164 matches
-
carte a Editurii Academiei Internaționale Orient-Occident (Recital plurilingv * Lansări de cărți). Locul: Centrul de Cultură și Arte George Topârceanu, Curtea de Argeș 15:00 h: - Prânz (Hotel „Posada” Curtea de Argeș) 19:00 h: - MERIDIANE POETICE (Recitalul plurilingv al participanților la Festival) - RECITAL * GRUPUL PSALTIC IOAN ZMEU - PROTOPSALTUL, condus de dirijorul protopsalt Dumitru Codruț Scurtu Locul: Sală Basarabilor, Muzeul Municipal Curtea de Argeș 22:00 h: - Cină (Hotel „Posada” Curtea de Argeș) Vineri, 11 iulie 2014 08:00 h: - micul dejun (Hotel Posada) 10:00 h: - Deschiderea Expoziției de
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL „NOPŢILE DE POEZIE DE LA CURTEA DE ARGEŞ” de CAROLINA ILICA în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343515_a_344844]
-
laudă lui Dumnezeu, șapte zile de regăsire în Dumnezeu. În această perioadă scurtă am participat, alături de călugări, la ascultări, la slujbele bisericești de zi și de noapte, chiar și la sinaxă. Am cântat și m-am bucurat de dumnezeieștile cântări psaltice, de minunatele slujbe bisericești, de frumusețea și înțelepciunea picturilor bisericești. Am respirat aerul pur al pădurilor de foioase și conifer ce încercuiesc mănăstirea, am făcut drumeții împreună cu călugării, am ascultat cu bucurie murmurul izvoarelor, am cunoscut frământările și ostenelile lor
CINE SUNT MONAHII? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378864_a_380193]
-
ea ținea capul în pământ, smerita, evlavioasa, milostiva, oricând gata să ajute pe cineva, cu gândul tot timpul la moarte, la Maica Domnului, la Dumnezeu. Avea un spirit de jertfelnicie, un singur gând, rugăciunea neîncetata, o voce deosebită în muzică psaltica, o flacăra în priviri, o pace odihnitoare, o boală în suflet, dorul dumnezeirii, un legământ al chemării divine, o închinare în duh și adevăr, o „vraja” a iubirii hristice, care dacă te atingea, nu te mai poate vindeca nimeni altul
NOI SUNTEM NEBUNI PENTRU HRISTOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378860_a_380189]
-
ale iubirii. E îngerul de nepătimire ce poartă închinarea străbună reciprocă între divinitate și olteni, căci olteanul e egal îngerului când cântă. Potirul din care soarbe îngerul nu e mai scump decât ulciorul din care bea olteanul însetat, nici cântările psaltice n-au mai mult duh decât doinele oltenești! La ce-ar folosi olteanului o mantie groasă contra gerului, dacă mantia inimii nu i-ar fi cântecul ce se-nsoțește cu viața, de la prima până la cea din urmă bătaie. Fără cântec, lui
FIZIONOMIA CÂNTĂRILOR PE CARE SE ZIDESC INIMA ŞI DRAGOSTEA OLTENEASCĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374372_a_375701]
-
o tranșă, începând cu primul volum. Pe parcurs, le vom retipări și pe celelalte. Precizăm că primul volum cuprinde secțiunile Biblică(Sf. Scriptură, Vechiul Testament, Noul Testament, Arheologie Biblică), Sistematică(Dogmatică, Morală, Filozofie Creștină), Practică (Drept canonic, Liturgică, Omiletică, Catehetică, Pastorală, Muzică Psaltică, Pedagogie, Sectologie). Este un instrument de lucru de mare valoare pentru teologi, dar și pentru cercetători. • 4. Pr. Al. Stănciulescu-Bârda, Urme, Bârda, Editura Cuget Românesc, 2012, format A5, hartie și tipar offset, copertă policromă, plastifiată, 312 pag., 20 lei. Este
OFERTĂ DE CARTE (19) MAI 2012 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346963_a_348292]
-
glăsuiește cântecul din Dobrogea, dar și pe cele din alte zone etnofolclorice românești, cu frumusețe și cu atenție. Mai cântă asemenea și din folclorul altor popoare, în limba națională a fiecăruia. Și mai cântă toate genurile muzicii: clasic, ușoară, romanță, psaltică, sacră... Spectacolul aniversar „50 de ani de cântec”, organizat pe 14 septembrie 2014, în Sala de Spectacole, „Aula Magna” a Universității „Spiru Haret” a fost întocmai cum i se cuvine unei artiste de excepție. Un public numeros, onest și entuziast
