele modificări ce constau În adaptări sau Înfrumusețări din partea psalților locali, fără a știrbi Însă spiritul și esența psaltichiei originale. Școli de muzică În afară de cântarea la strană, În biserică, muzica psaltică se mai Învăța și În școli. În secolele XVI și XVII se Înființează câteva școli În care cântarea bisericească
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
muzică și, desigur, Încă o serie de școli mărunte, pe la biserici și mănăstiri, unde „dascălii se Înțelegeau direct În ce privește plata, cu părinții copiilor ce veneau să Învețe“. „Dascălii“ de muzică psaltică pentru aceste școli erau recrutați din rândul psalților vestiți sau al protopsalților de la Curtea Domnească și Mitropolie. Protopsalți Printre cei care au promovat muzica bizantină atât la Curtea Domnească și Mitropolie, cât și la școlile Înființate atunci, Întâlnim personalități proeminente, Începând cu Iovașcu Vlahul (1700), Protopsaltul Curții Ungrovlahiei
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
a se ocupa de slujbele Bisericii. Șărban. Din prefața Irmologhionului lui Macarie aflăm că „În zilele fericitului Întru pomenire dascălul Șărban Protopsaltul, viind cel mai desăvârșit și cel mai vestit dascăl al vremii aceia dintre greci, Anastasie Rapsaniotul, un celebru psalt grec din secolul al XVIII-lea, cu socoteală ca să-și găsească norocul și să rămâie În țara noastră, când au văzut desăvârșirea meșteșugului și au auzit prea dulcea fireasca glăsuire a lui Șărban și a celorlalți dascăli din neamul nostru
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
formând un număr mare de cântăreți, dintre care amintim: Ioan sin Radului Duma Brașoveanu, Constandin, nepotul și ucenicul său și Gheorghe. Cu privire la opera muzicală a lui Șărban găsim indicații tot la Macarie, care În prefața Irmologhionului său spune: „Mulți dintre psalții cei desăvârșiți din neamul nostru s- au arătat cu râvnă În vremi, ca să facă câteva ceva În limba noastră, precum fericitul Întru pomenire Arsenie Ieromonahul Coziianul, Calist Protopsaltul Sfintei Mitropolii a Bucureștilor și Șărban Protopsaltul Curții Domnești. Carii, nu numai
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
alta pentru zavistia celor ce nu pot să vază sporirea și să le auză În limba graiului nostru, dimpreună cu moartea lor au pierit și ostenelele lor“. Șărban, „Protopsaltul Țării Românești“, se numără și el printre cei mai de seamă psalți din prima jumătate a secolului al XVIII-lea, distingându-se prin activitatea sa de traducător și promotor al cântării de tip bizantin la români și mai ales prin formarea de elevi care au contribuit la răspândirea muzicii de acest fel
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
s-a influențat reciproc de-a lungul Întregii perioade medievale. Muzica psaltică practicată În perioada domniei lui Constantin Brâncoveanu pe teritoriul țării noastre, reprezintă continuarea aceleiași muzici din secolele precedente, dar cu deosebirea că se adaptează la cerințele graiului românesc. Psalții pe care i-am amintit au „tălmăcit“ din greacă și slavonă sau au compus direct În românește, fără a se abate de la melosul muzicii tradiționale bizantine. Cu toate eforturile acestora de a introduce și cântarea la strană În limba română
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
la mine, căci eu toati dările le am plătite, după cvitanțiele ce păstrez.“ La primirea unei noi circulare (dispozitivul birocratic nu înțelegea să capituleze), replica bătrânului capătă inflexiuni nostalgice: „Pe când m-au dat tatăl meu la școală în Botoșăni, la psaltul Iordache, Dumnezău să-l ierte și să-i fie țărâna ușoară, nu să slujă Moldova cu litere străine. De aceea nici cunosc asămine schimonosituri de slove. Prin urmare, fiindcă după două ceasuri de strașnică muncă n-am fost în stare
