837 matches
-
revedea patria, iar Kochanowski, lovit adînc de moartea prematură a fiicei sale, se îmbolnăvește și moare el însuși nu mult timp după aceea, în 1584. Dacă examinăm posibila influență literară a poetului polon asupra celui român, ea nu pare semnificativă. Psaltirea lui Kochanowski este mai scurtă și rărnîne mereu aproape de litera Vulgatei; după cum vom vedea, Dosoftei se specializează în arabescuri pe marginea psalmilor. Kochanowski optase pentru exactitate și concentrare (Psalmul 2 are, de exemplu, 54 de versuri la Dosoftei față de cele
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
strîmbătate“ (Ps. 119); „ Cîntec mi-au fost a Ta dereptate La locul mieu de streinătate, Ț-am pomenit noaptea svîntul nume Și legea Ț-am feritu-Ț prelume “ (Ps. 118). Motivul exilului poate fi întîlnit în zeci de contexte ale Psaltirii în versuri, foarte diferite unele de altele; latent și subteran, el pare o rană veșnic deschisă, alimentînd neîncetat poezia cu suferință umană reală. Al doilea palier al actualizării textului sacru, al transformării lui în poezie contemporană, îl constituie la Dosoftei
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
Le-ai dat s-aibă supt stînci tare. Luna ai făcut cu rază, Să crească-n vremi și să scază, Și soarele ș-nemerește Apusul ce odihnește” (Ps. 103). Cele două teritorii poetice originale, autobiografia și concretizarea nelimitată, fac din Psaltirea dosofteiană monumentul de bogăție barocă pe care îl admirăm pînă astăzi. Dosoftei nu a fost însă doar un simplu poet, ci un înalt prelat care scria poezie; a rămas deci apropiat de textul biblic, chiar atunci cînd a brodat somptuos
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
fost extrase primele versuri, și Psalmul 129, către finalul operei, aceeași stare de spirit comandă versurile memorabile. De profundis clamavi, începutul Psalmului 129, n-a mai avut, poate, niciodată în poezia românească o întruchipare comparabilă. Există mult pitoresc material în Psaltirea în versuri, multă etalare de obiecte și frecvente defulări lirice ale celui care se simțea nedreptățit; dar toate acestea trec pe plan secund comparate cu poezia religioasă, veritabila vocație a autorului. Inovația fondatoare a lui Dosoftei rămîne cea prozodică. Dacă
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
naște cu Dosoftei. E uimitor faptul că, după cîteva naive încercări poetice, aproape toate compuse în versuri șchioape și tărăgănate, fără urmă de fior, cum fuseseră cele ale lui Varlaam sau ale stihuitorilor „la stema țării”, s-a ivit deodată Psaltirea în versuri. Majoritatea formelor metrice adoptate de Dosoftei sunt pare (cu puține excepții); preferința lui indica o origine a versurilor predominant romanică - să reamintim că versul lui Kochanowski avusese mai ales 13 Ar fi greu de stabilit modul concret în
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
ai lăsat, Doamne-n țărna morțîi, Și cînii mă-ncongiură cu toții” (Ps.21). În astfel de versuri, care prefigurează mari piese ale poeziei românești din secolul XX, expresivitatea stilului atinge cote înalte. Decasilabul este majoritar față de ceilalți metri la nivelul întregii Psaltiri în versuri, el întrunește cîteva dintre cele mai reușite transpuneri poetice ale psalmilor. Al treilea metru par, alexandrinul, prezent în Franța și în Provence încă din secolul al XI-lea, a atins gloria începînd cu secolul al XIIlea. Lungimea sa
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
încă din secolul al XI-lea, a atins gloria începînd cu secolul al XIIlea. Lungimea sa l-a destinat exprimării aulice, stilului nobil, poemelor patetice. Asemenea valori purtate de alexandrin l-au atras instinctiv și pe Dosoftei în momentele cînd Psaltirea în versuri abordează tonul solemn. Unul dintre punctele cele mai înalte ale operei, momentul evocării judecății din urmă, îmbracă acest tip de vers, care dobîndise deja reputație europeană. „Cînd va veni mare valea de plînsoare, Cînd Domnul va face giudeț
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
giurămînt de pace, Și cu noi creștinii milă îț vei face” (Ps. 83). Urcînd la izvoarele celor trei principali metri romanici, toți trei parisilabici, circumscriem poezia lui Dosoftei poeziei europene: octosilabul, decasilabul și alexandrinul compun majoritatea strivitoare a metrilor din Psaltire, acoperind 144 din cei 150 de psalmi. Prozodia lui Dosoftei demonstrează integrarea operei sale în orbita poeziei europene, ca și pornirea Mitropolitului de a crea o nouă formă, absentă pînă atunci din limba română. Căutarea unor tipare preexistente fusese în
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
