159 matches
-
sensul bolii; întrebările: „de ce? și „de ce tocmai eu?”. În cazul acestei suferințe complexe (psihologică, biologică, socială și spirituală), angoasa și depresia scad pragul de toleranță a durerii fizice, accentuând durerea moral-spirituală. În asemenea condiții, se impune instituirea unor măsuri de psihoigienă, de natură profilactică, aplicate de o „echipă terapeutică” interdisciplinară (medici, psihologi, infirmiere, asistenți sociali, preoți). Rezultatele depind de colaborarea și coroborarea dintre diferiți membri ai echipei terapeutice. Vor fi respectate suferința și particularitățile psihice ale fiecărui bolnav, în scopul păstrării
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
fie bazată, în primul rând, pe tehnici de psihoterapie. Măsurile de igienă mintală care se impun sunt corelate cu cele terapeutice și vizează situațiile tensionale, conflictele, dificultățile de comunicare, restaurarea statuturilor și exercitarea rolurilor firești, toleranța, înțelegerea, cooperarea. Capitolul 18 Psihoigiena școlară 1. Cadrul problemei Psihoigiena școlară este direct corelată cu psihoigiena familiei, constituindu-se ca o formă de „prelungire” a acesteia din urmă. Grupul familial este cel în care copilul vine pe lume și se formează în primii ani de
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pe tehnici de psihoterapie. Măsurile de igienă mintală care se impun sunt corelate cu cele terapeutice și vizează situațiile tensionale, conflictele, dificultățile de comunicare, restaurarea statuturilor și exercitarea rolurilor firești, toleranța, înțelegerea, cooperarea. Capitolul 18 Psihoigiena școlară 1. Cadrul problemei Psihoigiena școlară este direct corelată cu psihoigiena familiei, constituindu-se ca o formă de „prelungire” a acesteia din urmă. Grupul familial este cel în care copilul vine pe lume și se formează în primii ani de viață, în conformitate cu modelul emoțional-afectiv parental
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
igienă mintală care se impun sunt corelate cu cele terapeutice și vizează situațiile tensionale, conflictele, dificultățile de comunicare, restaurarea statuturilor și exercitarea rolurilor firești, toleranța, înțelegerea, cooperarea. Capitolul 18 Psihoigiena școlară 1. Cadrul problemei Psihoigiena școlară este direct corelată cu psihoigiena familiei, constituindu-se ca o formă de „prelungire” a acesteia din urmă. Grupul familial este cel în care copilul vine pe lume și se formează în primii ani de viață, în conformitate cu modelul emoțional-afectiv parental. Familia este cea care, oferă prima
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
totalitatea lor, ca reprezentând „complexul psihopedagogic formativ” al copiilor. 2. Elevi, educatori, școală Nu ne vom ocupa de aspectele strict psihologice/psihanalitice și educative decât în măsura în care ele privesc igiena mintală a perioadei școlare. Trebuie să spunem însă că acțiunea de psihoigienă nu poate fi concepută decât cunoscându-se aspectele mai sus menționate. Aceasta întrucât numai în funcție de natura „ambianței” și a „relațiilor/comunicării” în mediul școlar se pot institui măsuri de psihoigienă raționale, adecvate aceluiași scop ca procesul instructiv-educativ: formarea personalității copiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a perioadei școlare. Trebuie să spunem însă că acțiunea de psihoigienă nu poate fi concepută decât cunoscându-se aspectele mai sus menționate. Aceasta întrucât numai în funcție de natura „ambianței” și a „relațiilor/comunicării” în mediul școlar se pot institui măsuri de psihoigienă raționale, adecvate aceluiași scop ca procesul instructiv-educativ: formarea personalității copiilor. Mediul școlar este „spațiul de întâlnire” cu caracter formativ al copiilor cu educatorii. Educatorii, acești „părinți spirituali” se vor situa în prelungirea formativ-intelectuală a părinților ca „părinți emoțional-afectivi”, având rol
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de violență, acte antisociale de tip delictual, consumul de droguri. Unele dintre acestea pot duce în timp la forme severe de boli psihice, având în vedere că totul se desfășoară pe parcursul unei perioade de formare a personalității. 4. Măsuri de psihoigienă Față de cele mai sus arătate, se impune adoptarea unui larg program de măsuri de psihoigienă. Programul de psihoigienă școlară trebuie să ofere un sistem de protecție a stării de sănătate mintală, caracterizat în principal prin facilitarea adaptării elevilor la „factorii
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în timp la forme severe de boli psihice, având în vedere că totul se desfășoară pe parcursul unei perioade de formare a personalității. 4. Măsuri de psihoigienă Față de cele mai sus arătate, se impune adoptarea unui larg program de măsuri de psihoigienă. Programul de psihoigienă școlară trebuie să ofere un sistem de protecție a stării de sănătate mintală, caracterizat în principal prin facilitarea adaptării elevilor la „factorii de schimbare”, un anumit „model psihomoral” cu care aceștia să se identifice, acceptabil de către aceștia
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
