128 matches
-
următoarele: doctrinele științifice, mai ales darwinismul: dl Maiorescu a fost întotdeauna darwinist; ateismul: dl Maiorescu, cum arată și dl Panu, a trecut întotdeauna drept ateu; transplantarea, în general, a științei pozitive în țara noastră; introducerea și asimilarea ei; lupta împotriva pseudoștiinței; lupta împotriva plagiatului 1 . Și fiindcă pe vremea dlui Maiorescu, ca și pe urmă, primejdia cea mai mare era stricarea bunului-gust și lipsa 1 Plagiatul are o istorie interesantă în țara românească. Acumularea capitalurilor, la început, se datorește în mare
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
creier, care împinge oasele craniului provocând o „bosă”, o „umflătură” la nivelul acelei părți din craniu. Astfel, există o „bosă” pentru „literatură”, una pentru „comerț”, lipsa exercitării funcției sau diminuarea ei determinând „înfundarea”, turtirea craniului în locul corespunzător din creier. Această pseudoștiință s-a numit „frenologie”, iar metoda utilizată, cranioscopie (din grecescul phren = „inteligență”, logos = „știință”Ă. Concomitent cu evidențierea inteligenței și aptitudinilor necesare unei meserii, referitorare la frenologia pretindea că poate descifra prin cranioscopie și caracterele umane. Frenologia a stat la
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
dezastru cultural și educațional global, simptom îngrijorător, dar sigur, al barbarizării societății viitorului." "Cultura tradițională a societăților dispare sau se preface în spectacol și marfă (McDonaldizarea), cultura umanistă e eliminată tot mai mult de tehno-știința invadatoare și transformată într-o pseudoștiință. Omul mondial sau globalizat, omul centrat doar economic, riscă să devină omul atomizat care trăiește numai pentru producție și consum, golit de cultură, politică, sens, conștiință, religie și orice transcendență. Probabil acesta este ultimul stadiu în evoluția umanității sau "ultimul
Globalizare () [Corola-website/Science/298560_a_299889]
-
fost catastrofale. Deși reprimarea unor domenii ale cercetării științifice a fost foarte notabilă în timpul lui Stalin, restricțiile de tot felul au existat înainte și după acest regim. În diferite momente ale istoriei sovietice, anumite ramuri ale științei au fost declarate "pseudoștiințe burgheze", în mod evident, pe baze ideologice, cele mai cunoscute și mai dăunătoare cazuri fiind cele ale geneticii și ale ciberneticii. Interzicerea lor a cauzat rămâneri serioase în urmă ale științei, tehnicii și economiei sovietice. Oamenii de știință sovietici nu
Cercetarea științifică reprimată în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299552_a_300881]
-
a fost stigmatizată ca fiind "știință fascistă", aluzie la legăturile cu eugenia, foarte populară în Germania Nazistă. Totuși, unii dintre geneticieni au supraviețuit și au continuat în domeniu, în ciuda pericolelor. În 1948, genetica a fost proclamată în mod oficial "o pseudoștiință burgheză". Toți geneticienii au fost concediați, câțiva au fost arestați și toate cercetările au fost întrerupte. Interdicțiile care priveau genetica au continuat mult după moartea lui Stalin, până pe la mijlocul deceniului al șaptelea, când toate opreliștile au fost ridicate. Cibernetica a
Cercetarea științifică reprimată în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299552_a_300881]
-
fost arestați și toate cercetările au fost întrerupte. Interdicțiile care priveau genetica au continuat mult după moartea lui Stalin, până pe la mijlocul deceniului al șaptelea, când toate opreliștile au fost ridicate. Cibernetica a fost de asemenea scoasă în afara legii ca fiind pseudoștiință burgheză, ""punând semnul egal în mod mecanic între procesele din natura vie, societate și sistemele tehnice, intrând astfel în contradicție cu materialismul dialectic și cu fiziologia modernă dezvoltată de Ivan Pavlov"". Ca și în cazul geneticii, interdicțiile au continuat mult
Cercetarea științifică reprimată în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299552_a_300881]
-
acestei campanii ar fi trebuit să fie catedra de chimie a Universității de stat din Moscova. În iunie 1951 s-a ținut "Conferința unională asupra statutului teoriei compoziției chimice în chimia organică " În cadrul acesteia, teoria rezonanței structurale a fost declarată pseudoștiință burgheză, rezoluția corespunzătoare fiindu-i trimisă lui Stalin.
