236 matches
-
Ellis, 1962) este cadrul în care poate fi conceptualizată abordarea psihologiei evoluționiste. Acesta are următoarele componente: A (activating events) = evenimentul activator poate fi de tip situație externă (evenimente de viață) sau de tip situație internă/subiectivă (de exemplu, emoții, aspecte psihofiziologice/biologice, comportamente). B (beliefs) = cognițiile persoanei (elementul de prelucrare informațională). Acestea se interpun între evenimentul activator și consecințele afectiv-emoționale/subiective, comportamentale și/sau psihofiziologice/biologice. Cognițiile persoanei nu sunt doar declanșate de evenimentul activator, ci ele mediază modul de percepere
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
tip situație externă (evenimente de viață) sau de tip situație internă/subiectivă (de exemplu, emoții, aspecte psihofiziologice/biologice, comportamente). B (beliefs) = cognițiile persoanei (elementul de prelucrare informațională). Acestea se interpun între evenimentul activator și consecințele afectiv-emoționale/subiective, comportamentale și/sau psihofiziologice/biologice. Cognițiile persoanei nu sunt doar declanșate de evenimentul activator, ci ele mediază modul de percepere și reprezentare a acestuia în mintea noastră. C (consequences) = consecințele procesării cognitive a evenimentului activator, și anume: răspunsuri afectiv-emoționale/subiective, comportamentale și psihofiziologice/biologice
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
sau psihofiziologice/biologice. Cognițiile persoanei nu sunt doar declanșate de evenimentul activator, ci ele mediază modul de percepere și reprezentare a acestuia în mintea noastră. C (consequences) = consecințele procesării cognitive a evenimentului activator, și anume: răspunsuri afectiv-emoționale/subiective, comportamentale și psihofiziologice/biologice. Eveniment activator (A) este orice stimul de tip situație externă și/sau situație internă care poate afecta activitatea analizatorilor noștri. În funcție de nivelul de analiză ales, stimulul poate să fie foarte simplu (de exemplu, un spot luminos) sau foarte complex
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
mai sus, are mai multe componente, pe care le discutăm succint în continuare. (1) Manifestări (pentru detalii, vezi Boloșiu, 1990). Fiecare boală presupune anumite modalități de manifestare, un anumit tablou clinic, format adesea din elemente afectiv-emoționale/subiective, cognitive, comportamentale și psihofiziologice/biologice interrelate; în unele situații, boala poate să nu aibă un tablou clinic identificabil sau ușor identificabil. Tabloul clinic - numit și simptomatologia pacientului - conține semne și simptome. Semiologia (gr. semeion - semn, marcă distinctivă; logos - discurs, știință) este știința care se
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
ameliorarea acestor manifestări, fără a schimba cauzele și mecanismele care le-au generat, se numesc tratamente simptomatice. Spre exemplu, deși factorul cognitiv este un mecanism etiopatogenetic fundamental în apariția atacului de panică, medicația anxiolitică poate ameliora tabloul clinic blocând efectele psihofiziologice/biologice ale acestui mecanism (care rămâne însă activ). (2) Boala presupune anumiți agenți/factori etiologici (cauzali) (pentru detalii, vezi Price și Lynn, 1981). Două criterii sunt mai importante în clasificarea acestor agenți/factori etiologici. După natura lor, ei se clasifică
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
gândurile automate constituie componente ale tabloului clinic; ele sunt însă și factori predispozanți - de vulnerabilitate locală -, căci, deși rezultă din interacțiunea dintre factori declanșatori/determinanți și o vulnerabilitate generală, ele produc, la rândul lor, reacții afectiv-emoționale/subiective, comportamentale și/sau psihofiziologice/biologice puternice. Atunci când modificările nespecifice și generale sunt dominante (sindromul de adaptare generală/general adaptation syndrome), vorbim despre tulburări de adaptare (Selye, 1976); ele sunt determinate mai ales de activarea axului hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenalian, cu efecte hormonale importante pentru organism. Relațiile dintre
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
