231 matches
-
Zapf, Dormann, Frese, 1996, apud Brate, 2002, 2003) putem identifica o mare varietate de metode - clasificate în subiective și obiective (de laborator și de teren: observație, interviu, studiu de caz, chestionar și analiza documentelor, evaluări ale evaluatorilor experți, metode/probe psihofiziologice, endocrine și biochimice etc.) și instrumente de investigare a SO, care ar trebui să îndeplinească criteriile de validitate, fidelitate, relevanță, fiabilitate, standardizare. Kasl (1998, apud Brate, 2002) sumarizează variatele considerații privind „dilema subiectiv vs. obiectiv”, prezentând argumente atât în favoarea strategiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
dorințe sau propuneri din partea studenților în legătură cu tematica, pregătirea pentru activități de coordonare a echipelor; - asigurarea unor condiții ergonomice: spațiu, mobilier ușor de manipulat, aparatură video, audio, calculator, condiții fizice; - asigurarea unor condiții legate de programul de activitate corelativ cu indicatori psihofiziologici: numărul orelor de lucru, respectarea pauzelor, momentul zilei, dozarea echilibrată a orelor în programul general al studenților pentru a evita intervenția unor variabile psihofiziologice (oboseală, foame etc.); - asigurarea unor condiții psihologice: explicarea utilității exercițiilor și necesității lucrului pe echipe, corelarea
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
video, audio, calculator, condiții fizice; - asigurarea unor condiții legate de programul de activitate corelativ cu indicatori psihofiziologici: numărul orelor de lucru, respectarea pauzelor, momentul zilei, dozarea echilibrată a orelor în programul general al studenților pentru a evita intervenția unor variabile psihofiziologice (oboseală, foame etc.); - asigurarea unor condiții psihologice: explicarea utilității exercițiilor și necesității lucrului pe echipe, corelarea cu interesele studenților (eventual, negocierea tematicilor). Mai concret, prezentăm în continuare un program de organizare a unui seminar, pe etape: 1) anunțarea tematicii de
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
cazul subliminării. Simpla expunere nu trebuie confundată cu asocierea condiționată de tip behaviorist, pledează susținătorii teoriei, și fenomenul capătă relief mai pronunțat încadrându-se în acela mai larg al efectului familiarității. Se pare că sunt aici în joc mecanisme fine psihofiziologice, cum e cel al bipolarității nou/vechi, acomodare/plictiseală, dar, mai cu seamă, al fricii față de necunoscut. Cu precădere în tinerețe și maturitate, formarea și schimbarea atitudinilor noastre au ca sursă compararea socială. Spre deosebire de învățarea socială, cu atât mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
etc.). 3) Nu putem vorbi de experiența unei iubiri veritabile în afara procesului emoțional, cu tot cortegiul lui de manifestări fiziologice și comportamente (modificări fiziologice interne, schimbul de priviri, limbajul corporal, tandrețea fizică). Este important de subliniat că tabloul de activare psihofiziologică poate reprezenta, ca relație cauzală, consecința îndrăgostirii, dar, în anumite împrejurări, atunci când ești predispus a te îndrăgosti, orice sursă de activare - fizică, frustrare, excitare sexuală și altele - este interpretabilă ca indiciu că te-ai îndrăgostit, teren vizat de teoria atribuirii
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sub denumirea de sindrom general de adaptare. Activitatea SGA supune organismul la solicitări foarte mari. Cu cât acest sindrom este mai frecvent reactivat, cu cât reactivarea este de mai lungă durată, cu atât efectele vor fi mai nefavorabile (uzarea mecanismelor psihofiziologice ale organismului, creșterea susceptibilității pentru oboseală, boală, îmbătrânire și, în final, chiar moarte). Selye arată că a folosit cele trei particole din denumirea sindromului descris din următoarele considerente: sindrom − deoarece manifestările lui sunt coordonate și chiar, în parte, dependente unele
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