înseamnă că un Mitropolit al Moldovei și-ar fi putut permite derogări doctrinare, ci că vocația sa ultimă a rămas mai degrabă poezia. Cel puțin două argumente pledează în acest sens. În primul rînd, deși a tradus și în proză Psaltirea, Dosoftei nu s-a limitat la o astfel de operațiune teologal - culturală, ci a întreprins traducerea textului sacru și în versuri. În al doilea rînd, efortul autorului s-a exercitat în aria prozodiei și a lexicului, domenii caracteristice regimului poetic
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
polone și urmînd exemplul lui Kochanowski —totul l-ar fi împins pe Dosoftei la conceperea unui limbaj plin de slavonisme și de grecisme, de cuvinte ucrainiene și poloneze. Geniul său poetic a fost însă mai puternic. Să nu uităm că Psaltirea în versuri datează dintr-o epocă în care - cu excepția lui Miron Costin - latinismele culte, sub formă de neologisme, nu pătrunseseră încă în limba noastră; va trebui să așteptăm pentru asta cel puțin experimentele lingvistice ale lui Cantemir. Doar instinctul fără
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
o proporție identică cu aceea din poeziile lui Eminescu scrise două secole mai tîrziu, atunci cînd limba română literară se formase în toate articulațiile ei, inclusiv prin afluxul de neologisme franceze și italiene). Dacă se calculează și frecvența termenilor din Psaltirea în versuri, ajungem la neverosimilul procentaj de 85% apariții de origine latină (într-o proporție egală din nou cu aceea de la Eminescu). Îmbinarea unei prozodii românești de factură neolatină cu fondul lingvistic de origine latină moștenită reprezintă temeiul originalității Psaltirii
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
Psaltirea în versuri, ajungem la neverosimilul procentaj de 85% apariții de origine latină (într-o proporție egală din nou cu aceea de la Eminescu). Îmbinarea unei prozodii românești de factură neolatină cu fondul lingvistic de origine latină moștenită reprezintă temeiul originalității Psaltirii în versuri. Poezia românească se deschide cu o capodoperă absolută, cu Psaltirea în versuri. Simpla ei existență în a doua jumătate a secolului al XVIIlea părea de neconceput, dacă nam fi avut talentul unui autor ce a compus din nimic
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
latină (într-o proporție egală din nou cu aceea de la Eminescu). Îmbinarea unei prozodii românești de factură neolatină cu fondul lingvistic de origine latină moștenită reprezintă temeiul originalității Psaltirii în versuri. Poezia românească se deschide cu o capodoperă absolută, cu Psaltirea în versuri. Simpla ei existență în a doua jumătate a secolului al XVIIlea părea de neconceput, dacă nam fi avut talentul unui autor ce a compus din nimic o operă de referință; ea va continua să îi uimească pe toți
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
dosofteiene), prima noastră mare operă poetică n-a fost urmată de alte încercări, nu a creat o tradiție semnificativă. Ca și celelalte două scrieri literare importante ale literaturii noastre dinainte de secolul al XlX-lea, semnate de Cantemir și de Budai-Deleanu, Psaltirea în versuri, monument izolat, înconjurat de un vast teren pustiu, poate fi admirată doar în dezolanta ei unicitate. Cînd opera lui Dosoftei a devenit cunoscută în afara bisericii și a început să fie apreciată, spiritul poeziei românești se schimbase radical, iar
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
debut? Meditația despre cuvinte era, într-un anumit sens, și o meditație asupra ființei, asupra condiției umane, marcată de „neputința de a ieși din cuvinte”? Cînd am intrat la facultate, în 1957, dorința mea era să studiez literatura română veche, Psaltirea Scheiană, Codicele Voronețean, Dosoftei, cronicarii, Antim Ivireanu, Cantemir. Profesorul de literatură veche era însă (dacă îmi este permis să spun) un asemenea dobitoc „pe linie”, încît am renunțat curînd la această idee. În anul următor, ca să mă feresc de un
Toma Pavel: „Ființa umană nu trăiește numai și numai exact unde și cînd se află” by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4321_a_5646]
-
literatură veritabilă : Atunci a intrat în inima mea un călăreț cu cal cu tot și inima mea și-a născut un copil de dragoste...Fiindcă inima mea e o biserică frumoasă cu candele și cu icoane, cu mirodenii și cu psaltiri, și așteptă de mult, pustie, pe călărețul zvelt care nu știu de unde sosea în ceasul când s-a oprit la un prag și a descălecat ușor ca pană, cu o singură mișcare... Frumusețea acestui fragment constă în renunțarea la explicații
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
s-a născut copilul Ăpentru băieți opt zile după data nașterii, iar pentru fete opt zile înainte). La decesul unui starover acesta e ținut în camera din față a locuinței timp de 3 zile, timp în care se citește neîntrerupt Psaltirea. După slujba de înmormântare de la biserică se organizează un praznic fie la casa celui trecut în neființă, fie la casa de prăznuire din apropierea bisericii. Ocupații În trecut, lipovenii, mai ales cei din mediul urban, erau cunoscuți ca buni mici comerciați
