KorAP: Find »[drukola/base=psihopatie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...13 >

310 matches

Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692

adaugă și prezența unor condiții comorbide care conferă o și mai mare complexitate diagnosticului și încercărilor de clasificare a tulburărilor de personalitate (Tyrer, 1993Ă. Majoritatea clinicienilor preferă o sistematizare categorială a tulburărilor de personalitate, cu deosebire după dezvoltarea conceptului de psihopatie și corespunzător încercărilor de management aferente domeniului. În acest context și în pofida apelului la interviuri structurate și semistructurate, cota de subiectivism a diagnosticului rămâne semnificativă (Dolan și Coid, 1993Ă. Se explică astfel de ce tulburările de personalitate sunt relativ deficitar prezentate

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
manifestări din perspectivă temporală și care afectează cu precădere sexul masculin. Dominantele ei pot fi privite ca expresii sau extreme caricaturale ale trăsăturilor psihologice masculine. Cele mai recente dezbateri personologice identifică conceptul de tulburare de personalitate antisocială cu cel de psihopatie (Millon, Simonsen, Birket Smith, Davis, 1998Ă. Acesta integrează trăsături dominante cu determinism biologic, dar ale căror manifestări clinice sunt condiționate social și cultural. Ele aparțin unui model structural personologic foarte bine definit, dar dezavantajat - în sens categorial - de dispersia criteriilor

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
Însă nu toate tipurile de tulburări de personalitate prezintă, în egală măsură, probleme sociale, iar chiar dacă ele există, nu sunt, în egală măsură, stridente social. Agnozia sau distorsiunea dimensiunii etice a persoanei a fost considerată o altă caracteristică definitorie a „psihopatiei”. Faptul rămâne valabil și pentru tulburarea de personalitate în general, deoarece persoana umană normală e concepută ca dimensionată printr-un pol etic. Problema comportă comentarii din cel puțin două perspective. Pe de o parte, nu la toate tulburările de personalitate

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
comportă comentarii din cel puțin două perspective. Pe de o parte, nu la toate tulburările de personalitate întâlnim deficiența și perturbarea morală în aceeași intensitate și în aceleași modalități, ea fiind mai grav afectată în clusterul denumit și în prezent „psihopatie”. Pe de altă parte, eticul a devenit în ultimul timp tot mai greu de definit, fapt care pune sub semnul întrebării multe dintre aserțiunile tradiționale privitoare la tulburările de personalitate și psihopatie. Personalitățile cu o structură dizarmonică, cele incluse în

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
grav afectată în clusterul denumit și în prezent „psihopatie”. Pe de altă parte, eticul a devenit în ultimul timp tot mai greu de definit, fapt care pune sub semnul întrebării multe dintre aserțiunile tradiționale privitoare la tulburările de personalitate și psihopatie. Personalitățile cu o structură dizarmonică, cele incluse în prezent în conceptul de tulburare de personalitate, au fost caracterizate ca fiind în general „egosintone”, adică, în acord cu felul lor de a fi, pe care nu-l problematizează și pe care

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
manifestare, care, de cele mai multe ori, e prezentat ca apartenență la o categorie tipologică, este un aspect solidar cu caracterizarea de ansamblu și cu identificarea concretă a unei tulburări de personalitate. Nici unul dintre cele două aspecte nu are semnificație fără celălalt. Psihopatia lui Kraepelin era etichetată după comportamentul dissocial. În 1915, el distingea ca tipuri: excitabilul, instabilul, impulsivul, excentricul, mincinosul, antisocialul și certărețul. Kreschmer a descris persoanele anormale, în funcție de forma corporală și bolile psihice fundamentale tot într-un număr finit de tipuri

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
fațete ale acestora este un mod de gândire destul de mult agreat în prezent, pentru a flexibiliza sistemul strict categorial, alături de descrierea de subtipuri. Trebuie menționat că o altă supraclasă - sau cluster - îl constituie și ceea ce se înțelege în prezent prin „psihopatie”, adică zona de tulburare de personalitate ce prezintă o majoră devianță socială, agresivitate și criminalitate, fiind predominant întâlnită în penitenciare. 6.5. Diagnosticul generic al tulburării de personalitate Perspectiva tipologico-caracterială a tulburărilor de personalitate face parte integrală din caracterizarea și

