346 matches
-
folosesc designul corelațional și cauzal-comparativ, adepții investigației experimentale utilizează designul experimental și cvasiexperimental. De aceea, paralela celor două abordări vizează inconvenientele designurilor nonexperimentale și costurile suplimentare financiare și logistice impuse de utilizarea designurilor experimentale. O altă diferență semnificativă dintre metodele psihometrice și cele experimentale are în vedere tendința experimentaliștilor de a manipula în cadrul experimentelor aspectele cognitive, rezolvarea unor probleme și, într-un grad mai redus, aspectele produselor creativității, în timp ce psihometriștii se axează pe corelația dintre variabilele personalitate, mediu și creativitate și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
următoare. Abordarea istoriometrică este cel mai bine redată în prolificele lucrări ale lui Simonton, care a îmbunătățit considerabil metodologia aplicată decenii de-a rândul în cercetarea excelenței (de exemplu, Cattell, 1963; Dennis, 1956; Lehman, 1953; Roe, 1952). Ca și abordarea psihometrică, istoriometria implică măsurarea creativității, însă, spre deosebire de metodele psihometrice, care presupun evaluarea aspectelor creativității prezente sau din trecutul apropiat, datele cantitative selectate de istoriometriști provin în exclusivitate din documente istorice (de exemplu, Ludwig, 1992; Root-Bernstein, Bernstein și Garnier, 1995) și nu
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
în prolificele lucrări ale lui Simonton, care a îmbunătățit considerabil metodologia aplicată decenii de-a rândul în cercetarea excelenței (de exemplu, Cattell, 1963; Dennis, 1956; Lehman, 1953; Roe, 1952). Ca și abordarea psihometrică, istoriometria implică măsurarea creativității, însă, spre deosebire de metodele psihometrice, care presupun evaluarea aspectelor creativității prezente sau din trecutul apropiat, datele cantitative selectate de istoriometriști provin în exclusivitate din documente istorice (de exemplu, Ludwig, 1992; Root-Bernstein, Bernstein și Garnier, 1995) și nu depind de variabilele autoevaluării prelucrate de obicei în cadrul
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
presupun evaluarea aspectelor creativității prezente sau din trecutul apropiat, datele cantitative selectate de istoriometriști provin în exclusivitate din documente istorice (de exemplu, Ludwig, 1992; Root-Bernstein, Bernstein și Garnier, 1995) și nu depind de variabilele autoevaluării prelucrate de obicei în cadrul investigației psihometrice. Simonton a aplicat metode istoriometrice, printre altele, și în studiul corelației dintre creativitate și leadership (1988a), invenție și descoperire (1979), creativitate și vârstă (1984a), creativitate muzicală (1984b) și excelență (1986a, 1994). O altă distincție dintre abordarea psihometrică și cea istoriometrică
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
obicei în cadrul investigației psihometrice. Simonton a aplicat metode istoriometrice, printre altele, și în studiul corelației dintre creativitate și leadership (1988a), invenție și descoperire (1979), creativitate și vârstă (1984a), creativitate muzicală (1984b) și excelență (1986a, 1994). O altă distincție dintre abordarea psihometrică și cea istoriometrică constă în interesul față de aportul creatorului în dobândirea recunoașterii creațiilor sale, ca obiect al studiului creativității (Simonton, 1988a). În timp ce în plan istoric au existat multe considerații teoretice referitoare la rolul stimulării creativității (Albert, 1975; Amabile, 1983; Plucker
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
la rolul stimulării creativității (Albert, 1975; Amabile, 1983; Plucker, 1993; Stein, 1974, 1975), studiile empirice privind inducerea producției creatoare se limitează, în principal, la metodologii istoriometrice (și, într-o proporție redusă, biografice). Probabil că abordarea cea mai apropiată de orientarea psihometrică este prezentă în investigațiile recente de biometrie, prin dependența de factorii cognitivi. Gardner (1993a) a definit valoarea analizei creativității la nivel „subpersonal”, afirmând: ...se cunosc puține lucruri despre genetica și neurobiologia indivizilor creatori. Nu cunoaștem nici dacă indivizii creatori posedă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
