201 matches
-
analiza de caz. Spectacolul medico-psihiatric al nebuniei atinge apogeul În perioada celebrelor „Leçons de mardi” despre isterie, prezentate de către J. M. Charcot la Clinica de la Salpetrière din Paris. S. Freud transferă „spectacolul medical” al cazurilor clinice În „dialoguri de intimitate”, psihanaliza vizând În special „privirea interioară” a „cazului”, mai exact „imaginea simbolică” a Inconștientului său: vise, acte ratate, complexe, frustrări, etc. Această imagologie a nebuniei ne servește la Înțelegerea naturii speciilor nebuniei din punct de vedere psihomoral. Nebunia nu este, În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
face indezirabil la Roma, dar nu și pentru Biserica Anglicană, În care viitorul reverend găsește nu doar Înțelegere și o parohie, ci și ținta activității sale misionare de mai târziu: convertirea evreilor din Asia (și nu știm În ce sens psihanaliza are aici ceva de spus). Numai cu acest țel Întors asupra originilor sale se poate explica cum a putut traversa atâtea teritorii fanatic stăpânite de Islam fără a-și pierde viața și cu rezultate misionare importante, descrise În volume faimoase
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
semnificația umanului) Omul ca „persoană” (ființă fizică) Semnificația teoretică a omului ca ființă Îngrijirea omului Atitudinea practică față de om ca persoană fizică Antropologia culturală Educație Terapie Antropologia fizică și medicală Antropologia filozofică Antropologia psihologică Formarea omului Restaurarea omului Morala Psihologia Psihanaliza Antropologia psihiatrică Antropologia fizică-somatică Psihologia morală Modelul de gândire și metodele Atitudinea față de obiectul cunoașterii Psihopatologia Obiectul cunoașterii științifice Medicina psihosomatică Psihopatologia generală Psihopatologia clinică Psihopatologia nosologică Psihopatologia antropologică și socială Sursele, relațiile interdisciplinare și domeniile psihopatologiei Psihopatologia se naște
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Delgado comportamentul agresiv se manifestă prin următoarele aspecte: a) manifestări externe: postură, gesturi, mimică etc.; b) un răspuns reciproc de apărare din partea, persoanei agresate, cu modificări neurovegetative (cardiace, vasculare, respiratorii, de tonus muscular etc.); d) modificări endocrino-metabolice (tiroidiene, suprarenale etc.). Psihanaliza (S. Freud) vede acest tip de comportament ca fiind rezultatul echilibrului dintre cele două pulsiuni fundamentale: Ero-ul sau pulsiunea de viață și Thanatos-ul sau pulsiunea de moarte și care se opun reciproc una alteia. În sensul acesta se constată
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
organizarea strategică a formulelor de acțiune; c) etapa de execuție. Anticipația este procesul psihodinamic pe care-l surprindem ca manifestare temporală existenta. În ceea ce privește mobilurile interne ale procesului de anticipație există mai multe teorii care încearcă să dea o explicație. În psihanaliză S. Freud pune accentul pe dinamica pulsiunilor inconștiente. C. von Monakow și R. Mourgue vorbesc despre „hormé” care reprezintă tendința propulsivă a ființei vii cu toate potențialități acesteia ce o orientează către o adaptare creatoare a vieții și a conduitelor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Germania Tratat de psihiatrie. Clasificarea clinico-nosologică a bolilor psihice. Descrie demența precoce, PMD, paranoia, parafrenia J.H. Jackson (1835-1911) Anglia Ierarhizarea funcțiilor, a simptomelor clinice și organizarea sistemului nervos M. Prince (1854-1929) S.U.A. The Dissociation of Personality S. Freud (1856-1939) Austria Psihanaliza E. Bleuler (1857-1939) Elveția Dementia Praecox or the Group of Schizophrenias(1911) Al. Obregia (1860-1937) România Curs de psihiatrie (1911-1912) Ciclofrenia Clifford Beers (1876-1943) S.U.A. A Mind that Foud Itself(1938) H. Noguchi (1876-1928) S.U.A. Pune în evidență Treponima palidum
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
A Mind that Foud Itself(1938) H. Noguchi (1876-1928) S.U.A. Pune în evidență Treponima palidum în leziunile cerebrale de natură sifilitică K. Jaspers (1883-1969) Germania Psihopatologia generală (1913) J. Wagner von Jauregg (1875-1940) Austria Malariaterapie(1917) A. Adler (18701937) Austria Psihanaliza C.G. Jung (1875-1961) Elveția Psihanaliza. Psihologia abisală H. Rorschach (1884-1922) Elveția Psihodiagnosticul E. Kretschmer (1888-1964) Germania Constituția și caracterul. Psihologia medicală (1924) C. von Monakow (1853-1930) Elveția Introducere biologică în studiul neurologiei și al psihopatologiei (1928) J.B. Watson (1878-1958) S.