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
din 1844, în Iași trăiau 6.168 evrei care prestau activități productive dintre care 2073 erau negustori, 2219 - meșteri și 860 - unii calfe, alții slugi. Pe lângă aceștia, mai existau în Iași, cinci hahami, 30 dascăli, un rabin, un ceauș, șase psalți, un asistent de rabin, patru ciocli și un secretar. În 1851, în orașul Iași activau 1.169 negustori evrei, 1430 meșteșugari, 606 calfe și slugi. În absența burgheziei românești, reprezentată de negustori și comercianți cu “solide contacte în Europa”, evreii
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
și hotărârea lui irațională de a cere "capul lui Moțoc" sunt de o rară fericire. Mai departe urmează lupta de exterminare a Lăpușneanului, a cărui zvârcolire lasă impresia unei solide creațiuni literare. ANTON PANN Anton Pann (1797-1854) era din tagma psalților, pricepuți în "ifose" și "aghioase", în "tereremuri" și "nenenale" sub semnul vestitului Cucuzel dela Durazzo. O mare parte din cărțile lui sunt opere de specialitate: Axion, Cântări liturgice, Noul docsastar, Basul teoretic și practic, Kalofonicul etc. S-a ocupat însă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
joacă de-a popii și de-a biserica nu numai pentru că biserica le intră „în casă” și mama le era „bisericoasă”, după cum observă cu umor Ștefan a Petrei, ci și pentru că la maturitate diaconul Ion Creangă și într-o măsură psaltul Zahei Creangă se joacă de-a și cu biserica, înfruntând-o. Eroul își ia anticipat în derâdere falsa vocație și pe viitorii adversari, clericii. Vrăjitele Amintiri... fac ceva mai mult: nu numai reflectă (viața povestitorului dinainte și după 1855), dar
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
preț la acea vreme: candelabre, icoane, candele, evanghelii, apoi adaugă veșmântarul, cripta familiei (unde sunt depuse osemintele familiei Krupenski) și gardul din piatră acoperit cu olane ce înconjoară biserica. Aceste moaște s-au dăruit, în 1748, de către Patriarhul Alexandriei Matei Psaltul, lui Andrei Ruset, vel logofăt. Matei Psaltul fusese stareț la Mănăstirea Zlătari din Bucuresti, iar Andrei Ruset era capuchehaie a Moldovei la Constantinopol în vremea lui Constantin Mavrocordat. Andrei Ruset l-a ajutat pe Matei să dobândească scaunul patriarhal, iar
Feredeni, Iași () [Corola-website/Science/301277_a_302606]
-
evanghelii, apoi adaugă veșmântarul, cripta familiei (unde sunt depuse osemintele familiei Krupenski) și gardul din piatră acoperit cu olane ce înconjoară biserica. Aceste moaște s-au dăruit, în 1748, de către Patriarhul Alexandriei Matei Psaltul, lui Andrei Ruset, vel logofăt. Matei Psaltul fusese stareț la Mănăstirea Zlătari din Bucuresti, iar Andrei Ruset era capuchehaie a Moldovei la Constantinopol în vremea lui Constantin Mavrocordat. Andrei Ruset l-a ajutat pe Matei să dobândească scaunul patriarhal, iar acesta, în semn de recunoștință,i-a
Feredeni, Iași () [Corola-website/Science/301277_a_302606]
-
de mână, și o coastă a unui sfânt neștiut, care Sfinte Moaște sunt rămase de la răposatul tatăl meu (Iordache Crupenschi), iar cutia este făcută de mine. Aceste Sfinte Moaște a Sfântului Mare Mucenic Gheorghie, sunt date de un patriarh(Matei Psaltul al Alexandriei), răposatului logofăt Andrei Roset, adică bunul răposatei maicăi mele (Măriuța Milu), iar sfânta coastă, dată tatălui meu, de către un serdar Vasilache Cârnul” (însemnare autografă a lui Grigore Crupenschi în Inventarul Bisericii Adormirea Maicii Domnului din Feredeni, fila 2
Feredeni, Iași () [Corola-website/Science/301277_a_302606]