metabolismul glucidic reprezintă una dintre variabilele prin care se exprimă activitatea cerebrală, cercetătorii pot identifica și evalua activitatea în zone specifice ale creierului, din moment ce fiecare zonă este implicată în activitatea cognitivă. Deși o abordare „neurometrică” poate întâmpina probleme similare abordării psihometrice tradiționale (definirea sarcinii „creative”, precizia măsurării ș.a.), acest apendice la abordarea psihometrică este promițător pentru studiul viitor al creativității. Abordarea biografică sau studiul de caz, unde cercetătorul alcătuiește studiile de caz ale creatorilor de marcă prin intermediul metodologiei cercetării calitative, se
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
cercetătorii pot identifica și evalua activitatea în zone specifice ale creierului, din moment ce fiecare zonă este implicată în activitatea cognitivă. Deși o abordare „neurometrică” poate întâmpina probleme similare abordării psihometrice tradiționale (definirea sarcinii „creative”, precizia măsurării ș.a.), acest apendice la abordarea psihometrică este promițător pentru studiul viitor al creativității. Abordarea biografică sau studiul de caz, unde cercetătorul alcătuiește studiile de caz ale creatorilor de marcă prin intermediul metodologiei cercetării calitative, se deosebește net de abordarea psihometrică (Gedo și Gedo 1992; Gruber și Davis
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
precizia măsurării ș.a.), acest apendice la abordarea psihometrică este promițător pentru studiul viitor al creativității. Abordarea biografică sau studiul de caz, unde cercetătorul alcătuiește studiile de caz ale creatorilor de marcă prin intermediul metodologiei cercetării calitative, se deosebește net de abordarea psihometrică (Gedo și Gedo 1992; Gruber și Davis, 1988). În afara avantajelor și limitelor examinării calitative, metodele biografice sunt, de asemenea, indispensabile cercetării creativității prin referința lor la situațiile excepționale (prin urmare, incontestabile) de creativitate (de exemplu, Gruber, 1981; Wallace și Gruber
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și cea istoriometrică. Fiindcă metodologia este încă în proces de formare, comparația ei cu alte orientări ar fi prematură. Totuși, în practică, este dificil să diferențiem o nouă abordare de acest gen de modelul biografic, iar compararea ei cu abordarea psihometrică ar corespunde comparației dintre metoda biografică și cea psihometrică. În concluzie, deși studiul creativității din diferite perspective prezintă numeroase trăsături comune, există multe deosebiri fundamentale prin care se diferențiază. Tipul de design de cercetare utilizat (corelațional și cauzal-comparativ versus calitativ
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de formare, comparația ei cu alte orientări ar fi prematură. Totuși, în practică, este dificil să diferențiem o nouă abordare de acest gen de modelul biografic, iar compararea ei cu abordarea psihometrică ar corespunde comparației dintre metoda biografică și cea psihometrică. În concluzie, deși studiul creativității din diferite perspective prezintă numeroase trăsături comune, există multe deosebiri fundamentale prin care se diferențiază. Tipul de design de cercetare utilizat (corelațional și cauzal-comparativ versus calitativ și experimental), aspectele specifice centrale selectate în cercetare (individ
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de design de cercetare utilizat (corelațional și cauzal-comparativ versus calitativ și experimental), aspectele specifice centrale selectate în cercetare (individ, produs, proces, mediu, influență) și cadrul temporal în care sunt colectate datele reprezintă cele mai semnificative deosebiri. Domeniile specifice ale cercetării psihometrice Cele patru domenii specifice în care se aplică metode psihometrice în cercetarea creativității se traduc prin investigarea procesului creativ, a factorilor de personalitate și a corelatelor comportamentale ale creativității, a caracteristicilor produselor creatoare și ale mediului stimulativ creativității. Secțiunea de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și experimental), aspectele specifice centrale selectate în cercetare (individ, produs, proces, mediu, influență) și cadrul temporal în care sunt colectate datele reprezintă cele mai semnificative deosebiri. Domeniile specifice ale cercetării psihometrice Cele patru domenii specifice în care se aplică metode psihometrice în cercetarea creativității se traduc prin investigarea procesului creativ, a factorilor de personalitate și a corelatelor comportamentale ale creativității, a caracteristicilor produselor creatoare și ale mediului stimulativ creativității. Secțiunea de față conține o trecere în revistă a contribuțiilor semnificative și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