forme severe de boli psihice, având în vedere că totul se desfășoară pe parcursul unei perioade de formare a personalității. 4. Măsuri de psihoigienă Față de cele mai sus arătate, se impune adoptarea unui larg program de măsuri de psihoigienă. Programul de psihoigienă școlară trebuie să ofere un sistem de protecție a stării de sănătate mintală, caracterizat în principal prin facilitarea adaptării elevilor la „factorii de schimbare”, un anumit „model psihomoral” cu care aceștia să se identifice, acceptabil de către aceștia. Trebuie evitați factorii
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
restructurarea „modelului de educație” în conformitate cu un sistem de valori pozitive, autentice, care să corespundă structurii sufletești și morale a grupului școlar respectiv. Acestea „vin” însă dinspre școală, familie și Biserică, considerate „instituții formatoare”, și nu trebuie „înlocuite” cu măsurile de psihoigienă. Un aspect la fel de important și de care suntem absolut obligați să ținem seama este faptul că „schimbările sociale” prin „mode” trebuie privite și înțelese ca „fenomene de criză”, forme de „căutare” și „încercări” prin care se operează „tranziția” de la un
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
complexe, pentru a putea fi concordante cu măsurile globale care se impun în condițiile societății moderne și postmoderne. Ceea ce se va schimba, în mod inevitabil, vor fi formele, esența rămânând însă permanent aceeași - formarea personalității umane. Ca și în cazul psihoigienei familiei, și psihoigiena școlară pune probleme serioase pentru individ, grupurile umane și structurile sociale. Ele trebuie privite cu cea mai mare seriozitate și trebuie acționat cu mult discernământ pentru a evita o deteriorare a stării de sănătate mintală, promovând în
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
putea fi concordante cu măsurile globale care se impun în condițiile societății moderne și postmoderne. Ceea ce se va schimba, în mod inevitabil, vor fi formele, esența rămânând însă permanent aceeași - formarea personalității umane. Ca și în cazul psihoigienei familiei, și psihoigiena școlară pune probleme serioase pentru individ, grupurile umane și structurile sociale. Ele trebuie privite cu cea mai mare seriozitate și trebuie acționat cu mult discernământ pentru a evita o deteriorare a stării de sănătate mintală, promovând în paralel cu progresul
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
grupurile umane și structurile sociale. Ele trebuie privite cu cea mai mare seriozitate și trebuie acționat cu mult discernământ pentru a evita o deteriorare a stării de sănătate mintală, promovând în paralel cu progresul social și progresul omului. Capitolul 19 Psihoigiena activității profesionale 1. Cadrul general al problemei Activitatea profesională reprezintă un sector esențial în psihobiografia individului, cu efecte multiple asupra personalității acestuia. Profesiunea și activitatea profesională împlinesc personalitatea, o maturizează, întăresc și definesc identitatea, ordonează și organizează conduitele și acțiunile
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
lucrează la calculator, evitându-se în același timp apariția stărilor de nevroză informațională. În cazurile grave, se impune însă sistarea oricărei activități la calculator, odihna și, dacă este cazul, se va apela la un consult medical de specialitate. Capitolul 23 Psihoigiena grupelor sociale (I) 1. Grupele umane Viața în grup se întâlnește în formele cele mai variate la un mare număr de ființe. R. Battegay definește grupul ca fiind „un produs social superior organizat, alcătuit dintr-un număr de regulă restrâns
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
tip caracteriopatic, specifice pihopatiilor (impulsivitate, iritabilitate, instabilitate, distimii etc.); conduite de tip psihotic, în care nota dominantă o dă dezacordul total al individului în raport cu realitatea, asociat cu o gravă alterare a personalității (schizofrenie, paranoia, PMD, parafrenie, psihoză epileptică). Capitolul 24 Psihoigiena grupelor sociale (II) 1. Persoana-limită Noțiunea de stare-limită nu este suficient de bine precizată. Ea se definește în raport cu normativitatea, fie că se referă la cadrele nosografiei uzuale (cazul-limită fiind transnosografic), fie că se referă la raportul „normal-patologic”, situație în care
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
relațiile pe care le au cu sănătatea mintală, „situațiile-limită” descrise de K. Jaspers rezumă modificări ale echilibrului psihic și ale personalității în totalitatea sa, diferite de cele ale cadrelor clinico-psihiatrice. Dintr-un asemenea motiv, este necesară analiza acestor tipuri. 3. Psihoigiena situațiilor-limită Având în vedere raportul lor cu starea de sănătate mintală și necesitatea rezolvării acestora, situațiile-limită constituie un obiectiv important pentru acțiunea de igienă mintală. Vom analiza pe rând fiecare dintre cele patru situații-limită descrise de K. Jaspers. Moartea, ca
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
prejudiciază lumea. Din acest motiv, el este vinovat. Vinovăția lui este corelată cu pedeapsa și cu sentimentul tragic al vieții (M. de Unamuno). Formele prin care se compensează vinovăția sunt asceza, sacrificiul, martirajul și eroismul. Referindu-se la măsurile de psihoigienă care trebuie adoptate în cazul situațiilor-limită și al persoanelor-limită, E. Kübler-Ross pune câteva probleme: ce este fericirea? ce este speranța? ce este compasiunea?, acestea fiind legate de instituirea unor măsuri de psihoterapie de grup cu bolnavii incurabili, aflați în situația-limită