tip depresiv Pasul 1: Care este structura cognitivă care poate explica producerea acestui răspuns? Depresia este un termen care descrie modificări specifice la nivel subiectiv (de exemplu, tristețe), cognitiv (de exemplu, gânduri negative), comportamental (de exemplu, reducerea comportamentului social) și psihofiziologic (de exemplu, probleme cu somnul). Aceste manifestări sunt efectul unor structuri cognitive. Pasul 2: În ce constă această structură ca proces și/sau conținut? Răspunsul la această întrebare este fundamental căci el ne ghidează (alături de analiza EEA) asupra funcției proximale
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
evaluative locale (cogniții evaluative centrale - trebuie/preferință -, care le influențează pe cele intermediare (catastrofare/non-catastrofare, toleranță scăzută la frustrare/toleranță la frustrare, evaluare globală/evaluare contextuală) exprimate în gândurile automate care, la rândul lor, produc răspunsuri afectiv-emoționale/subiective, comportamentale și psihofiziologice/biologice. Dacă aceste mecanisme sunt iraționale, răspunsurile se vor exprima într-un tablou clinic; gândurile automate iraționale fac parte din tabloul clinic și constituie factori de vulnerabilitate locală pentru celelalte componente ale tabloului clinic. Dacă aceste mecanisme sunt raționale (de
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
uneori de stilul de viață și de aderența la tratament a pacientului. În principiu, procedurile/tehnicile de intervenție terapeutică în consilierea genetică vizează următoarele niveluri: 1) cognitiv (de exemplu, modificarea cognițiilor disfuncționale); 2) comportamental (de exemplu, modificarea comportamentelor dezadaptative); 3) psihofiziologic/biologic (modificări biologice prin tehnici de psihoterapie - de exemplu, relaxare - și medicale). Modificările de la aceste niveluri se exprimă apoi în modificări la nivel afectiv-emoțional/subiectiv. Toate procedurile noastre de intervenție pot viza, separat sau simultan, palierul cognitiv, comportamental și/sau
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
biologic (modificări biologice prin tehnici de psihoterapie - de exemplu, relaxare - și medicale). Modificările de la aceste niveluri se exprimă apoi în modificări la nivel afectiv-emoțional/subiectiv. Toate procedurile noastre de intervenție pot viza, separat sau simultan, palierul cognitiv, comportamental și/sau psihofiziologic/biologic; așadar, ele sunt intervenții cognitiv-comportamentale (la nivel cognitiv, comportamental și psihofiziologic) și/sau medicale (la nivel biologic). Toate tehnicile terapeutice, indiferent de originea lor, vizează unul sau toate cele trei niveluri. Efectele modificărilor cognitive, comportamentale și psihofiziologice/biologice se
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
Modificările de la aceste niveluri se exprimă apoi în modificări la nivel afectiv-emoțional/subiectiv. Toate procedurile noastre de intervenție pot viza, separat sau simultan, palierul cognitiv, comportamental și/sau psihofiziologic/biologic; așadar, ele sunt intervenții cognitiv-comportamentale (la nivel cognitiv, comportamental și psihofiziologic) și/sau medicale (la nivel biologic). Toate tehnicile terapeutice, indiferent de originea lor, vizează unul sau toate cele trei niveluri. Efectele modificărilor cognitive, comportamentale și psihofiziologice/biologice se exprimă în schimbări la nivel afectiv-emoțional/subiectiv (pentru tehnici de intervenție detaliate
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
și/sau psihofiziologic/biologic; așadar, ele sunt intervenții cognitiv-comportamentale (la nivel cognitiv, comportamental și psihofiziologic) și/sau medicale (la nivel biologic). Toate tehnicile terapeutice, indiferent de originea lor, vizează unul sau toate cele trei niveluri. Efectele modificărilor cognitive, comportamentale și psihofiziologice/biologice se exprimă în schimbări la nivel afectiv-emoțional/subiectiv (pentru tehnici de intervenție detaliate, vezi David, 2006a). Prezentăm în continuare un exemplu de tehnică de intervenție. Exemplu (Tehnici de decizie: modelul utilizății așteptate) Pasul 1: Definirea opțiunilor. Se stabilește asupra
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