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
La nuntă se cântau cântece specifice, nefiind permisă muzica. În cazul decesului, mortul era spălat pe paie, îmbrăcat în costumația specifică și înfășurat în pânză albă și așezat pe laiță, cu capul spre icoană. Se aprindea candela și se citea Psaltirea. În ziua înmormântării, era scos din casă dimineața și dus la biserică, unde se oficia Sfânta Liturghie, apoi Parastasul. În timpul Parastasului se împart bani. În jurul corpului celui decedat se pune o cunună de hârtie pe care scrie în slavonă: „Sfinte
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
alții. Reproducînd mai jos cîteva extrase din antologia personală, garantez autenticitatea fiecărei piese în parte. Multe dintre ele poartă semnături notorii, pe care însă nu le voi divulga; prudența este mama înțelepciunii. Literatură română l Prima carte religioasă românească este Psaltirea moromețiană. l Cronicarii sînt primii care scot limba din tiparul cărților religioase. l Manuscrisul Cîntării României a fost găsit într-o mănăstire și scris de niște sputnici. l Tipătescu disprețuiește legea și dă ordin ca adversarul său politic să fie
Pescuitorul de perle by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/9717_a_11042]
-
didactică (manuale) Ø Limba slavonă (Țara Românească și Moldova): literatură religioasă 9. Menționați trei mari școli caligrafice în limba slavonă R:: Ø Mănăstirea Neamț Ø Mănăstirea Putna Ø Mănăstirea Tismana 10. Care sunt primele manuscrise în limba română? R: Ø Psaltirea Scheiană Ø Codicele Voronețean Ø Psaltirea Voronețeană Ø Psaltirea Hurmuzachi 11. Ce este un incunabul? Până la ce dată vorbim de acest tip de document? R: Incunabulul este un document tipărit înainte de anul 1500, mai exact între 1455 și 1500, în
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
Românească și Moldova): literatură religioasă 9. Menționați trei mari școli caligrafice în limba slavonă R:: Ø Mănăstirea Neamț Ø Mănăstirea Putna Ø Mănăstirea Tismana 10. Care sunt primele manuscrise în limba română? R: Ø Psaltirea Scheiană Ø Codicele Voronețean Ø Psaltirea Voronețeană Ø Psaltirea Hurmuzachi 11. Ce este un incunabul? Până la ce dată vorbim de acest tip de document? R: Incunabulul este un document tipărit înainte de anul 1500, mai exact între 1455 și 1500, în perioada de început a tiparului, perioadă
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
literatură religioasă 9. Menționați trei mari școli caligrafice în limba slavonă R:: Ø Mănăstirea Neamț Ø Mănăstirea Putna Ø Mănăstirea Tismana 10. Care sunt primele manuscrise în limba română? R: Ø Psaltirea Scheiană Ø Codicele Voronețean Ø Psaltirea Voronețeană Ø Psaltirea Hurmuzachi 11. Ce este un incunabul? Până la ce dată vorbim de acest tip de document? R: Incunabulul este un document tipărit înainte de anul 1500, mai exact între 1455 și 1500, în perioada de început a tiparului, perioadă în care forma
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
tipărește la Sibiu, Catehismul de la 1544, de către Filip Moldoveanul. 17. Cine este cel mai însemnat tipograf și editor român din perioada medievală? R: Coresi tipărește în românește, slavonește cărți de cult și învățături morale și religioase: Cazaniile (1567), Apostolul (1565-1566), Psaltirea (1570). 18. În ce an apare Biblia de la București? R: Biblia de la București este tipărită în 1688. 19. Care sunt primele periodice românești și cine le editează? R: Ion Heliade Rădulescu publică la București: „Curierul românesc” (1829), iar Gheorghe Asachi
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
avut-o pentru ei. Credința acestei femei n-a pus-o nimeni la îndoială. Multe persoane din sat, aflându-se pe patul morții, își exprimă dorința ca să fie chemată la ei și o roagă ca să le citească, anume ea, sfânta Psaltire, lucrul pe care ea îl face cu binecuvântarea preotului. Au fost și așa cazuri, că persoana care stătea la pat, chinuindu-se mult timp, își dădea sufletul mai ușor atunci când venea tanti Alexandra și îi vorbea puțin, apoi îi ținea
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
țară pentru recuperarea lor pe bază de schimb; A acționat pentru repararea unor monumente de la Poronin, Plevna și a acordat sprijin în bani pentru restaurarea mausoleului românilor de la Plevna; A depistat, la Mănăstirea Rila, obiecte de cult religios: cruci, evanghelii, psaltiri tipărite în țară, donate de călugări și voievozi români și a propus în țară modalități concrete de recuperare; A făcut un inventar al ostașilor români căzuți în războiul din 1977 pe teritoriul Bulgariei și a întreprins unele măsuri de păstrare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]