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
1938) H. Noguchi (1876-1928) S.U.A. Pune în evidență Treponima palidum în leziunile cerebrale de natură sifilitică K. Jaspers (1883-1969) Germania Psihopatologia generală (1913) J. Wagner von Jauregg (1875-1940) Austria Malariaterapie(1917) A. Adler (18701937) Austria Psihanaliza C.G. Jung (1875-1961) Elveția Psihanaliza. Psihologia abisală H. Rorschach (1884-1922) Elveția Psihodiagnosticul E. Kretschmer (1888-1964) Germania Constituția și caracterul. Psihologia medicală (1924) C. von Monakow (1853-1930) Elveția Introducere biologică în studiul neurologiei și al psihopatologiei (1928) J.B. Watson (1878-1958) S.U.A Psihologia comportamentului (Behaviorismul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
F. Kallman (1897-1965) Germania Teoria genetică a schizofreniei U. Cerletti (1877-1963) L. Bini (1908-1964) Italia Terapia prin electroșoc a bolilor psihice (1938) L. Binswanger (1881-1966) Elveția Daseinanalyse L. Kannnner (1894-1981) S.U.A Autismul infantil (1935) M. Klein (1882-1960) Austria Psihanaliza copiilor A.Freud (1895-1983 Austria Psihanaliza și educația. Mecanismele de apărare ale Eului K. Menninger (1893-1990) S.U.A. The human mind (1930) Man against himself (1938) H.Baruk Franța Psihiatria morală și socială J. Delay (1907-1975 P. Deniker (1917-1999) Franța Utilizarea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Horia Petra-Petrescu, Pimen Constantinescu ș.a. Printre cei care conferențiază la „Thesis” se află și Emil Cioran, care prezintă Experiența eternității, o pledoarie „împotriva temporalismului și istorismului modern”, și susține o amplă expunere intitulată Antropologia filosofică, în timp ce I. Popescu-Sibiu alege subiectul Psihanaliza în literatură. Dacă Horia Petra-Petrescu ajunge la concluzia că „poezia pare o regină detronată” (Puterea poeziei mai există?), Al. Dima consideră, în Generalități substanțiale, că tineretul e tot mai mult absorbit de roman și eseu, neglijând nuvela și poezia. Pe
PROVINCIA LITERARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289051_a_290380]
-
9 octombrie 1932 începe să folosească în „Dreptatea” pseudonimul care îi va aduce notorietatea. În 1933 îi apare volumul Germania hitleristă. Trei luni la Berlin. Documente - Idei - Oameni, una dintre primele scrieri antifasciste din Europa. Peste un an tipărește studiul Psihanaliza judiciară, unde recomandă o metodologie modernă a domeniului, urmat de Filosofia politico-juridică a lui Simion Bărnuțiu (1935). Se specializează, în urma studiilor din Germania, în sociologie, criminalistică și în critică literară (în descendența, mărturisită, a lui Georg Brandes și Hippolyte Taine
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
confuzii decât clarificări. Beck constată o relație clară între cogniție depresivă și încetinire motorie, oboseală. Mai mult, semnele vegetative pot fi definite ca semnale fiziologice ale unei tulburări psihologice particulare. Principiile epistemologice ale modelului lui Beck Modelul lui Beck și psihanaliza Psihanaliza afirmă că experiența conștientă joacă rolul de ecran în raport cu dinamica inconștientului. Cognitiviștii care aderă la teoriile lui Beck utilizează, în ceea ce-i privește, o abordare fenomenologică. Mecanismele inconștiente sunt analizate prin intermediul unei introspecții foarte precise. In plus, la fel
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Clark 2 sau D. Brakke 3). Abordând spiritualitatea deșertului printr-o hermeneutică a suspiciunii, în care relațiile dintre episcop și „omul sfânt” evidențiază doar niște mecanisme ascunse ale voinței de putere, mai precis un amestec de politică, ideologie ecleziastică și psihanaliză avant la lettre, acești exegeți radicali caută și, fapt deloc mirabil, reușesc să găsească în scrierile Părinților deșertului mai ales repere pentru o istorie a ideilor (cum ar fi istoria conceptului de trup, a sexualității, a ascetismului etc.) și mult