1. Calea cunoașterii empirice, prin observație curentă și participare, căreia i se poate reproșa lipsa rigorii și posibilității de standardizare. 2. Utilizarea unei metodologii științifice (teste, chestionare, observația standardizata, conversația). Privind cunoașterea elevilor mă interesează trei arii de interes: aspecte psihofiziologice; mediul social În care evoluează; competența psiho socială. Metodele de cunoaștere a personalității utilizate se Împart În două categorii: metode clinice și metode psihometrice. Sinteză tuturor datelor culese despre elevi le consemnez Într-o fișa psihopedagogica a fiecărui elev și
APLICAȚII PEDAGOGICE ALE TEORIILOR ÎNVĂȚĂRII ÎN EDUCAȚIA COPIILOR CU CES. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ofelia IONESCU, Adriana BĂICEANU, Bogdan IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2134]
-
patru categorii de forme ale imaginației: 1) Visele din timpul somnului. 2) Asociațiile imaginative spontane. 3) Reveria sau visul cu ochii deschiși. 4) Imaginația reproductivă, creatoare. Visul este parte componentă în economia somnului, având un rol important în menținerea echilibrului psihofiziologic. În unele boli psihice sau uneori în situații stresante, visul poate avea un conținut neplăcut, terifiant, care poartă denumirea de coșmar. Reveria sau visul cu ochii deschiși poate avea și valențe negative când separă individul de realitate, ancorându-l în
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Stări de absență a conștiinței 1) Coma: este acel nivel la care nu mai putem vorbi de conștiință. Ea este absentă, dar nu este vorba nici de somn. Alternanța somn-trezire este o alternanță de stări normale din punct de vedere psihofiziologic. Din subcomă, bolnavul poate fi scos pentru foarte puțin timp cu excitanți intenși, dar acesta recade aproape concomitent cu încetarea excitantului. Agravarea duce la coma vigilă, din care chiar dacă bolnavul poate fi smuls prin excitanți puternici, trezirea durează foarte puțin
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
este un "mod" de existență a conștiinței. Emoția este o realitate umană care se asu-mă pe ea însăși și se dirijează către lume. Emoția semnifică întregul conștiinței, întregul realității umane, ea nu este un accident. Emoția nu este o dezordine psihofiziologică. Este o formă organizată a existenței umane. Psihologia trebuie să examineze fenomenele, evenimentele psihice în măsura în care ele sunt semnificații. Psihologia va examina conștiința, va căuta să sesizeze și să fixeze esența fenomenelor. O emoție trimite la ceea ce semnifică, deci în zona
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
datoria de a asigura tinerei generații educația, dezvoltarea fizică și intelectuală necesară pentru ca ea să poată realiza în viitor progresul națiunii. Două condiții sunt determinante în stabilirea modalităților legale de protecție generală a minorilor și anume: * vârsta; * gradul de maturizare psihofiziologică, socială și care implică diverse forme și mijloace juridice și extra juridice (morale, medico-legale etc.). Protecția legală generală a minorului prin normele Dreptului familiei se realizează în primul rând prin familiile acestora, care trebuie să asigure ocrotirea părintească. Prevederile art.
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
situații. Așa cum am menționat, conceptul de persoană desemnează individual uman concret.; personalitatea, dimpotrivă, este o construcție teoretică elaborată de psihologie În scopul Înțelegerii și explicării la nivelul teoriei științifice a modalității de ființare și funcționare ce caracterizează persoana ca organism psihofiziologic. Personalitatea se referă la ansamblul sistemelor organizate care determină conduita. Unul dintre obiectivele principale ale cunoașterii și evaluării personalității este realizarea de predicții privind comportamentul persoanei Într-o anumită situație. Ce determină comportamentul uman: anumite dispoziții interne („trăsături”) sau situația
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
reflexe Înnăscute) de reacționare sensibilă; 5) achiziția - Învățarea, dezvoltarea pe parcursul vieții; 6) motivația - stimularea internă; 7) socializarea - adaptarea la mediul social; 8) identificarea - realizarea „Eu-lui”; 9) inteligența - interiorizarea mintală, rezolvarea de probleme, crearea de modele de viată. 10) homeostaza - echilibrul psihofiziologic. Dinamica personalității, așa cum reiese din cele expuse mai sus, este propulsată de tendințe și, În funcție de diversitatea de combinații ale acestora, se dirijează spre un obiectiv sau spre altul, crește sau scade În tensiune, se exteriorizează printr-o cromatică sau alta
