1,100 matches
-
lor: 20 1.4.8. STAGIUL DE PSIHIATRIE 1 Lună 1.4.8.1. Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (20 ore) 1. Normalitate, anormalitate și boala psihică 2. Tulburări psihopatologice corelate bolilor somatice 3. Reacții psihopatologice 4. Neurastenia și tulburările de somatizare 5. Tulburări psihopatologice ale alimentației, somnului și sexualității 6. Psihozele endogene 7. Tulburări determinate de consumul de alcool, droguri și tutun 8. Delirium tremens 9. Demențe 10. Anxietatea și atacurile de panică 11. Depresia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
Lună 1.4.8.1. Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (20 ore) 1. Normalitate, anormalitate și boala psihică 2. Tulburări psihopatologice corelate bolilor somatice 3. Reacții psihopatologice 4. Neurastenia și tulburările de somatizare 5. Tulburări psihopatologice ale alimentației, somnului și sexualității 6. Psihozele endogene 7. Tulburări determinate de consumul de alcool, droguri și tutun 8. Delirium tremens 9. Demențe 10. Anxietatea și atacurile de panică 11. Depresia 12. Personalități particulare și patologice 1.4.8.2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
7. Tulburări determinate de consumul de alcool, droguri și tutun 8. Delirium tremens 9. Demențe 10. Anxietatea și atacurile de panică 11. Depresia 12. Personalități particulare și patologice 1.4.8.2. Baremul activităților practice 1. Examinarea pacientului și perspectiva psihopatologică (observarea expresivității și comportamentului, dialogul): 30 2. Interviuri și chestionare semistructurate și structurate ale psihopatologiei generale: 20 3. Anamneza biografica. Foaia de observație standardizată și psihiatrie: 20 4. Scale de evaluare cantitativă a anxietății și depresiei: 10 5. Scale de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
pregătire teoretică: - cursuri care abordează tematica trunchiului comun obligatoriu. Acesta va fi în acord cu cel existent în Uniunea Europeană. Tematica trunchiului comun va fi inclusă în lista ce cuprinde subiectele examenului de specialitate va aborda: ■ diagnostic, clasificare, tulburări psihice, sindroame psihopatologice ■ particularități ce țin de sex, etnie, dizabilități ■ psihofarmacologie, psihiatrie biologică - pregătire practică sub supervizare într-un spital de psihiatrie sau secție de psihiatrie a unui spital general: - tehnici de examinare anamnestică și obiectivă a pacientului - prezentări de cazuri - training în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
II: - modul de psihiatria copilului și adolescentului cu durata de 6 luni (100 ore) - pregătire teoretică care abordează tematica trunchiului comun obligatoriu referitoare la psihiatria copilului și adolescentului: psihiatrie developmentală, tulburări de învățare, handicap mental: ■ diagnostic, clasificare, tulburări psihice, sindroame psihopatologice ■ particularități transculturale ■ abordare sistemică (rolul membrilor familiei) - pregătire practică sub supervizare într-un spital de psihiatrie a copilului și adolescentului însoțită de familiarizarea cu rețeaua de servicii psihiatrice pentru copii și adolescenți ■ tehnici de examinare anamnestică și obiectivă a pacientului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
4. Ancheta epidemiologică, recoltarea produselor biologice și transportul lor: 20 1.4.8 STAGIUL DE PSIHIATRIE 1.4.8.1 Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (20 ore) 1. Normalitate, anormalitate și boala psihică 2. Tulburări psihopatologice corelate bolilor somatice 3. Reacții psihopatologice 4. Neurastenia și tulburările de somatizare 5. Tulburări psihopatologice ale alimentației, somnului și sexualității 6. Psihozele endogene 7. Tulburări determinate de consumul de alcool, droguri și tutun 8. Delirium tremens 9. Demente 10. Anxietatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