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
nefirești. Aceste aspecte au o importanță majoră în evaluarea stării de sănătate mintală colectivă și interpretarea formelor de organizare și dezechilibru psihosocial pentru adoptarea unor strategii de acțiune de igienă mintală, așa cum vom arăta în cele ce urmează. Capitolul 26 Psihoigiena conduitelor antisociale 1. Conduitele deviante Sfera igienei mintale nu se limitează la formele stricte ale bolii psihice, așa cum sunt ele definite, descrise și clasificate de nosologia psihiatrică. Ea își extinde interesul asupra tuturor formelor de manifestare a anormalului, atât în ceea ce privește
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Toma d’Aquino, preluând teza lui Aristotel, spune că violența este „quod est contra inclinationem rei”, „ceea ce se opune naturii lucrurilor” sau, în sens mai extins, „violentum est cujus principium est extra, nullam conferente vim passo”. Ceea ce are importanță pentru psihoigienă este agresivitatea ca acțiune și comportament de tip violent. Datorită numeroaselor aspecte pe care le implică și a punctelor de vedere divergente în această problemă, definirea violenței este destul de dificilă. Se pot însă observa trei direcții de definire a violenței
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
viața perverșilor este o suită neîntreruptă de bizarerii, extravaganțe, neregularități, fugi, delicte și crime, expertize, condamnări, internări, încarcerări, dezertări, simulări, parazitism spitalicesc sau azilar, alcoolism și toxicomanii, vagabondaj; caracterul ireductibil al tendințelor perverse, recidivismul și incorijibilitatea acestora. 5. Măsuri de psihoigienă Domeniul discutat este deosebit de important, vast și polimorf, implicând o mare varietate de măsuri are se impun a fi luate în considerare de acțiunea de igienă mintală. În sensul acesta, trebuie avute în vedere mai multe aspecte, cum sunt: educația
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
previi decât să tratezi. Igiena mintală, prin măsurile de psihoprofilaxie pe care le recomandă și le aplică, este mult mai utilă societății, prin rezultatele sale, decât efortul medico-psihiatric de a salva ceea ce s-a pierdut prin boala mintală. Capitolul 27 Psihoigiena situațiilor speciale de criz\ 1. Cadrul problemei În viața comunităților social-umane pot apărea numeroase situații neobișnuite cu caracter psihotraumatizant care strică echilibrul psihosocial, având implicații asupra reacțiilor, conduitelor și acțiunilor membrilor colectivității umane, ducând la dificultăți de adaptare, comnicare, gândire
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Acestea din urmă, vizând starea de sănătate mintală colectivă, privesc Programul de igienă mintală, motiv pentru care ele devin obiective obligatorii ale acțiunii de igienă mintală. Vom prezenta în continuare măsurile de profilaxie care se impun în aceste situații. 2. Psihoigiena situațiilor de dezastru Evenimentele cu caracter negativ-distructiv din spațiul eco-social, având cauze naturale sau produse de activitățile umane, prezintă de cele mai multe ori consecințe de o mare varietate și intensitate, de ordin medical și psihosocial, eșalonate pe o perioadă scurtă sau
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Faza critică 2. Instalarea bruscă, de mare intensitate Severitatea expunerii la stres Efectele fizice Efectele psihice Durata de acțiune a stresului 3. Faza postcritică 3. Absența unui suport Suport emoțional inadecvat Lipsa asistenței de specialitate Intervenție de specialitate inadecvată 3. Psihoigiena grupelor populaționale persecutate și a persoanelor refugiate Majoritatea autorilor au descris diferite tulburări psihice, somatice și psihosomatice la această categorie de populație. A. Kardiner vorbește despre „nevroze traumatice” și despre „sindromul traumatic patologic” ca despre o tulburare a sinelui în
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de abandon, disperare, reacții de panică și emoții negative, tulburări de conștiință, impresii de derealizare și depersonalizare, tulburări depresive, anxietate generalizată, fobii, conduite și reacții antisociale, sindroame organice cerebrale prin violență fizică, dificultăți de adaptare și integrare socială etc. 4. Psihoigiena persoanelor supuse torturii Consecințele medico-psihologice ale torturii, atât pentru victime, cât și pentru familiile acestora, constituie o problemă deosebit de importantă pentru sănătatea mintală. Tortura este una dintre cele mai grave și mai dezonorante forme de violare a drepturilor omului. Intenția
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sentimentul de rușine; - epuizarea emoțională; - depresie și lipsă de energie; - dezgust față de viață și dorința de a muri; - pierderea valorii și a stimei de sine; - insecuritate, cu incapacitatea de a acționa; - dificultăți de evocare mnezică. În cazul acesta, măsurile de psihoigienă vor consta din următoarele intervenții psihoprofilactice: a) profilaxia primară trebuie să prevină aplicarea torturii fizice, psihice sau morale; b) psihoprofilaxia secundară se adresează grupelor umane cu risc crescut; c) psihoprofilaxia terțiară are în vedere reabilitarea persoanelor care au fost supuse
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]