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
Costa și Widiger, 2002Ă. Cercetările au indicat că ambii poli ale celor cinci domenii ale FFM conțin cel puțin unele forme de maladaptabilitate. Nevroticismul accentuat e corelat cu TP de tip borderline, iar cel scăzut, cu TP narcisică și cu psihopatia. Introversia e corelată cu trăsăturile TP de tip schizoidă și evitantă, iar extroversia, cu TP histrionică. Antagonismul e asociat cu TP antisocială, de tip borderline, paranoidă, narcisică, iar agreabilitatea, cu TP dependentă. Conștiinciozitatea scăzută e în mod consistent asociată cu

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
și lista celor 100 de adjective a lui Goldberg (1992Ă. Astfel, Coker (2001Ă găsește că fiecare categorie descrisă în DSM-IV poate fi caracterizată printr-un set separat de adjective din lista lui Goldberg. Widiger (1998Ă analizează felul în care - pentru psihopatie - fiecare dintre cei 20 de itemi ai listei de identificare a acesteia prin instrumentul PCL-R a lui Hare, poate fi analizat în termenii FFM. De altfel, FFM, evidențiat prin NEO-P-R, s-a dovedit a fi congruent cu toate sistemele dimensionale

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
descrise prin CIP (SIM, 1990Ă. Avantajul este că se poate evidenția un profil dimensional, în ceea ce privește atât intensitatea, cât și trăsăturile, depășindu-se astfel inconvenientele modalității categoriale. Sunt bine caracterizați dependentul, pasiv-agresivul, chiar paranoidul. De asemenea există o coerentă caracterizare a „psihopatiei” (Blackburn, 1998Ă. Prin circumplexul interpersonal se pot caracteriza nu doar atitudinile interpersonale, ci și problemele interpersonale, fapt util pentru psihoterapie (Johnson, 2000Ă. De asemenea, poate fi descrisă atitudinea nu doar față de alții, ci și de față de sine (Klein, 2001Ă și

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
DSM-IV-TR. • Diagnostic Interview for Narcissism (DIN; Gunderson et al., 1990Ă are 33 de itemi și evaluează narcisismul conceptualizat de Gunderson (care este mai eterogen decât cel din DSM-IV-TRĂ. • Hare Psychopathy Checklist - Revised (PCL-R; Hare, 1990Ă are în vedere checklist-ul pentru „psihopatia” lui Checkley, sistematizat de Hare, constând din 20 de itemi. Nu e propriu-zis un interviu. Itemii prevăzuți sunt evaluați între 0 și 2, scorul maxim final fiind de 40. Scala are două subscale (factorsă: prima se referă la caracteristicile personalității

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
doar prezența tulburărilor de personalitate în ansamblu, fără trimitere la categorii. O disfuncționalitate socială evidentă e prezentă la tulburările de personalitate ce ajung pentru mult timp în detenție, dar nu există instrumente specifice pentru măsurarea acesteia. Scala de evaluare a psihopatiei a lui Hare poate avea valori destul de mari și la persoane performante din societate. Efortul de evaluare standardizată a tulburărilor de personalitate este deosebit de important și ajută la reducerea arbitrarului în acest domeniu. Totuși, aplicarea o singură dată a unui

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
respect al intimității; un aspect esențial este delimitarea conceptuală a tulburărilor de personalitate, criteriile de cercetare, generale, tipologice și pe clustere. Se cere reamintit că această problemă nu e închisă. Există și în prezent clustere, ca de exemplu cel al „psihopatiei”, care nu se suprapun decât parțial pe sistematica oficială. Și, de asemenea, există o foarte serioasă tendință de evaluare dimensională a tulburărilor de personalitate care nu poate fi surprinsă prin cercetările epidemiologice; variabile transculturale, în sens larg, incluzând nu numai