ANETA STAN, 50 DE ANI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376395_a_377724]
-
cunoscute în cultul ortodox sub denumirea de glasuri, teoretizate de Sfântul Ioan Damaschin la începutul secolului VIII, erudiția și arta componistică a primilor creatori de text și muzică bisericească numiți melozi, toate acestea crează muzica de sorginte bizantină, ori muzica psaltică, o muzica originală, cultă, teoretizată și complexă și cel mai important, de inspirație divină. Apoi, prin schimburile culturale făcute între țările ortodoxe și mai ales după căderea Bizanțului, când numeroși învățați și prelați au luat calea pribegiei în alte țări
CONCERTELE CORULUI DIN TORONTO de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375289_a_376618]
-
cultă, teoretizată și complexă și cel mai important, de inspirație divină. Apoi, prin schimburile culturale făcute între țările ortodoxe și mai ales după căderea Bizanțului, când numeroși învățați și prelați au luat calea pribegiei în alte țări din Europa, muzica psaltică începe să prindă contur și în Țările Românești, cu precădere în mânăstirile din Moldova. Ne referim aici la Școala de la Putna, important centru religios și cultural în care au fost școliti primii psalți ai țării noastre. În secolele XIX si
CONCERTELE CORULUI DIN TORONTO de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375289_a_376618]
-
prindă contur și în Țările Românești, cu precădere în mânăstirile din Moldova. Ne referim aici la Școala de la Putna, important centru religios și cultural în care au fost școliti primii psalți ai țării noastre. În secolele XIX si XX, muzica psaltică este practicată pe scară largă în mânăstirile și în bisericile parohiale din Moldova și Muntenia, unde de-a lungul veacurilor și prin compozitori de muzică bizantină precum Dimitrie Suceveanul, Ștefanache Popescu, Anton Pann, Macarie Ieromonahul, Ghelasie Basarabeanul, Neagu Ionescu, Ioan
CONCERTELE CORULUI DIN TORONTO de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375289_a_376618]
-
la Biblioteca Sfântului Sinod, pe care o va sluji cu dăruire și pricepere, precum și la altarul Sfintei Catedrale Patriarhale, mai bine de 50 de ani. A scris câteva cărți și multe articole, printer care: - Izvoare liturgice și pastorale; - Bibliografia tipăriturilor psaltice ale lui Anton Pann; - Lumină pentru suflet-predici. Slăbit fiind de vârstă și de boală, Părintele Arhimandrit Grigorie Băbuș s-a retras la mănăstirea de metanie, Cheia, în noiembrie 2006, petrecând ultimii ani în rugăciune și nevoințe, primind adesea vizita fiilor
ŞAPTE ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT GRIGORIE BĂBUŞ (1915 – 2008)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374732_a_376061]
-
moartea ea neștiind / că ești doar lira la care cântă / cineva dispărut de multă multă vreme”. Treptat, se poate observa că „liricii de mânie și sintaxei imprecative” Z. „îi subsumează o mare fervoare interogativă, ducându-și disperările la o febră psaltică” (Al. Cistelecan). În Nopțile franciscane (2001) comentariile criticii au surprins „o modernă viziune asupra lumii, care desființează granițele dintre observator și lume” (Dieter Schlesak) și o definiție particulară a esenței poeticului, ca mișcare de fragmentare și reasamblare a suprafețelor părelnice
ZANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290703_a_292032]
-
prelucrări axate pe simbolul baladesc al călărețului pribeag (Cântec transilvan, Balada mezinului, Bătrânul Petru, Omul cu nume Ioan) și la imnuri de glorificare a latinității, strămoșilor traci și a țării (Scrisoare latină, România, Burebista). Mesianismul, mistica și retorica naționalistă, acordurile psaltice domină versurile din Avram Iancu sau Întemeierea prin jertfă (1984), stabilindu-se corespondențe metaforice între simboluri ale istoriei țării și personaje biblice (Craii porniți de la răsărit: Horea, Cloșca, Crișan, Mihai Întreitul, Psalm, Transilvania, Patria însă, Nicolae Bălcescu, Mihai Eminescu). O