creativității, a caracteristicilor produselor creatoare și ale mediului stimulativ creativității. Secțiunea de față conține o trecere în revistă a contribuțiilor semnificative și recente în fiecare dintre domeniile descrise și se încheie cu o analiză comparativă a domeniilor specifice de examinare psihometrică. Cititorii nu vor găsi aici o listă detaliată a sutelor de teste, instrumente și etaloane alcătuite în domeniul creativității în ultimele decenii care pot fi găsite și în alte lucrări (Callahan, 1991; Davis, 1971, 1989; Hocevar, 1981; Hocevar și Bachelor
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și Bachelor, 1989; Houtz și Krug, 1995; Hunsaker și Callahan, 1995; Kaltsounis, 1971, 1972; Kaltsounis și Honeywell, 1980). Procesele creative Misiunea de cuantificare a procesului creativ, în principal cu ajutorul bateriilor de teste de gândire divergentă, a făcut lumină asupra cercetării psihometrice a creativității. Majoritatea criticilor și reacțiilor adverse la metodele de evaluare a creativității s-au orientat în special (dar nu și exclusiv) asupra „testelor de creativitate”. În același timp, decenii de-a rândul, cercetătorii, alături de educatori, au întrebuințat din plin
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
1985; Thompson și Anderson, 1983). Validitatea predictivă a testelor 1 și aparenta susceptibilitate manifestată față de consecințele administrării, etalonării și învățării testelor de gândire divergentă reprezintă subiectele controversante. De exemplu, omogenitatea eșantionului în funcție de performanță sau capacitate poate influența rezultatele pentru că valorile psihometrice superioare sunt atribuite, în general, eșantioanelor de copii dotați sau supradotați (Runco, 1985, 1986b; Runco și Albert, 1985; vezi Runco, 1986a, pentru situații excepționale). În plus, condițiile în care se desfășoară testarea (de exemplu, joc sau test, prezența sau absența
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
atenție a fost acordată factorului de evaluare a procesului creativ, fapt surprinzător din moment ce reprezintă o componentă esențială a procesului creativ, implicată de fiecare dată când un individ selectează sau preferă o idee sau un ansamblu de idei” (p. 312). Orientările psihometrice care includ și alte elemente de rezolvare creativă a problemelor decât creația productivă, precum identificarea problemelor (Runco și Okuda, 1988; Wakefield, 1985) și gândirea evaluativă (Okuda, Runoc și Berger, 1991; Runco și Chand, 1994) încep să prindă contur. Un corolar
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și alte elemente de rezolvare creativă a problemelor decât creația productivă, precum identificarea problemelor (Runco și Okuda, 1988; Wakefield, 1985) și gândirea evaluativă (Okuda, Runoc și Berger, 1991; Runco și Chand, 1994) încep să prindă contur. Un corolar la cercetarea psihometrică a rezolvării problemelor promovează testele de perspicacitate. Din punct de vedere istoric, legătura dintre insight/perspicacitate și creativitate nu s-a bucurat de o atenție specială nici pe plan teoretic, nici empiric (vezi unele excepții în Mayer, 1995), deși câteva
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
pentru a se asigura că subiecții nu s-au întâlnit anterior cu astfel de probleme. Isaak și Just (1995) și Mayer (1995) oferă liste detaliate ce cuprind probleme de perspicacitate utilizate frecvent. Persoana creativă A doua parte principală a cercetării psihometrice reunește eforturile de evaluare a caracteristicilor de creativitate specifice persoanelor creative. Numeroasele variabile axate pe trăsături individuale includ diverse tipuri de autoevaluare, aprecierea comportamentului, a personalității și a performanțelor anterioare de către profesor sau surse externe. Instrumentele concepute pentru măsurarea variabilele