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
The implications of projective identification. In „Contemporary Marriage for Marital Interaction in Structure, Dynamics and Therapy. Edited by GRUNEBAUM H, CHRIST J, Boston, MA, Little Brown, pp. 293-308 PARTEA III REPERE DISSOCIALE ȘI MORALE ÎN PATOLOGIA PERSONALITĂȚII Capitolul 13 PROBLEMA PSIHOPATIEI Perspectiva istorică Tulburarea de personalitate antisocială și psihopatia după CLECKLEY Domeniul de caracterizare al persoanei psihopate și subtipuri de psihopatie Comportamentul dissocial și psihopatia în perspectivă dimensională Aspecte etiopatogenetice în dezbaterile actuale privitoare la psihopatie 1. Perspectiva istorică Toate culturile

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
for Marital Interaction in Structure, Dynamics and Therapy. Edited by GRUNEBAUM H, CHRIST J, Boston, MA, Little Brown, pp. 293-308 PARTEA III REPERE DISSOCIALE ȘI MORALE ÎN PATOLOGIA PERSONALITĂȚII Capitolul 13 PROBLEMA PSIHOPATIEI Perspectiva istorică Tulburarea de personalitate antisocială și psihopatia după CLECKLEY Domeniul de caracterizare al persoanei psihopate și subtipuri de psihopatie Comportamentul dissocial și psihopatia în perspectivă dimensională Aspecte etiopatogenetice în dezbaterile actuale privitoare la psihopatie 1. Perspectiva istorică Toate culturile au recunoscut și identificat anormalitatea unor oameni caracterizați

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
CHRIST J, Boston, MA, Little Brown, pp. 293-308 PARTEA III REPERE DISSOCIALE ȘI MORALE ÎN PATOLOGIA PERSONALITĂȚII Capitolul 13 PROBLEMA PSIHOPATIEI Perspectiva istorică Tulburarea de personalitate antisocială și psihopatia după CLECKLEY Domeniul de caracterizare al persoanei psihopate și subtipuri de psihopatie Comportamentul dissocial și psihopatia în perspectivă dimensională Aspecte etiopatogenetice în dezbaterile actuale privitoare la psihopatie 1. Perspectiva istorică Toate culturile au recunoscut și identificat anormalitatea unor oameni caracterizați prin criminalitate realizată cu sânge rece sau comportament dissocial malign persistent. Treptat

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
Little Brown, pp. 293-308 PARTEA III REPERE DISSOCIALE ȘI MORALE ÎN PATOLOGIA PERSONALITĂȚII Capitolul 13 PROBLEMA PSIHOPATIEI Perspectiva istorică Tulburarea de personalitate antisocială și psihopatia după CLECKLEY Domeniul de caracterizare al persoanei psihopate și subtipuri de psihopatie Comportamentul dissocial și psihopatia în perspectivă dimensională Aspecte etiopatogenetice în dezbaterile actuale privitoare la psihopatie 1. Perspectiva istorică Toate culturile au recunoscut și identificat anormalitatea unor oameni caracterizați prin criminalitate realizată cu sânge rece sau comportament dissocial malign persistent. Treptat astfel de cazuri au

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
PATOLOGIA PERSONALITĂȚII Capitolul 13 PROBLEMA PSIHOPATIEI Perspectiva istorică Tulburarea de personalitate antisocială și psihopatia după CLECKLEY Domeniul de caracterizare al persoanei psihopate și subtipuri de psihopatie Comportamentul dissocial și psihopatia în perspectivă dimensională Aspecte etiopatogenetice în dezbaterile actuale privitoare la psihopatie 1. Perspectiva istorică Toate culturile au recunoscut și identificat anormalitatea unor oameni caracterizați prin criminalitate realizată cu sânge rece sau comportament dissocial malign persistent. Treptat astfel de cazuri au devenit probleme judiciare ale detenției sau din secolul al XIX-lea

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-lea doctrina lui LOMBROSO despre criminalul înnăscut, care ar fi identificabil după forma trupului, a capului, și mai ales a feței. Tot la interferența cu psihiatria forensică se plasează preocuparea lui KRAFFT-EBING (citat de MILLON și colab., 1998Ă, privitoare la „psihopatia sexuală”, în cadrul căreia descrie sadismul, masochismul și alte perversiuni, toate regăsindu-se și în câmpul larg al conceptului actual de „psihopatie”, alături de criminalitate. Sistematica psihiatrică a lui KRAEPELIN (citat de MILLON și colab., 1998Ă preia această tradiție și în diverse