fizice (ciroza hepatică), cât și asupra sănătății mintale (depresia)" (OMS, ICD-10, 1992). Intoxicația este o stare care decurge din consumul de alcool și care produce tulburări la nivelul conștienței, cogniției, percepției, afectului sau comportamentului, sau ale altor funcții și reacții psihofiziologice (OMS, 1992). Aceste tulburări sunt direct legate de efectele farmacologice acute ale alcoolului și sunt determinate, în cele mai multe cazuri, de doză, implicând funcții fiziologice multiple. Intoxicația poate duce la vătămări neintenționate și poate avea consecințe sociale acute, cum ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Document for Presentation to The International Conference on the Reduction of Drug Related Harm, Chiang Mai, Thailand (Bangkok, Thailand, UNICEF) . Rostand, J. (1996), L'homme - Introduction À L'étude De La Biologie Humaine, Galimard, Paris. Roșca, A. (1932), Delincventul minor. Studiu psihofiziologic și social, Prefață de Florian Ștefănescu-Goangă, Editura Institutului de Psihologie din Cluj, Cluj-Napoca. Schuerkens, U. (2009), "Conflict, competition, cooperation in The Sociology of development and Social Transformations", în Denis, A., Kalekin-Fishman, D. eds. (2009), The ISA Handbook in Contemporary Sociology
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Antrenamentul de tonifiere (fitnessul) ar trebui să corecteze bolta plantară (corectarea platfusului), mersul, poziția pelvisului și postura În timpul mersului pe jos, deoarece tulburările aparatului locomotor conduc de două ori mai mult la dezvoltarea multor boli ale coloanei vertebrale. Crearea efectului psihofiziologic pozitiv. Experiența veche de secole a pozițiilor de yoga și a gimnasticii de tonifiere chinezească a demonstrat importanța exercițiilor de respirație și de creștere a capacității de concentrare mentală. Efectul pozitiv al exercițiilor de respirație cuprinse În antrenamentului fizic este
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
ca de exemplu, după tipul de respirație. Cu toate acestea, specialistului În domeniul educației fizice și În special specialistului În consumul maxim de oxigen urmează să elaboreze programe particulare, făcând legătură dintre metodica exercițiilor și aspectele problemelor medico-biologice, cu factorii psihofiziologici. Pentru aceasta, În fiecare caz specialistul trebuie să cunoască metodele cele mai importante ale gimnasticii respiratorii, separarea celor pur medicale (după C. Buteico) de cele de profilaxie-tonifiere, dar după necesitatea executantului În legătură cu tipul de activitate fizică ales și starea lor
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
gradate ca dificultate, dozate în timp; câștigarea încrederii în forțele proprii prin evidențierea progresului în achizițiile de cunoaștere; acțiuni de socializare: vizite, plimbări,implicarea elevei în manifestări artistice. PSIHOLOG: intervenție psihopedagogică focalizată pe nevoile specifice ale copilului și adaptate trăsăturilor psihofiziologice, de temperament și personalitate; crearea unui climat afectiv pozitiv care să-i confere sentimentul de securitate și confort; identificarea unor persoane-reper pentru crearea unor modele comportamentale pozitive; terapie cognitiv-comportamentală, artterapie, marionetoterapie, activități ludice; utilizarea recompensei - ca metodă de creștere a
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
situații. Așa cum am menționat, conceptul de persoană desemnează individual uman concret.; personalitatea, dimpotrivă, este o construcție teoretică elaborată de psihologie În scopul Înțelegerii și explicării la nivelul teoriei științifice a modalității de ființare și funcționare ce caracterizează persoana ca organism psihofiziologic. Personalitatea se referă la ansamblul sistemelor organizate care determină conduita. Unul dintre obiectivele principale ale cunoașterii și evaluării personalității este realizarea de predicții privind comportamentul persoanei Într-o anumită situație. Ce determină comportamentul uman: anumite dispoziții interne („trăsături”) sau situația
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
