201 matches
-
un predicat logic și enunțând ceva despre un subiect logic. Când un lucru este enunțat ca predicat despre un altul, care este subiectul său, tot ce este enunțat despre acel predicat va fi enunțat și despre subiect"219. Însă, nici psihanaliza, nici istoria religiilor și nici filosofia nu reușesc să identifice în arhetip predicatul logic, explicând astfel care ar fi atributele unui obiect și argumentând ideea arhetipului ca imagine. Reprezentările prin care avem acces la arhetipuri nu evidențiază care sunt atributele
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
-o ființei mele, propriei mele istorii. Sunt o colecție de amintiri, impresii, de dorințe satisfăcute sau nu. Și mai ales de vise și iluzii... Seamănă această colecție cu ceea ce încearcă să demonteze și să dezarticuleze analiza? Numai aparent. Am cunoscut psihanaliza la ea acasă. M-am convins că este o tehnică perfect pusă la punct conceptual, dar, totodată, o metodă care extrage piesele componente ale psihicului. Încearcă să le restaureze și să le pună la loc, dar rezultatul seamănă cu o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
rărunchii: „Pă ei, Milucă, fă-i praf!”. De cine se alege încă o dată praful nu mai contează, atâta vreme cât dna Petre are pe cine da vina pentru „mlaștina de indulgență” în care băltește azi țărișoara. „Profundă” ori doar „pitorească”, România este psihanalizată de către dna Petre cu morgă de Hannah Arendt, ambiții de Indira Gandhi și stofă de Ana Pauker. Finis coronat opus, dna Petre strigă „săriți, Securitatea!” din chiar ziarul unui fost informator (dovedit) al „monstruoasei instituții”. A se scuti, Stamate... (Jurnalul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
onora cererea respectivă, căci, spre a-și valida teza, autorul comentariului intră și el cu tancheta în viața și mintea altora. Sever croșetat, din motive de... igienă, iată alt scurt citat spre a se vedea la ce invită abuzul de „psihanaliză”. După opinia celui care îmi scrie și pretinde că o cunoaște bine pe dna Laignel, explicația pentru care aceasta „urăște românii, istoria și cultura lor” ar fi că „s-a măritat morganatic cu un român nedecis prin părțile (...) a rămas
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
și renascentiste, filozofice, culturale și biomedicale, de la oameni la idei. Astfel, cele 15 spire ale spiralei biomedicale sunt: 1. Anatomo-histologică; 2. Microbiologie-imunologie-epidemiologie; 3. Selecția naturală; 4. Celula; 5. Ereditatea; 6. Taxonomia; 7. Biodiagnostica; 8. Radioactivitatea; 9. Clonarea; 10. Neuronul; 11. Psihanaliza; 12. Transplantul de organe; 13. Biochimia; 14. Biofizica; 15. Cuantica. Iată parcursul cunoașterii și conștiinței, un adevărat mare lanț al ființei - dar unul ascendent, rațional, infinit. În el se înscriu toate eforturile sutelor de generații umane, atât personalitățile paradigmatice, rămase
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
mele; nu, se pare că „profeția” sau „profețiile” care mă interesau În cel mai Înalt grad, „se ascundeau” În detalii oarecare, „amestecate” printre evenimente sau În vorbe, sintagme, scurte propoziții, „uitate” de mult, adică alunecate În subconștient, cum ne Învață psihanaliza. De aceea, folosesc cuvântul „moloz” și uneori le egalizez pe cele „două molozuri”, cel oniric și cel existențial! (Oare așa se Întâmplă și În „vastul teritoriu oniric”, detaliile, vorbele capricioase, amănuntele care se agață de fiecare dată de altă „istorie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
originală de gândire si de experiență care poate să conducă la reușite excepționale in cursul vieții “ este considerat în clasificările internaționale o formă de autism atenuat, cu conservarea capacității cognitive. În anii ‘ 50 începe în SUA o perioadă în care psihanaliza cunoaște o puternică dezvoltare. Autismul este și el interpretat în acest context într-o manieră psihanalitică de autori precum M. Mahler si B. Bettelheim. Psihanaliza a găsit etiologia patologiei autiste în trăsăturile de personalitate ale părinților copiilor afectați, responsabilizându-i
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
meu explicit este acela de a pune la dispoziția celor interesați un instrument (desigur, subiectiv și incomplet) de cartografiere a prozei terorii în literatura autohtonă, de la Miron Costin la Mircea Cărtărescu. Criticii inflexibili și malițioși se vor grăbi să îmi psihanalizeze discursul exegetic, subliniind, probabil, o obsesie a pionieratului (dacă aș vrea să-i găsesc un corespondent ilustru, aș putea menționa aici acea idée fixe care stă la baza Simfoniei fantastice a lui Berlioz) și, corelativ, un reflex al orgoliului intelectual
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