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
Tot la interferența cu psihiatria forensică se plasează preocuparea lui KRAFFT-EBING (citat de MILLON și colab., 1998Ă, privitoare la „psihopatia sexuală”, în cadrul căreia descrie sadismul, masochismul și alte perversiuni, toate regăsindu-se și în câmpul larg al conceptului actual de „psihopatie”, alături de criminalitate. Sistematica psihiatrică a lui KRAEPELIN (citat de MILLON și colab., 1998Ă preia această tradiție și în diverse ediții ale tratatului său de psihiatrie sunt descrise stările și personalitățile psihopate ca expresie a degenerescenței și în corelație cu celelalte

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
în corelație cu celelalte boli psihice. În 1899 stările psihopate sunt descrise ca forme de degenerare împreună cu obsesiile, impulsurile patologice și perversiunile sexuale. În ediția din 1904 sunt identificate patru tipuri de persoane ce se corelează cu actualul concept de psihopatie: mincinosul patologic și escroc, criminalul impulsiv, criminalul profesional și vagabondul morbid. Ediția din 1915 împarte psihopatia în 2 clase. Prima e cea a ciudățeniilor personalității - cu dispoziție morbidă, impulsuri, obsesii și devianță sexuală. Celălalt grup se caracterizează prin tulburări comportamentale

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
împreună cu obsesiile, impulsurile patologice și perversiunile sexuale. În ediția din 1904 sunt identificate patru tipuri de persoane ce se corelează cu actualul concept de psihopatie: mincinosul patologic și escroc, criminalul impulsiv, criminalul profesional și vagabondul morbid. Ediția din 1915 împarte psihopatia în 2 clase. Prima e cea a ciudățeniilor personalității - cu dispoziție morbidă, impulsuri, obsesii și devianță sexuală. Celălalt grup se caracterizează prin tulburări comportamentale incluzând: excitabilul, instabilul, impulsivul, excentricul, mincinosul și escrocul, antisocialul și certărețul. Punctul de vedere opus e

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
elaborat din perspectiva constatării unui comportament ce se însoțește de încălcarea normelor sociale, a legilor, a drepturilor firești ale celorlalți, a modurilor de raportare interpersonală și a faptului că tulburarea apare din copilărie. Se reactivează astfel ideea transmiterii genetice a psihopatiei, lansată în sec. XIX. TP antisocială din DSM-IV și cea dissocială ICD-10 nu se suprapun însă integral pe psihopatul lui CLECKLEY. În plus, manifestările antisociale, violente și criminale sunt prezente la majoritatea tipurilor de tulburări de personalitate descrise în sistemele

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
integral pe psihopatul lui CLECKLEY. În plus, manifestările antisociale, violente și criminale sunt prezente la majoritatea tipurilor de tulburări de personalitate descrise în sistemele internaționale. De aceea, în ultimii ani a reapărut interesul pentru această cazuistică, etichetată în general ca „psihopatie”. Psihopatia ar fi o clasă supraordonată și un cluster special în raport cu toate categoriile de tulburări de personalitate. Conceptul actual de psihopatie este orientat în mare de subpopulația infracțională, penitenciară care încalcă regulile sociale și morale, având anumite trăsături de personalitate

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
pe psihopatul lui CLECKLEY. În plus, manifestările antisociale, violente și criminale sunt prezente la majoritatea tipurilor de tulburări de personalitate descrise în sistemele internaționale. De aceea, în ultimii ani a reapărut interesul pentru această cazuistică, etichetată în general ca „psihopatie”. Psihopatia ar fi o clasă supraordonată și un cluster special în raport cu toate categoriile de tulburări de personalitate. Conceptul actual de psihopatie este orientat în mare de subpopulația infracțională, penitenciară care încalcă regulile sociale și morale, având anumite trăsături de personalitate deviante

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]