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
psihanalizei și lui Freud însuși. Însă această atitudine nu trebuie să fie interpretată ca o expresie a puritanismului marelui gânditor. Dimpotrivă, relația corporală dintre terapeut și pacient dispare în clipa în care terapeutul trece în spatele canapelei pe care se face psihanaliza tocmai pentru ca el să nu mai constituie o barieră vizuală în fața pacientului, iar acesta să se poată exprima fără ca privirea să-i fie blocată. Acesta a fost un imens pas înainte. Pentru prima oară, cuvintele pacientului erau ascultate cu adevărat
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
private de orice influență. Pornind de la existența acestei refulări reușite, Le Guen et al. (1985) au putut ajunge la un aforism cu atât mai paradoxal cu cât este enunțat de niște psihanaliști: „Ființa umană nu este născută pentru a fi psihanalizată; refularea nu este făcută pentru a fi suspendată”. Istorictc "Istoric" Psihanaliza nu poate fi concepută în absența refulării, care este unul dintre „stâlpii” săi, afirmație deseori repetată de Freud. Așadar termenul „refulare” apare în scrierile lui Freud foarte devreme, încă
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
din sumarul foarte eteroclit, care se adresa în primul rând unui cititor mediu, chiar puțin cultivat. Pentru el se fac destul de mari concesii, în scopul de a-i câștiga abonamentul. De aici paginile de vulgarizare (mai ales despre Freud și psihanaliză), de literatură „la modă”, ca memoriile lui Casanova, de biografie a oamenilor iluștri (Napoleon, Tolstoi, Dostoievski), de „umplutură”, caricaturile și reproducerile de „nuduri” care, în anumite perioade, ocupă un spațiu considerabil. În acest „grund”, specific multor publicații din epocă, A
ADEVARUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
semnificativă și ne pemite să avansăm ceva mai mult în studiul viselor: ...nu știți că toate excesele și orice dezmăț pe care îl visăm noaptea sunt comise în timpul zilei (degenerând adesea în crime) de către oamenii aflați în stare de veghe? Psihanaliza face altceva decât să confirme vechea maximă a lui Platon, conform căreia oamenii buni sunt cei care se mulțumesc doar să viseze la ceea ce oamenii răi fac în realitate? (Freud, ???, p, 99) Astfel, chiar dacă sentimentele de ură sau morbide își
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
translucidă a coșmarului.” Tehnici de science-fiction și psihedelism, univers morbid-romantic sau „citate culturale” din romanul horror de la E. A. Poe la S. King, dar nu fără trimiteri la Lewis Carroll și lumea suprarealismului, a feeriilor sau coșmarelor cu care se hrănește psihanaliza, totul converge, în Noctambulii, dar cu precădere în romanul Hidra (1996; Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca) și în Oniria. Jurnal de vise (1985-1995) (1999) în tradiția novalisianului „cobor în mine și găsesc lumea” (sau „lumea ca trup al spiritului”). Oniria
BRAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285856_a_287185]
-
o viață condamnată, lipsită de sens, iar cel care este obligat să o suporte nu se gândește decât la felul În care ar putea ieși din această situație, fără Însă a reuși. Există o Întreagă mitologie a chinului, pe care psihanaliza Încearcă să o interpreteze prin semnificația sa simbolică. Deși pare absurd, sensurile simbolice ale chinului sunt extrem de nuanțate și ele se Înscriu În ontologia umanului. Chinul este un supliciu ritualizat, deși aparent formal; el este absurd, inutil și inexplicabil. El