corporalității sugerate de Antonio Damasio!) și se prăbușește din picioare, nemai fiind aptă de a se contura pe sine din punct de vedere mental (în dinamica acestui caz, Sacks confirmă teoria lui Damasio cu privire la unitatea minte-organism, aducînd în sprijin și psihanaliza, printr-o observație faimoasă a lui Freud: "Sinele este înainte de toate un sine al trupului", p. 72). În toate fișele lui clinice, prezentate cu minuțiozitate de arhivar și talent de prozator, Oliver Sacks se află în fața unor coduri pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
psihanalizei și lui Freud însuși. Însă această atitudine nu trebuie să fie interpretată ca o expresie a puritanismului marelui gânditor. Dimpotrivă, relația corporală dintre terapeut și pacient dispare în clipa în care terapeutul trece în spatele canapelei pe care se face psihanaliza tocmai pentru ca el să nu mai constituie o barieră vizuală în fața pacientului, iar acesta să se poată exprima fără ca privirea să-i fie blocată. Acesta a fost un imens pas înainte. Pentru prima oară, cuvintele pacientului erau ascultate cu adevărat
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
seninătate. Eseuri de psihanaliză aplicată" (2001), Valentin Protopopescu își fascinează cititorul de-a lungul a șapte capitole dense de lecturi up to date și hermeneutică aplicată la variile stadii de viață și scrieri ale moralistului din Rășinari, cum ar fi "Psihanaliza ca hermeneutică a textului", "Cioran și Volutele romanului său familial", "Sarcasm și melancolie în râsul lui Emil Cioran", "Un antisemit atipic", "Pattern-ul românesc sau panorama extremismelor" ș.a.m.d. Pe urma unor celebre eseuri cum ar fi cel al
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Elvira Sorohan Recent ne-a atras atenția un studiu mai vechi al lui Petre Pandrea, "Delincventul" oedipian Panait Istrati, publicat în 1934 (când scriitorul încă mai trăia, cum trăia), studiu inclus în volumul Psihanaliza judiciară. Delincvența, ca și numirea complexului oedipian ne-a incitat la o rememorare a tot ce a fost omul Panait Istrati și opera scriitorului, spre a încerca să recunoaștem și să acceptăm cele două etichetări. Dar n-a fost posibil
Complexele lui Panait Istrati by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/9678_a_11003]
-
scria cu greșeli: câte, ne va spune ediția germană. Am lăsat la urmă conținutul acestei corespondențe. Ea îi va interesa, cu siguranță, pe cercetătorii operei și personalității lui Cioran, și mai ales pe cei care s-au grăbit să-l psihanalizeze înainte de-a dispune de documente autentice ale discursului său privat. Cioran este surprinzător de cald și de cordial în această corespondență, putând trece foarte repede de la reflecții despre spiritul european la lamentări pe tema dificultăților bătrâneții și de la remarci
Cioran necunoscut by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6293_a_7618]
-
de "transfigurarea banalului" și de "sacralizarea locului comun" pe care se bazează arta contemporană, arta clasică se înconjoară cu o aură de sublim și extraordinar în care splendoarea există în și prin sine. Toma Pavel arată însă și reversul medaliei, "psihanalizând" subtil mentalul clasic: splendoarea este reversul și poate remediul unei profunde neliniști. Paradoxal este faptul că, o dată cu obișnuința extraordinarului, imaginarul clasic insuflă publicului său și pe aceea a singurătății complete. Transcendența și exemplaritatea (având la bază "îndepărtarea clasică") sunt cele
O alegorie a depărtării by Alina Chiriac () [Corola-journal/Journalistic/17090_a_18415]
-
ne aflăm mai curând în debaraua secretă a existenței hitchcockiene, acolo unde acesta își ține măștile de carnaval ale eului și monștrii personali alături de ficțiunile preferate. Regizorul merge chiar mai departe într-o încercare aș zice stângace de a-l psihanaliza pe versatilul regizor sau mai bine zis de a-l psychoanaliza. Într-adevăr, filmul la care lucrează regizorul în încercarea de a se reinventa, săgetat de o replică malițioasă, profund veninoasă și eficace a unui reporter privitoare la etatea sa
Psychodrame hitchcockiene by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3794_a_5119]
-
nu mi-am propus niciodată să fac mai mult decît să analizez o stare de lucruri. Cît de mare e toleranța românilor la frustrare? și cît de frustrat s-ar simți un muncitor străin în }ările Române? Nu am făcut psihanaliză nici unui român, cu atît mai greu mi-ar fi să generalizez. Așteptările românilor după 1989 au fost trădate de realitățile tranziției. Sigur, în primul rînd pentru că ele erau naive, neancorate în realitate. în al doilea rînd, pentru că ultimii ani ai
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
să fie automat "liberali de dreapta". Problema e că cititorul știe cum stă, că autorul nu vorbește în numele unui adevăr etern, că toate analizele lui, politice, literare, morale nu sînt ale unui "om de bine" pe care trebuie să-l psihanalizezi ca să înțelegi cam din ce direcție vorbește, ci sînt ale unei entități vorbitoare care s-a lămurit asupra ei și ne anunță și pe noi. Fără frisonantele apolitisme, care în România de azi sînt fie perverse, fie naive. Deopotrivă în
Inamicii lui Caius Dobrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15673_a_16998]
-