și transportul lor: 20 1.4.8 STAGIUL DE PSIHIATRIE 1.4.8.1 Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (20 ore) 1. Normalitate, anormalitate și boala psihică 2. Tulburări psihopatologice corelate bolilor somatice 3. Reacții psihopatologice 4. Neurastenia și tulburările de somatizare 5. Tulburări psihopatologice ale alimentației, somnului și sexualității 6. Psihozele endogene 7. Tulburări determinate de consumul de alcool, droguri și tutun 8. Delirium tremens 9. Demente 10. Anxietatea și atacurile de panică 11. Depresia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
PSIHIATRIE 1.4.8.1 Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (20 ore) 1. Normalitate, anormalitate și boala psihică 2. Tulburări psihopatologice corelate bolilor somatice 3. Reacții psihopatologice 4. Neurastenia și tulburările de somatizare 5. Tulburări psihopatologice ale alimentației, somnului și sexualității 6. Psihozele endogene 7. Tulburări determinate de consumul de alcool, droguri și tutun 8. Delirium tremens 9. Demente 10. Anxietatea și atacurile de panică 11. Depresia 12. Personalități particulare și patologice 1.4.8.2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
7. Tulburări determinate de consumul de alcool, droguri și tutun 8. Delirium tremens 9. Demente 10. Anxietatea și atacurile de panică 11. Depresia 12. Personalități particulare și patologice 1.4.8.2 Baremul activităților practice 1. Examinarea pacientului și perspectiva psihopatologică (observarea expresivității și comportamentului, dialogul): 30 2. Interviuri și chestionare semistructurate și structurate ale psihopatologiei generale: 20 3. Anamneza biografica. Foaia de observație standardizată și psihiatrie: 20 4. Scale de evaluare cantitativă a anxietății și depresiei: 10 5. Scale de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
Schizofrenia ( "schizein" = a despica, a scinda, "phren" = minte, suflet), (Bleuler, 1911), sinonimă cu Dementia praecox (Kraepelin, 1896) este o denumire a unui grup de boli mintale incluse în categoria psihozelor endogene. Caracteristică este apariția unor manifestări psihopatologice majore, cum sunt halucinațiile, deliruri, tulburări formale de gândire, tulburări afective, tulburări de comportament, dezorganizarea personalității. Până la data actuală nu au fost puse în evidență cauze corporale decelabile. În sistemele de clasificare modernă se consideră obligatorie pentru stabilirea diagnosticului o
Schizofrenie () [Corola-website/Science/299415_a_300744]
-
interpretatre, sau ca o variantă a sindromului Ulise, de câtre școala de psihiatrie spaniolă. Prof. Dr. Joseba Achotegui, specialistă în psihiatria emigranților la Univesitatea din Barcelona, care a studiat patologia de emigrație în Spania, a descris în 2002 un sindrom psihopatologic al emigranților, aflați în condiții de stres prelungit, care le reduce capacitatea de adaptare și lasă sechele care se exprimă în timp, chiar și după ani de la reașezare ("Immigrant Syndrome with Chronic and Multiple Stress, known as the Ulysses Syndrome
Sindromul Ulise () [Corola-website/Science/314535_a_315864]
-
Psihanaliza înglobează o serie de concepții dezvoltate de Sigmund Freud privind explicarea fenomenelor psihice, bazate în primul rând pe cercetarea proceselor desfășurate în și a relațiilor sale cu conștientul, din care rezultă procedee terapeutice aplicate în cazul tulburărilor psihopatologice. Aceste concepții s-au extins la explicarea fenomenelor socio-culturale. Psihanaliza este în același timp Psihanaliza a fost dezvoltată de Sigmund Freud la începutul secolului al XX-lea ca teorie generală a inconștientului. Modalitatea funcțiunii proceselor psihice au fost deduse de
Psihanaliză () [Corola-website/Science/298064_a_299393]
-
trebuie sa fie Eul"). Trăirile refulate sunt sustrase prelucrării la nivel conștient și nu pot fi integrate în personalitatea proprie. Acest proces poate fi reactualizat treptat prin analiză, sub permanentă supraveghere și cu ajutorul omenesc al terapeutului. Pornind de la explicația stărilor psihopatologice, teoria psihanalitică conține și elemente ale psihologiei generale, ale etnologiei, sociologiei, ale teoriei personalității și filosofiei culturii, care confruntă natura umană cu mediul social în care se dezvoltă. Crearea bunurilor culturale ar fi rezultatul transferului energiei sexuale în muncă, în
Psihanaliză () [Corola-website/Science/298064_a_299393]