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
astfel de produse creative nu se pot supune metodelor de măsurare și observație directe. Tehnicile de cotare a produselor creative, analizate într-o altă secțiune a capitolului, implică observarea și evaluarea directă a produsului creat. În al doilea rând, aplicațiile psihometrice ale inventoriilor biografice și de activitate se diferențiază de utilizarea istoriometrică a unor instrumente asemănătoare prin accentul pus pe datele colectate despre activitățile și comportamentul recent, spre deosebire de realizările istorice care le aparțin unor indivizi eminenți și/sau cu performanțe remarcabile
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
idei; valorizarea ideilor noi, stereotipurile indivizilor creativi, lipsa de timp pentru idei noi). Numărul cercetărilor despre atitudinile creative în domeniul educației și psihologiei este, probabil, restrâns din cauza aparentei lor inaplicabilități. TEORII IMPLICITE. O aplicație relativ recentă și interesantă a metodelor psihometrice centrate pe persoană o reprezintă evaluarea teoriilor implicite ale creativității. În general, teoriile implicite sunt create din concepțiile persoanelor neinițiate despre anumite constructe. De exemplu, studii ale teoriilor implicite de inteligență domină literatura de specialitate (de exemplu, Lynott și Woolfolk
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
pentru o discuție detaliată asupra utilității teoriilor implicite). Cercetătorii consideră că înțelegerea teoriilor implicite referitoare la creativitate vor facilita atât gestionarea, cât și estimarea eforturilor de cultivare a creativității. Ca și în cazul altor câmpuri de investigație din sfera tradiției psihometrice, doar câteva lucrări destinate teoriilor implicite ale creativității au rezistat în literatura de specialitate. Confirmând rezultatele cercetărilor anterioare, Runco, Johnson și Bear (1993) demonstrează că definițiile implicite ale creativității oferite de profesori și părinți se aseamănă caracteristicilor psihice ale copiilor
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
creativitate rezidă în analiza produselor creative sau identificarea aspectelor prin care acestea se disting de creații mai comune” (p. 187). Un deceniu mai târziu, Runco (1989a) menționa că analiza produselor creației 3 poate întâmpina dificultățile de măsurare cauzate de inconsistența psihometrică a testelor de gândire divergentă și a scalelor de evaluare pentru adulți. Un număr considerabil de cercetători și educatori împărtășesc opiniile lui MacKinnon și Runco referitoare la importanța produsului creativ (printre care Taylor, 1960; Treffinger și Poggio, 1972; Wallach, 1976
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
la apariția problemei criteriului (McPherson, 1963; Shapiro, 1970). Odată cu recunoașterea importanței produsului creativ și în ciuda faptului că teoretizarea acestuia a constituit un subiect fierbinte decenii la rând (Besemer și Treffinger, 1981; Ghiselin, 1963; Guilford, 1957: Jackson și Messick, 1965), cercetarea psihometrică a dimensiunilor produselor creative este surprinzător de săracă. Analiza produselor variază de la scale de evaluare relativ rudimentare (Besemer și O’Quin, 1993; Hargreaves, Galton și Robinson, 1996; Treffinger, 1989) până la metode conceptuale complexe și congruente de evaluare (Amabile, 1983; Hennessey
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
aplicarea tehnicilor consensuale la măsurarea diferențelor individuale creative (Amabile, 1996), metodele de comparație între grupuri (în cazul când creațiile fiecărui grup sunt evaluate de grupuri diferite de experți) nu sunt încă perfectate (Baer, 1994b). Rezultatul corelației evaluării consensuale cu tehnicile psihometrice mai tradiționale (Amabile, Phillips, Collins, 1994; Runco, 1989a) se află încă în proces de definitivare, deși compararea diverselor metode va contribui la fondul de cunoștințe specific fiecărui ansamblu de tehnici. Runco (1994), Amabile (1996) și colaboratorii lor indică unele corelații
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]