reflexe Înnăscute) de reacționare sensibilă; 5) achiziția - Învățarea, dezvoltarea pe parcursul vieții; 6) motivația - stimularea internă; 7) socializarea - adaptarea la mediul social; 8) identificarea - realizarea „Eu-lui”; 9) inteligența - interiorizarea mintală, rezolvarea de probleme, crearea de modele de viată. 10) homeostaza - echilibrul psihofiziologic. Dinamica personalității, așa cum reiese din cele expuse mai sus, este propulsată de tendințe și, În funcție de diversitatea de combinații ale acestora, se dirijează spre un obiectiv sau spre altul, crește sau scade În tensiune, se exteriorizează printr-o cromatică sau alta
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
acelora pe care le dă ea Însăși (fie singură, fie Împreună cu alte persoane)” . Deci, persoana Înseamnă individul uman concret. ● Personalitatea este o construcție teoretică elaborată de psihologie, În scopul Înțelegerii și explicării modalităților de ființare și funcționare ce caracterizează organismul psihofiziologic pe care Îl numim persoana umană. Din numeroasele definiții ale personalității se desprind câteva caracteristici ale acesteia, care evidențiază faptul că personalitatea este o structură. Personalitatea poate fi abordată din perspective și din direcții variate. Există numeroase teorii ale personalității
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
Caracteristici biofizice (creșterea și dezvoltarea, statura - ponderală) • starea sănătății: boli cronice sau deficiențe (confirmate de examen de specialitate) IV. ADAPTAREA COPILULUI LA ACTIVITATEA DE TIP ȘCOLAR ο se adaptează relativ ușor 22 ο are dificultăți de adaptare generate de bază psihofiziologică precară ο are dificultăți de adaptare generate de conflicte afective de natură familială ο are dificultăți de adaptare generate de mediul școlar V. Situația școlară - rezultate obținute la învățătură, la concursuri școlare, cercuri VI. PROCESE ȘI CAPACITĂȚI COGNITIVE IMPLICATE ÎN
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
are o convorbire telefonică aranjată cu Maestrul, un fel de hot-line conjugal, soțul dându-și în vileag zgomotos spasmul onanist). Autorul nu pregetă să descrie fornicații în grup, sub aceeași grilă a unui realism devastator. Nimic gratuit în abordarea derapajelor psihofiziologice, în tonul burlesc de carnaval al cruzimii, al măștilor dezînsuflețirii. O mare parte din dialoguri și descripții au gustul aforismului, ca de pildă: Căutarea obsesivă a purității este pentr·u creație o sinucidere", astfel încât nu trebuie să ne mire că
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
inteligente și foarte sentimentale, sunt cei mai uimitori reprezentanți ai zooterapiei. Cu ajutorul lor, copiii cu deficiențe de vorbire pot fi recuperați. Creierul delfinilor seamănă cu creierul omului în ceea ce privește forma, dimensiunile și numărul circumvoluțiunilor. Datorită acestui fapt ei au mari disponibilități psihofiziologice și pot fi ușor dresați. „Delfinii domesticiți” erau bine cunoscuți printre grecii antici și romanii de pe malurile Mării Mediterane, mențiuni referitoare la ei se regăsesc în operele lui Aristotel, Plinius cel Bătrân, Plutarh, Herodot și ale altor scriitori și savanți
[Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
manifestări de violență și agresivitate, descărcate de obicei exploziv. Agresivitatea umană, ca parte componentă a comportamentului uman are diverse manifestări la diferite niveluri : pulsional, afectogen, atitudinal, comportamental Agresivitatea ( din latinescul agression = a ataca) ,,se referă la o stare a sistemului psihofiziologic, prin care persoana, răspunde printr-un ansamblu de conduite ostile În plan conștient, inconștient și fantasmatic cu scopul distrugerii, degradării, constrângerii, negării sau umilirii unei ființe sau lucru investite cu o semnficație pe care agresorul le simte ca atare și
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
în creionarea și definirea tânărului format în cultul muncii ordonate, al disciplinei. Din punct de vedere al "adaptării, structurii și organizării școlare la nevoile copilului", J. Dubosson arată că activitatea școlară, adică formarea este aceea care trebuie ajustată după particularitățile psihofiziologice ale copilului și nu invers. De asemenea, H. de Hass arată că și azi de exemplu elevul este acela care este nevoit să se adapteze școlii, când de fapt așa cum s-a arătat mai sus ar trebui să existe preocupari
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