-
stupoare pseudocatatonică icterică. Tulburările vegetative isterice se manifestă prin senzații de nod în gât, disfagie, vomă, meteorism etc. Spre deosebire de alte forme de nevroze, isteria se caracterizează prin amprenta majoră a particularităților individuale ale bolnavului, care, în mare măsură, determină specificul psihopatologic. Manifestările isteriei îndelungate prevăd o corelare deosebită a dereglărilor emoțional-afective, fobiilor, asteniei și a stărilor ipohondrice, ce determină, la rândul său, existența a trei variante ale isteriei: ipocondrică, fobică și depresivă. Nevroza obsesivă (obsesivo-fobică) apare în situații conflictuale la persoanele
Nevroză () [Corola-website/Science/298705_a_300034]
-
adesea violente, ca dușuri reci, substanțe vomitive, purgații, comprese cu muștar, electrocutări. Bolnavii agitați erau legați sau strânși în „cămașă de forță”. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea se face tot mai mult legătura între apariția manifestărilor psihopatologice și posibile modificări în creier. „Tulburările nervoase” (nevrozele) devin o preocupare specială a medicilor, o dată cu folosirea hipnozei ca metodă de tratament. Charcot la spitalul ""Salpêtrière"" din Paris se ocupă intens cu problema isteriei, Sigmund Freud, elevul său, dezvoltă concepția psihanalitică
Psihiatrie () [Corola-website/Science/309723_a_311052]
-
unei diagnose este însă necesară o anamneză amănunțită, precum și un diagnostic diferențial, pentru a elimina alte eventuale boli sau stări morbide. Diagnoza permite apoi alegerea unui model terapeutic. Simptomele (semnele și manifestările morbide) și sindroamele (complex de semne și simptome) psihopatologice constituie un instrumentar important pentru diagnosticul psihiatric. după sistemul AMPD (""Arbeitsgemeinschaft für Methodik und Dokumentation in der Psychiatrie""), adoptat internațional: Întrucât înțelegerea tulburărilor psihice este corelată cu o gamă largă de explicații asociate și etiologice, încercările de a face ordine
Psihiatrie () [Corola-website/Science/309723_a_311052]
-
cu deficit de atenție la copii și adolescenți, precum și în tratamentul narcolepsiei. Progresele substanțiale înregistrate în științele comportamentului au dat naștere la diverse forme de psihoterapie, care s-au demonstrat eficace, în studii controlate, în reducerea sau eliminarea multor stări psihopatologice. Panorama metodelor psihoterapeutice este vastă și complexă, în raport cu orientările diverselor școli și concepții, adesea în conflict unele cu altele, dar oferind în acest fel posibilitatea alegerii unei metode adecvate pentru fiecare caz în parte. Intervenția psihoterapeutică, practicată de medici psihiatri
Psihiatrie () [Corola-website/Science/309723_a_311052]
-
discuțiile cu persoana în cauză traseul aspectelor sexuale din viața acestuia: de la fantasme sexuale neînfăptuite în copilărie și adolescență până la viața (sexuală) de familie actuala sau/și precedentă', este de părere Alin Leș. Aspectul societal "Pornografia infantilă intră în schema psihopatologică a tulburărilor cu caracter sexual. Abuzul sexual asupra minorului - dincolo de contraveniența morală, de cutumă, de lege, de ordine și spiritual - scoate în evidență nu doar „bolnăviciosul sexual" din om, ci și energia sexuală acumulata din tot ceea ce subconștient deranjează sexual
Expert, adevărul despre profesorul acuzat de pornografie infantilă by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/35647_a_36972]
-
a abordării psihanalitice (sau psihologizante) a rasismului: „Când Îi vorbesc despre problemele pe care le am cu albii, psihiatrul meu nu vrea să audă decât despre familia mea și Îmi spune că-mi urăsc mama” (Cleaver, 1968, p. 11). Modelul psihopatologic al prejudecății are totuși meritul de a arăta limitele luptei pe teren strict cognitiv Împotriva rasismului. Ceea ce nu Înseamnă că nu are și limite, cum o demonstrează o scurtă examinare a teoriei „personalității autoritare”. Conform susținătorilor ei (Adorno, Frenkel-Brunswik etc.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Utopia revoluționară constituie concluzia logică, În domeniul acțiunii antirasiste, a utilizării dogmatice a modelului teoretic menționat. Formarea conceptului de „rasism instituțional”, În Statele Unite, la sfârșitul anilor ’60, a avut loc În chip de reacție critică sau chiar polemică Împotriva reducției psihopatologice a rasismului, care presupune la rândul ei reducerea cognitivă a rasismului la o prejudecată irațională. În urma cercetărilor asupra „personalității autoritare”, a apărut tendința de a atribui manifestările de discriminare sau de afirmare a inegalității rasiale unei minorități de indivizi „de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