POPA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288907_a_290236]
-
idealuri. Viețuitorii de aici au avut și activități specifice oricărei așezări mănăstirești cum ar fi: slujbele bisericești zilnice, lecturi din cărțile liturgice și teologice în vederea pregătirii predicilor pentru duminici și 115 sărbători, scrisul și cititul zilnic al pomelnicilor, învățarea cântărilor psaltice, prepararea hranei, munca la vie și în grădină, sfaturi duhovnicești pentru cei care se spovedesc, unii au pictat icoane iar alții au realizat metanii de purtat la mână etc. Dar, contribuția cea mai importantă a fost de ordin cultural. Este
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
luat-o de la proverbele românești, ca și tonul (stilul) expresiei. El face și o mică teorie asupra tîlmăcirii, justificînd prelucrarea. Dar să rămînem la nemulțumirea față de scrisul gorgonat și la obediența poetului față de reguli. Termenul de gorgon vine din muzica psaltică și Înseamnă scurtarea la jumătate a duratei unei note*. În pasajul citat Înainte termenul pare a avea un sens figurat. Îl apropiem de sensul altui cuvînt Întîlnit la Pann: calofonic. În orice caz, scrisul gorgonat, calofonic nu e pe gustul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
limpeziri sufletești; slujba Sf. Maslu se săvârșește la cererea bolnavilor sau a familiilor acestora; după o pregătire duhovnicească prealabilă, sub îndrumarea preotului, credincioșii pot primi Sf. Taină a Botezului sau a Cununiei și se pot împărtăși cu Sf. Euharistie. Grupul psaltic, condus de d-r. prof. dr. Carmen Dura, asigură răspunsurile la strana bisericii pentru toate slujbele mai sus amintite din cadrul cultului liturgic. Toate acestea se săvârșesc cu evlavie, pentru folosul sufletesc al bolnavilor de aici, spre alinarea suferințelor lor, spre
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
spirituală.. Câte o inscripție are sonorități de psalm biblic. "Ferește-mă, Tu,Doamne, / Și-omoară-mă de vrei, / Tu care vecinic Viața / ne-o dai și n-o mai iei..." O altă Sutră (a șaptea) e litanie condensată, ritual apologetic asociind timbrului psaltic termeni de filozofie modernă: "Doamne-al ipseității / și al quidității, / al bunătății / și-al seninătății / și / Rostitor / al / Deității!" Despre quiditate glosase odinioară Camil Petrescu, fervent admirator al fenomenologiei lui Edmond Husserl. III Mai insistent ca la Nichita Stănescu (partener
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
meșteșugit, care a fost Barbu Delavrancea. Dumitru Vacariu Poetul și Cântecul lebedei Truditor al cuvântului cioplit pe fila timpului, poezia-artă devine în viziunea distinsul domn DUMITRU VACARIU lacrimă arzând în sfântă singurătate, talger învăluind cele două fațete ale existențialului, cântec psaltic al binecuvântării, deopotrivă, al binelui și răului din noi, „strop de veșnicie”, dar și sfâșietor „cântec” strigăt al tenebrelor. Lectura volumului Cântecul lebedei (2011) ne îndreptățește Vă credem că una dintre dorințele majore ale poetului ni se revelă ca o
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
molipsească pământul rămas viu în libertate...” (Ca un paradis) și, poate, alegerea să fi fost cea mai bună! Aici, în dangăn de clopot, aici, în miruire și atămâiere, va fi să fie, veșnic, binecuvântare. și, distingându-ți vocea, în șoptire psaltică, auzim: „Să crească-n voie neagră umbra mea, / umbra mea...” (Zidul) Dacă vreți s-aflați, prieteni, cum e Somnul „într-una din nopțile mute ale pământului”, mergeți la NICrLA! Oricând, o luminiță e binevenită la căSătâiului robului lui Dumnezeu... IOAN
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
În vedere și argumente muzicale, psalții români având confirmarea permanentă că În muzica practicată aici, nu s-au Îndepărtat de matca bizantină. Athosul a dispus din totdeauna de o mare celebritate, ca centru de practică liturgică și implicit de muzică psaltică, atrăgând la studiu călugări din toată lumea ortodoxă. Prin numeroase ctitorii, danii și Închinări de mănăstiri, domnitorii români Întrețin legături directe, pe lângă Athos, cu alte centre culturale din Orientul Ortodox, cum ar fi Constantinopol, Ierusalim și teritoriile grecești. Până la urcarea pe