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
acelora pe care le dă ea Însăși (fie singură, fie Împreună cu alte persoane)” . Deci, persoana Înseamnă individul uman concret. ● Personalitatea este o construcție teoretică elaborată de psihologie, În scopul Înțelegerii și explicării modalităților de ființare și funcționare ce caracterizează organismul psihofiziologic pe care Îl numim persoana umană. Din numeroasele definiții ale personalității se desprind câteva caracteristici ale acesteia, care evidențiază faptul că personalitatea este o structură. Personalitatea poate fi abordată din perspective și din direcții variate. Există numeroase teorii ale personalității
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
ale Întregului colectiv. Este important să nu uităm de temele pentru acasă, repartizându-le rațional, Între discipline. În ultima perioadă se vorbește de o suprasolicitare intelectuală a elevilor, determinată de presiunea socială și informațională la care sunt supuse școlile. „Normele psihofiziologice optimale privind durată studiului individual arată că aceasta, Însumata la timpul de lucru din școala, nu trebuie să depășească 5-7 ore, pentru a nu se atinge sau a depăși normă de activitate a adultului.” Trebuie avută în vedere: respectarea curbei
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
și diminuarea factorilor care duc la eșec școlar Colaborarea specialiștilor cu toți factorii educaționali (părinți, cadre didactice, asistenți maternali etc.) Importanța elaborării și utilizării celor mai eficiente strategii didacto-terapeutice În procesul formării personalității copilului apar diferențe individuale semnificative datorită particularităților psihofiziologice individuale, potențialităților intelectuale diferite ale subiecților. La unii se dezvoltă Îndeosebi aptitudinile verbale (teoretice), la alții se poate contura preponderent inteligența practică (cea tehnică). Cunoaștem cu toții ce Înseamnă succesul d.p.d.v. pedagogic obținerea de rezultate bune la Învățătură, concordanța deplină Între
IMPORTANȚA TERAPIEI LOGOPEDICE ÎN PREVENIREA EŞECULUI ŞCOLAR ŞI ÎN REALIZAREA INTEGRĂRII ELEVILOR CU NEVOI EDUCAȚIONALE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Doina UNCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2159]
-
neconcordanță, un decalaj dintre posibilitățile elevului și cerințele programelor, ale manualelor școlare, inadaptabilitate. În consecință, la selectarea strategiilor didactice se are permanent În vedere trecerea de la o “psihologie diferențială” la o “pedagogie diferențială”, asigurând astfel o concordanță deplină Între caracteristicile psihofiziologice ale subiectului și exigențele sarcinilor școlare. Factorii etiologici ai insuccesului Îi vom căuta În particularitățile individuale ale elevului, neadaptarea fiind Întotdeauna multicauzală (sunt implicați factori fizici, intelectuali, afectivi, caracteriali etc.) În mediul familial, școlar, socio cultural. Este ramarcat faptul că
IMPORTANȚA TERAPIEI LOGOPEDICE ÎN PREVENIREA EŞECULUI ŞCOLAR ŞI ÎN REALIZAREA INTEGRĂRII ELEVILOR CU NEVOI EDUCAȚIONALE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Doina UNCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2159]
-
Cele mai multe idei sunt reluate din lucrările anterioare, dar dezvoltarea lor a ajuns la puncte de vedere originale. Într-un prim capitol, care stabilește premisele lucrării, P. Zosin analizează netemeinicia liber-arbitrismului, care, pentru autor, constituie o expresie implicită a recunoașterii dualismului psihofiziologic. Voința în sine (liber arbitrul) este o categorie imposibil de admis. "Individul poate avea iluzia că vrea și odată faptul consumat să-și închipuie că a greșit, c-ar fi putut vrea și altfel; în fapt el e strict determinat
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
este un instrument valoros pentru terapeut fiindcă poate fi folosită pentru: A se întinde atunci când este epuizat, când se luptă cu anumite lucruri sau ia lucrurile prea în seriospentru a se relaxa, a se reface, a practica auto-hipnoza și însănătoșirea psihofiziologică, sau pentru a i se face masaj. A se retrage atunci când crede că știeadică pentru a ne debarasa de presupunerile noastre. A lucra în consilierea între colegia lucra cu stresul (prezent sau din antecedenteă din propria viață; a visa la
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]