ultimă expresie la practici de excludere ce au la bază intenții sau convingeri rasiste. Pe scurt, ambiguitatea categoriei „rasismului instituțional” nu poate permite o mai bună cunoaștere a fenomenelor observate. Deși o astfel de perspectivă a favorizat conștientizarea limitelor interpretărilor psihopatologice, deși a contribuit la favorizarea și la Întreținerea conștientizării rasismului care acționează Într-o societate democratică presupus exemplară, ea nu s-a transformat În instrument de cunoaștere. Armă a criticii, instrument polemic, dar nu modalitate de obiectivare a unei porțiuni
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
o definește drept "amestec de somnolență, sila, deznădejde și trîndăvie, care-l face pe călugăr să abandoneze lupta împotriva demonilor și să se lase în mînă purei și arbitrarei întîmplări (53). Nu mult diferit explică psihanaliza dezvrăjirea, ca o stare psihopatologica particulară, caracterizată prin deziluzia individului în fața unei lumi percepute ca fiind lipsită de farmec, de splendoare, de magie. Dezvrăjitul și-a pierdut capacitatea de a se mai miră, el nu mai are idealuri, căci orice dorința îi apare de la bun
Demonul de amiază by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17614_a_18939]
-
școlar pot constitui doi indicatori care să susțină diagnosticul diferențial în cadrul categoriei de deficiență mintală, urmărindu‑se parametrii de diferențiere (rezultatele evaluărilor psihometrice, capacitatea de adaptare la un anumit grup social, ritmul de dezvoltare, performanța școlară etc.); - discriminarea în raport cu fenomenologia psihopatologică inclusă în clasificările nosologiei psihiatrice; - discriminarea în raport cu stările psihopatologice care prezintă o simptomatologie apropiată. În funcție de aceste aspecte, deficiența mintală trebuie diferențiată de: - stările de întârziere mintală determinate de unele deficiențe senzoriale sau de anumite tulburări ale limbajului (alalia, afazia, mutismul
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
diferențial în cadrul categoriei de deficiență mintală, urmărindu‑se parametrii de diferențiere (rezultatele evaluărilor psihometrice, capacitatea de adaptare la un anumit grup social, ritmul de dezvoltare, performanța școlară etc.); - discriminarea în raport cu fenomenologia psihopatologică inclusă în clasificările nosologiei psihiatrice; - discriminarea în raport cu stările psihopatologice care prezintă o simptomatologie apropiată. În funcție de aceste aspecte, deficiența mintală trebuie diferențiată de: - stările de întârziere mintală determinate de unele deficiențe senzoriale sau de anumite tulburări ale limbajului (alalia, afazia, mutismul electiv, bâlbâiala etc.); - performanțele persoanelor cu dezvoltare psihică normală
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
general); - deteriorarea mintală (desemnează un deficit mintal global, reversibil, temporar sau definitiv, ca urmare a leziunilor organice sau funcționale la nivelul creierului, a unor boli mintale sau a îmbătrânirii fiziologice); - psihogenii (grup polimorf de afecțiuni psihice, de intensitate și manifestări psihopatologice variabile, cu etiologie reprezentată în principal de traume psihice cu intensitate mare, care depășesc capacitățile subiectului de adaptare și răspuns, corelate cu particularitățile psihologice și somatice ale acestuia); raportul dintre psihogenii și deficiența mintală este controversat și greu de discriminat
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]