partea vizibilă a unui aisberg a cărui masivitate nu poate fi, de fapt, descrisă cu precizie niciodată. Din acest motiv, doliul a devenit un subiect de analiză mai ales pentru tehnici (ar fi o exagerare să le numim științe!), precum psihanaliza / psihologia abisală. Știm de la Durkheim că "o experiență, repetată de multe ori, a demonstrat că, în principiu, riturile produc efectul sperat, care reprezintă rațiunea lor de a fi. Sunt celebrate cu un sentiment de securitate, cu bucuria anticipată a fericitului
Mic tratat despre doliu (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6964_a_8289]
-
ca reper diagnostic. La originile disciplinelor psy corporalitatea a jucat un rol extrem de important, căci în ea se localizau simptomele. Pentru a se alătura celorlalte științe ale vremii (ne aflăm la sfîrșit de secol XVIII și început de secol XIX), psihanaliza, de pildă, avea nevoie de un inventar de metode științifice. La vremea respectivă, scientismul era asimilat în mod fundamental statisticilor și experimentului, susține Roșe. Ori pentru a face experimente și a măsura concret psihicul uman, atît de inefabil și greu
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
dintre cele două femei inteligente despre restul femeilor excepționale ale lumii este un exercițiu speculativ elegant, uneori sclipitor și scandalos. Experiența maternității ca o transformare de sine în altcineva, asupra căruia individul își revarsă atenția și grija, este paradigma civilizației. Psihanalizând și mai în profunzime, e paradigma carității creștine și a drepturilor omului. Iată ereziile inteligenței. Căci, dacă am admite această găselniță filosofică a Iuliei Kristeva, fundamentele supramundane ale eticii creștine ar fi aruncate în aer. Fecioara Maria sau suprema satisfacție
Despre psihanaliză și sfinți by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15492_a_16817]
-
captivitatea malefică a Universalului tînăra - contaminată prin magia povestirii de otrava locului - se va desprinde în urma unei cure psihanalitice atipice, prin scrierea terapeutică a romanului care le cuprinde pe toate: o anamneză care-o transformă pe însăși terapeuta care o psihanalizează. De remarcat că în romanul Simonei Sora femeile sunt preponderent clarvăzătoare, ghicitoare, vrăjitoare sau psihanaliste, în vreme ce bărbații cu rol important au atribute mai curînd „estetice”: Vasile Capșa e un explorator și un ambasador al gustului (dulciurilor), bunicul Maiei, Ion Bratu
Misterele „Universalului” by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3958_a_5283]
-
drag, dacă nu la amiază, cu realitățile impunându- se - cum persoanele iubite odinioară?... Rânjetul voios al lui C. prezentând condoleanțe... Trebuie să vrea, să dorească și Dumnezeu să ia legătura cu tine, spunea răposatul doctor C. Daniel, psihanalistul lăsându-se psihanalizat de bunăvoie... Opera scuză nebunia. M. Foucault în Istoria nebuniei. Pravila lui Matei Basarab, care le dădea voie țiganilor să fure - o pâine, un sac - nu cu carul. Toleranță de răzlețiți, de populație care a dus greul vieții, justificând acest
Amprente (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5799_a_7124]
-
structuralismul, semiotica, psihocritica, socio-critica și mai ales textualismul. Cronicarul e serios nedumerit în privința criticii pe care dl. Mincu o va practica în cenaclul pe care-l conduce. Se întreabă dacă debutanții pe care șeful cenaclului îi va întîmpina vor fi psihanalizați ori semiotizați. Sau poate li se va aplica o grilă textualistă. Sau, de ce nu, una deconstructivistă, deși dl. Mincu nu pare să fi depășit anii '60 în materie de "sistem" critic și să fi auzit de deconstructivism. Nedumerirea Cronicarului începe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15207_a_16532]
-
-i oferi standardul maxim medicului, în timp ce Freud trebuie să constate diferența de clasă. Rasa joacă și ea un rol, nu atât „rasist” cât mai degrabă un rol de poziționare socială, dar și psihologică. Freud îl corectează pe Jung vorbind despre „psihanaliză” și nu despre „psihoanaliză”, iar înregistrarea conceptului în nomenclatorul disciplinelor se vădește a fi o chestiune de politică instituțională. Pentru Freud deja psihanaliza reprezintă o instituție în sine care trebuie să-și consolideze poziția, în timp ce Jung reclamă o libertate mai
Sex și caracter by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5025_a_6350]
-
mai degrabă un rol de poziționare socială, dar și psihologică. Freud îl corectează pe Jung vorbind despre „psihanaliză” și nu despre „psihoanaliză”, iar înregistrarea conceptului în nomenclatorul disciplinelor se vădește a fi o chestiune de politică instituțională. Pentru Freud deja psihanaliza reprezintă o instituție în sine care trebuie să-și consolideze poziția, în timp ce Jung reclamă o libertate mai mare pentru câmpul de observație clinică, fiind împotriva fixării terminologice. În acest context, libertatea maximă este asociată unei puteri creatoare de noi concepte
Sex și caracter by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5025_a_6350]