Cercetarea științifică reprimată în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299552_a_300881]
-
sau nepăsării - un caracter ideologic. Popper a descris falsificabilitatea cu ajutorul observațiilor următoare, parafrazate dintr-un eseu din 1963 numit „Prezumții și infirmări” ("Conjectures and Refutations"): Deși principiul falsificabilității propus de Popper este util pentru a deosebi discipline științifice autentice de pseudoștiințe (cum sunt astrologia, homeopatia, etc.), în mod practic falsificarea ipotezelor științifice nu e prezentă în arsenalul de zi cu zi al științelor. Mai degrabă, cunoașterea științifică avansează datorită acumulărilor cantitative de fapte experimentale și formulări teoretice, care sunt în general
Falsificabilitate () [Corola-website/Science/299583_a_300912]
-
Pseudoștiința constă în cunoștințe, metodologii și/sau practici care încearcă în mod eronat, deliberat sau prin ignoranță, să treacă drept științifice. Standardele pentru determinarea unui volum de cunoștințe, metodologii sau practici drept neștiințifice includ lipsa de rezultate experimentale, nefalsificabilitate, neaplicarea metodei
Pseudoștiință () [Corola-website/Science/299844_a_301173]
-
sau practici drept neștiințifice includ lipsa de rezultate experimentale, nefalsificabilitate, neaplicarea metodei științifice sau a principiului parcimoniei (cunoscut și ca "Briciul lui Occam" sau "Lama lui Occam"). Se consideră adesea de către unii comentatori ai fenomenului pseudoștiințific că unele forme ale pseudoștiințelor nu sunt decât o distracție nevinovată. Alții, așa cum sunt Richard Dawkins și Carl Sagan consideră că toate formele de pseudoștiință sunt dăunătoare, chiar dacă nu oferă un pericol imediat pentru adepți. Promovarea pseudoștiințelor se face din varii motive, de la simpla ignoranță
Pseudoștiință () [Corola-website/Science/299844_a_301173]
-
Briciul lui Occam" sau "Lama lui Occam"). Se consideră adesea de către unii comentatori ai fenomenului pseudoștiințific că unele forme ale pseudoștiințelor nu sunt decât o distracție nevinovată. Alții, așa cum sunt Richard Dawkins și Carl Sagan consideră că toate formele de pseudoștiință sunt dăunătoare, chiar dacă nu oferă un pericol imediat pentru adepți. Promovarea pseudoștiințelor se face din varii motive, de la simpla ignoranță sau naivitate referitoare la natura științei și a metodei științifice, mergând până la fraudarea deliberată realizată în scopuri financiare sau politice
Pseudoștiință () [Corola-website/Science/299844_a_301173]
-
comentatori ai fenomenului pseudoștiințific că unele forme ale pseudoștiințelor nu sunt decât o distracție nevinovată. Alții, așa cum sunt Richard Dawkins și Carl Sagan consideră că toate formele de pseudoștiință sunt dăunătoare, chiar dacă nu oferă un pericol imediat pentru adepți. Promovarea pseudoștiințelor se face din varii motive, de la simpla ignoranță sau naivitate referitoare la natura științei și a metodei științifice, mergând până la fraudarea deliberată realizată în scopuri financiare sau politice. Posibilitatea apariției pseudoproblemelor în procesul cunoașterii științifice constă în natura contradictorie a
Pseudoștiință () [Corola-website/Science/299844_a_301173]
-
inevitabil limitat al posibilităților cognitive ale subiectului în orice moment dat, detașării parțiale sau totale a subiectului de obiect și a pierderii legăturii cu el în anumite verigi esențiale ale ei, mai ales prin intervenția unor factori psihologici și sociologici. Pseudoștiințele pot fi identificate prin prezența uneia din următoarele caracteristici: Pseudoștiința se distinge de revelație, teologie sau spiritualitate prin pretenția de a folosi mijloace "științifice". Sistemele de idei care se bazează pe cunoștințe "divine" sau "inspirate" nu sunt considerate pseudoștiință dacă