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
psalților și al preoților. De procesul de introducere al limbii române În slujirea liturgică, beneficiază prima dată cărțile destinate preoților, pentru că era mult mai ușor de citit o rugăciune În limba română decât de cântat un tropar În românește. Muzica psaltică era o piedică, o greutate pentru introducerea limbii române În Biserică. Opera de traducere era Încetinită din cauza nepotrivirii textului românesc pe melodia tradițională, care nu putea fi schimbată. Această melodie impunea rânduirea cuvintelor românești În așa fel Încât să aibă
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
acestuia pentru cântarea În românește și grecește: „acești cântăreți, fiind ai Beiului, servesc totdeauna, stau În Biserica Domnească sau În palatul său. La strana dreaptă ei cântară În grecește, la stânga În românește“. Tot din această perioadă datează și primele manuscrise psaltice În românește, caracterizate printr-un scris de mână frumos, caligrafic, Împodobit cu motive florale colorate. Un alt eveniment important pentru cântarea la strană, Îl reprezintă apariția „monumentalei“ lucrări Psaltichia românească, a lui Filotei sin Agăi Jipei, În 1713, protopsaltul Mitropoliei
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
În limba română. Prin această operă masivă, aproape 2000 de pagini, se pune o veritabilă piatră de Început În istoria muzicii bisericești În limba română. Autorul, protopsalt la Mitropolie, este primul care se Încumetă să facă o carte de muzică psaltică, În românește, adaptând textele românești - dintre care unele traduse de el - la melodiile tradiționale bizantine. El a adaptat textul poetic la cel muzical: „Pentru aceasta și eu văzând cum că În fieștecare zi se cântă catavasiile... iar să Înțeleg foarte
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
a tot norodul“. Manuscrisul lui Filotei este important deoarece cuprinde cântări la toate slujbele din timpul anului și anume: catavasiile, troparele, condacele și laudele fiecărui praznic Împărătesc, rânduiala utreniilor și a celor trei Liturghii, Te-Deum pentru domnitor și mitropolit, Gramatică psaltică veche, Anastasimatar, voscresne, Antologhion, Penticostar, iar pe lângă acestea rugăciunea lui Filotei pentru Constantin Brâncoveanu, două doxologii și patru tropare pentru ucenici. Prin această lucrare În românește, se asigura stranei necesarul pentru tot anul. În anii următori, toți psalții se vor
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
strana românească, ne vom ocupa de psalții din acea perioadă, de felul cum cântau ei și de unde cântau. Ultimul aspect este foarte simplu de urmărit, pentru că nu exista nici o carte tipărită la acea vreme, care să conțină notații ale muzicii psaltice. Prima carte de muzică psaltică de pe teritoriul țării noastre, Irmologhionul lui Macarie, apare abia În 1823, fiind tipărită la Viena 2. Până atunci psalții și ucenicii lor vor cânta doar de pe manuscrise. Aceste manuscrise erau tălmăcite spre folosul psalților români
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
de psalții din acea perioadă, de felul cum cântau ei și de unde cântau. Ultimul aspect este foarte simplu de urmărit, pentru că nu exista nici o carte tipărită la acea vreme, care să conțină notații ale muzicii psaltice. Prima carte de muzică psaltică de pe teritoriul țării noastre, Irmologhionul lui Macarie, apare abia În 1823, fiind tipărită la Viena 2. Până atunci psalții și ucenicii lor vor cânta doar de pe manuscrise. Aceste manuscrise erau tălmăcite spre folosul psalților români și conțineau „cuvinte rumânești și
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]