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
ca urmare a conflictelor dintre ei. Trebuie făcută Însă distincția Între semnificația complexelor din punctul de vedere al Psihanalizei, și semnificația conflictelor morale din punctul de vedere al Psihologiei Morale. Redăm comparativ mai jos aceste aspecte. Tratat de psihologie morală Psihanaliză Psihologia Morală Complexe Conflicte morale Au origine exterioară. Reprezintă pulsiuni refulate, nesatisfăcute. Sunt contrarii principiului plăcerii Încarcă tensional viața psihică. Încalcă libera circulație a energiei psihice. Generează nevroze. Nevoia de catharsis. Au origine interioară. Reprezintă eșecuri, vinovății. Sunt contrarii responsabilității
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
analiza de caz. Spectacolul medico-psihiatric al nebuniei atinge apogeul În perioada celebrelor „Leçons de mardi” despre isterie, prezentate de către J. M. Charcot la Clinica de la Salpetrière din Paris. S. Freud transferă „spectacolul medical” al cazurilor clinice În „dialoguri de intimitate”, psihanaliza vizând În special „privirea interioară” a „cazului”, mai exact „imaginea simbolică” a Inconștientului său: vise, acte ratate, complexe, frustrări, etc. Această imagologie a nebuniei ne servește la Înțelegerea naturii speciilor nebuniei din punct de vedere psihomoral. Nebunia nu este, În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
paragină, Împodobite cu minarete și chiparoși. Lespezile Moscheii Verzi se albăstriseră de vreme, dar asta era cam tot. Cu toate acestea, Desdemona Stephanides, chibițând de departe, privea În jos spre jocul de table și vedea ceea ce le scăpase jucătorilor. Să psihanalizăm palpitațiile pe care bunica mea le avea la inimă: erau manifestări de mâhnire. Părinții ei muriseră uciși În recentul război cu turcii. Armata greacă, Încurajată de Aliați, invadase vestul Turciei În 1919, revendicând vechiul teritoriu grecesc al Asiei Mici. După
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
celor care făceau parte din inițierile militare tradiționale, chiar dacă, în zilele noastre, combatanții nu-și mai dau seama de semnificația profundă a "încercărilor" și nu se mai folosesc de valoarea lor inițiatică. Chiar unele tehnici specifice vremurilor moderne, cum este psihanaliza, mai păstrează schema inițiatică. Pacientului i se cere să coboare în adâncul ființei sale, să-și retrăiască trecutul, să-și înfrunte din nou traumele, iar această operație primejdioasă seamănă, din punct de vedere formal, cu coborârea inițiatică în "Infern", printre
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
a cuiva: Mariana Stoica e aia cu prostituția, Mona Muscă e (ha, ha) aia cu drepturile animalelor, Gabi este ăla cu ungurii. Da nu mai continuu, next time. Voiam doar să subliniez că într-o țară ca asta se practică psihanaliza în public. Fiștecare se defulează cum îl taie capul și nu-l costă nimic. Uite așa ne tăiem craca de sub picioare și se uită lume la noi ca la urs. O față bisericească de prim rang a fost la Oxford
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
mele i-au făcut pe câțiva să-și dea coate, dar n-au făcut nici pe departe vâlva pe care o provocaseră în timpul călătoriei încoace. Mai ales că Rachel, apărătorul meu aprig, l-a luat la întrebări și l-a psihanalizat pe fiecare pasager care s-a uitat la mine prea lung. — De ce ești atât de fascinat de mutilare? a întrebat furioasă o persoană care se tot întorcea în scaun să mă privească. De ce te temi? Încetează, i-am zis. Are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]