Pseudoștiință () [Corola-website/Science/299844_a_301173]
-
dat, detașării parțiale sau totale a subiectului de obiect și a pierderii legăturii cu el în anumite verigi esențiale ale ei, mai ales prin intervenția unor factori psihologici și sociologici. Pseudoștiințele pot fi identificate prin prezența uneia din următoarele caracteristici: Pseudoștiința se distinge de revelație, teologie sau spiritualitate prin pretenția de a folosi mijloace "științifice". Sistemele de idei care se bazează pe cunoștințe "divine" sau "inspirate" nu sunt considerate pseudoștiință dacă acestea nu pretind ele însele că ar fi științifice sau
Pseudoștiință () [Corola-website/Science/299844_a_301173]
-
sociologici. Pseudoștiințele pot fi identificate prin prezența uneia din următoarele caracteristici: Pseudoștiința se distinge de revelație, teologie sau spiritualitate prin pretenția de a folosi mijloace "științifice". Sistemele de idei care se bazează pe cunoștințe "divine" sau "inspirate" nu sunt considerate pseudoștiință dacă acestea nu pretind ele însele că ar fi științifice sau nu încercă să modifice bazele științei. De asemenea colecțiile de informații practice care nu se pretind a fi științifice nu sunt considerate pseudoștiință. Protoștiința, termen folosit pentru prima dată
Pseudoștiință () [Corola-website/Science/299844_a_301173]
-
divine" sau "inspirate" nu sunt considerate pseudoștiință dacă acestea nu pretind ele însele că ar fi științifice sau nu încercă să modifice bazele științei. De asemenea colecțiile de informații practice care nu se pretind a fi științifice nu sunt considerate pseudoștiință. Protoștiința, termen folosit pentru prima dată de filozoful american Thomas Kuhn în 1970, desemnează un termen folosit pentru a descrie o știință într-o stare embrionară, așa cum a fost alchimia pentru chimie. Există astfel și ipoteze protoștiințifice, care nu au
Pseudoștiință () [Corola-website/Science/299844_a_301173]
-
alchimia pentru chimie. Există astfel și ipoteze protoștiințifice, care nu au fost încă testate adecvat utilizând metoda științifică, dar care sunt în rest relativ consistente cu știința existentă, sau dacă nu sunt oferă, cel puțin, o motivație rezonabilă a inconsistenței. Pseudoștiința, dimpotrivă, e deseori caracterizată de inexistența unor teste adecvate sau măcar a posibilității lor, iar uneori e netestabilă în principiu. Lipsa testabilității nu o face însă adevărată, întrucât lipsa probei nu este proba adevărului. Granițele dintre pseudoștiință, protoștiință și știința
Pseudoștiință () [Corola-website/Science/299844_a_301173]
-
rezonabilă a inconsistenței. Pseudoștiința, dimpotrivă, e deseori caracterizată de inexistența unor teste adecvate sau măcar a posibilității lor, iar uneori e netestabilă în principiu. Lipsa testabilității nu o face însă adevărată, întrucât lipsa probei nu este proba adevărului. Granițele dintre pseudoștiință, protoștiință și știința reală sunt deseori neclare pentru un nespecialist, uneori chiar și pentru experți. Dacă afirmațiile unei pseudoștiințe date pot fi testate experimental e posibil ca ea să fie știință reală, oricât de ciudate, uluitoare sau neintuitive ar fi
Pseudoștiință () [Corola-website/Science/299844_a_301173]
-
uneori e netestabilă în principiu. Lipsa testabilității nu o face însă adevărată, întrucât lipsa probei nu este proba adevărului. Granițele dintre pseudoștiință, protoștiință și știința reală sunt deseori neclare pentru un nespecialist, uneori chiar și pentru experți. Dacă afirmațiile unei pseudoștiințe date pot fi testate experimental e posibil ca ea să fie știință reală, oricât de ciudate, uluitoare sau neintuitive ar fi. Dacă însă nu pot fi testate, probabil e o pseudoștiință. Dacă afirmațiile sunt inconsistente cu rezultatele experimentale existente sau