mai târziu, din 1988 și centru pentru formarea psihopedagogică și psihologică a personalului echipei de îngrijire a pacienților diabetici. Este de remarcat luarea în sarcină, cu mult profesionalism, la acest centru, nu numai a aspectelor fiziopatologice dar și gestionarea aspectelor psihofiziologice și psihosociale ale apariției și ale evoluției pe termen lung ale diabetului zaharat. Din punct de vedere al psihologiei medicale, dificultățile de relaționare întâlnite de personalul medical, și din partea pacienților diabetici ar putea fi sintetizate ca fiind de 2 tipuri
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
dirijarea lor spre actul și procesul creativ. Combinatorica creativă se înfaptuiește pe fondul unor fenomene psihice dominatoare, cum ar fi: pasiunea, succesul, interesul, curiozitatea, voința (capacitatea de efort), curajul (cutezanță), dorința, ambiția, etc. Creativitatea se desfășoară din punct de vedere psihofiziologic, pe un tonus cerebral ridicat, care generează și întreține starea de continuă concentrare, dirijată de voință. O voință puternică este generatoare de potențe creative: “Aproape fiecare dintre noi poate să-și conducă mintea într-un mod mai eficient decât o
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
care poate fi conceptualizată, la nivel general, abordarea psihologiei evoluționiste. Modelul ABC cognitiv are următoarele componente: A (activating events) = evenimentul activator poate fi de tip situație externă (evenimente de viață) sau de tip situație internă/subiectivă (de exemplu, emoții, aspecte psihofiziologice/biologice, comportamente); B (beliefs) = cognițiile persoanei (elementul de prelucrare informațională). Acestea se interpun între evenimentul activator și consecințele afectiv-emoționale/subiective, comportamentale și/sau psihofiziologice/biologice. Cognițiile persoanei nu sunt doar declanșate de evenimentul activator, ci ele mediază modul de percepere
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
tip situație externă (evenimente de viață) sau de tip situație internă/subiectivă (de exemplu, emoții, aspecte psihofiziologice/biologice, comportamente); B (beliefs) = cognițiile persoanei (elementul de prelucrare informațională). Acestea se interpun între evenimentul activator și consecințele afectiv-emoționale/subiective, comportamentale și/sau psihofiziologice/biologice. Cognițiile persoanei nu sunt doar declanșate de evenimentul activator, ci ele mediază modul de percepere și reprezentare a acestuia în mintea noastră. C (consequences) = consecințele (outputurile/răspunsurile) procesării cognitive a evenimentului activator, și anume: răspunsuri afectiv-emoționale/subiective, comportamentale și
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
biologice. Cognițiile persoanei nu sunt doar declanșate de evenimentul activator, ci ele mediază modul de percepere și reprezentare a acestuia în mintea noastră. C (consequences) = consecințele (outputurile/răspunsurile) procesării cognitive a evenimentului activator, și anume: răspunsuri afectiv-emoționale/subiective, comportamentale și psihofiziologice/biologice. Atunci când suntem interesați să înțelegem răspunsurile subiectului uman (C), psihologia evoluționistă ne orienteză spre următoarele aspecte: (I) Structuri cognitive: Ce structuri cognitive (B) determină outputurile/răspunsurile (C) în condiții specifice de mediu (A)? Observăm că la acest nivel psihologia
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
Ellis, 1962) este cadrul în care poate fi conceptualizată abordarea psihologiei evoluționiste. Acesta are următoarele componente: A (activating events) = evenimentul activator poate fi de tip situație externă (evenimente de viață) sau de tip situație internă/subiectivă (de exemplu, emoții, aspecte psihofiziologice/biologice, comportamente). B (beliefs) = cognițiile persoanei (elementul de prelucrare informațională). Acestea se interpun între evenimentul activator și consecințele afectiv-emoționale/subiective, comportamentale și/sau psihofiziologice/biologice. Cognițiile persoanei nu sunt doar declanșate de evenimentul activator, ci ele mediază modul de percepere
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]