Pseudoștiință () [Corola-website/Science/299844_a_301173]
-
nespecialist, uneori chiar și pentru experți. Dacă afirmațiile unei pseudoștiințe date pot fi testate experimental e posibil ca ea să fie știință reală, oricât de ciudate, uluitoare sau neintuitive ar fi. Dacă însă nu pot fi testate, probabil e o pseudoștiință. Dacă afirmațiile sunt inconsistente cu rezultatele experimentale existente sau cu teoriile considerate valide se prezumă de obicei că e o pseudoștiință. Reciproc, dacă afirmațiile unei "științe" nu pot fi testate experimental e posibil să nu fie de fapt o știință
Pseudoștiință () [Corola-website/Science/299844_a_301173]
-
știință reală, oricât de ciudate, uluitoare sau neintuitive ar fi. Dacă însă nu pot fi testate, probabil e o pseudoștiință. Dacă afirmațiile sunt inconsistente cu rezultatele experimentale existente sau cu teoriile considerate valide se prezumă de obicei că e o pseudoștiință. Reciproc, dacă afirmațiile unei "științe" nu pot fi testate experimental e posibil să nu fie de fapt o știință reală, oricât de de evidentă sau intuitivă pare. În asemenea circumstanțe poate fi dificil de distins care dintre cele două "științe
Pseudoștiință () [Corola-website/Science/299844_a_301173]
-
speculative sau disputate" Practicile medicale pseudoștiințifice sunt relativ populare. Uneori acestea oferă beneficii terapeutice trecătoare, datorită efectului placebo sau efectului observatorului. În țările avansate, grupuri de protecție cum ar fi CSICOP s-au declarat îngrijorate de aparenta creștere a popularității pseudoștiințelor, mai ales în domenii științifice destinate să salveze vieți. Aceste "tratamente alternative" dau speranțe false pacienților în faze terminale și ajung să coste mari sume de bani fără să furnizeze un beneficiu real, tratament sau leac pentru diversele suferințe, ba
Pseudoștiință () [Corola-website/Science/299844_a_301173]
-
în navigație (vezi istoria astronomiei). În perioada contemporană, aproape toți astronomii au cunoștințe solide de fizică, iar rezultatele observațiilor sunt puse în context astrofizic, astfel încât astronomia și astrofizica au dobândit definiții foarte apropiate. Astronomia nu trebuie confundată cu astrologia, o pseudoștiință care încearcă să prezică destinul persoanelor pe baza traiectoriilor unor obiecte cerești. În Grecia Antică, ca și în alte civilizații antice, astronomia conținea în mare parte astrometrie, calculând pozițiile stelelor și ale planetelor pe cer. Mai târziu, Kepler și Newton
Astronomie () [Corola-website/Science/296524_a_297853]
-
cu susținerea disertației de doctor în științe. Ghinzburg este autorul a peste 400 de articole științifice în domenii variate ale fizicii și astrofizicii și a 10 monografii științifice. În anul 1998 a întemeiat și a condus comisia de combatere a pseudoștiinței și falsificărilor științifice de pe lângă Prezidiul Academiei de Științe din Rusia. A fost membru al Comisiei academiei de științe din Rusia pentru ameliorarea stilului de lucru (de fapt, comisia pentru combaterea birocrației). A fost redactor-șef al revistei științifice "Izvestia Vuzov
Vitali Ghinzburg () [Corola-website/Science/307530_a_308859]
-
Mexic, la Teotihuacán, obsidianul era folosit la confecționarea unor statuete de zei. S-a folosit obsidian, negru, argintiu sau auriu, care numai la lumină au o culoare deschisă, la umbră toate variantele par negre. În ocultism, ca "magia neagră" (o pseudoștiință), se crede că cel ce poartă la sine o amuletă din obsidian este apărat față de pericole, influențe negative sau prieteni falși. În prezent, obsidianul este folosit pentru confecționarea obiectelor de artă, pietrelor semiprețioase sau în chirugia estetică.
Obsidian () [Corola-website/Science/307962_a_309291]