1,094 matches
-
a Eului unei persoane va avea urmări fie imediate, de tip reactiv, fie la distanță În timp, manifestate prin atitudini psiho-morale de o factură particulară. Reacțiile la frustrare au fost studiate de noi cu altă ocazie. Ele reprezintă teme ale psihopatologiei sau ale psihanalizei. Ne vom ocupa În continuare de atitudinile psiho-morale, legate de frustrarea Eului. Atitudinile psiho-morale ale Eului frustrat se dezvoltă În timp. Ele Își au originea În frustrări vechi ale acestuia, constituindu-se În timp sub forma unor
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În egoism așa cum se face de obicei, aspectul exclusiv egoist-meschin, de Întoarcere către sine, nici aspectul psihologico-psihanalitic al inversiunii narcisice a stărilor afective. În mod egal, egoismul nu trebuie asimilat nici Închiderii În sine autiste, pe care o Întâlnim În psihopatologie la bolnavii schizofrenici sau În cursul depresiilor melancoliforme grave. Egoismul este o trăsătură naturală și necesară a Eului personal, o caracteristică psihologică și morală a acestuia, care trebuie Înțeleasă și acceptată ca fiind În raport cu instinctul de conservare. Acesta ar corespunde
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
concomitent să se valorifice și pentru el Însuși, ca un act de autosatisfacție. Este o acțiune sau o suită de acțiuni prin intermediul cărora Eul organizează și rezolvă anumite situații de viață. Așa cum K. Jaspers a descris „situațiile-limită” În psihologie și psihopatologie, sunt descrise „situațiile deschise” din sfera psihologiei morale, În care apar și se manifestă mecanismele de afirmare ale Eului. Din punctul de vedere al psihologiei morale, mecanismele de afirmare ale Eului sunt complementare mecanismelor de apărare ale Eului din sfera
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
unei relații interpersonale, fie că este vorba de o relație Întâmplător constituită, fie de o relație stabilă. Conflictul nu este numai un act de ruptură, de separație Între două persoane. Prin natura sa, el depășește cadrele stricte ale psihologiei și psihopatologiei, dobândind și o profundă semnificație morală. Conflictele circumstanțiale sunt, de regulă, conflicte de interese, ciocniri imediate, legate În special de frustrări. Cele mai importante conflicte care pun probleme psihologice și morale serioase sunt conflictele ce apar În cadrul unor cupluri stabil
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sec. al XX-lea este fixat și unanim acceptat de specialiști cadrul nosologic al psihopatiilor, În care sunt incluse acest tip de tulburări. Un studiu de psihologie morală nu poate neglija acest grup de modificări. Tratarea lor În psihiatrie sau psihopatologie caută să pună În evidență, În primul rând, aspectele medicale sau psihologice ale acestora, considerate fie ca boli, de către psihiatrie, fie ca fenomene psihice morbide de către psihopatologie. Semnificația acestora În psihologia morală este Însă diferită. Ele nu sunt tratate ca
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
morală nu poate neglija acest grup de modificări. Tratarea lor În psihiatrie sau psihopatologie caută să pună În evidență, În primul rând, aspectele medicale sau psihologice ale acestora, considerate fie ca boli, de către psihiatrie, fie ca fenomene psihice morbide de către psihopatologie. Semnificația acestora În psihologia morală este Însă diferită. Ele nu sunt tratate ca boli, ci ca efecte ale răului, care, acționând asupra persoanei umane, produc pervertiri ale eului. În cazul acesta, tulburările psihomorale trebuie Înțelese ca Înclinații sau ca acte
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În cazul acesta, lucrurile se schimbă. Răspunsul Îl vom găsi În analiza stărilor paradoxale ale existenței, a căror schimbare contribuie la modificarea regimului meu psihobiologic și a conștiinței mele reflexive. Nu trebuie să ne gândim numai la situațiile oferite de psihopatologie, acestea fiind multiple și puse sub semnul cauzelor care determină anormalitatea, fapt care schimbă complet lucrurile. Indiferent de stările de conștiință, Eul nu iese niciodată din sine. El nu se detașează de persoana căreia Îi aparține, ci rămâne permanent interior
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Paris, 1922. 29. Dupreel, E. Traite de morale. Voi. I-II. PU, Bruxellees, 1967. 30. Enăchescu, C. Tratat de igienă mintală. E. D. P., București, 1996. 31. Enăchescu, C. Tratat de psihanaliză și psihoterapie. E. D. P., București, 1997. 32. Enăchescu, C. Tratat de psihopatologie. Ed. a Ii-a. Editura Tehnică, București, 2001. 33. Enăchescu, C. Socrate. Ed. Odeon, București, 1994. 34. Enăchescu, C. Experiența vieții interioare și cunoașterea de sine de la Socrate la Freud. Ed. Fast Prinț, București, 1997. 35. Faguet, E. De la vaillesse
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
al persoanei umane structurat genetic, neuro-psihofiziologic, dar și consolidat prin educație, instrucție, interiorizarea valorilor morale, religioase, imitarea unor modele pozitive (familie, școală, societate etc.). Aceste aspecte despre care am mai tratat și cu alte ocazii (v. C. Enăchescu, Tratat de Psihopatologie), reprezintă un îndreptat, cu ajutorul căruia putem înțelege și explica atât sănătatea mintală, cât și boala psihică, fiind un prețios instrument de gândire în sfera igienei mintale. Din cele de mai sus se desprinde faptul că pentru igiena mintală „omul” este
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
legate în primul rând de rigorile impuse de adaptarea la noul mediu socio-cultural. Sociogeneza acestor tulburări poate fi legată fie de „condițiile etnice ale imigranților”, fie de „ambianța economică sau socială” (J. Alliez). Se vorbește în aceste situații de o psihopatologie a mobilității geografice sau de o psihopatologie a transplantării. La baza acestor modificări stau conflictele de ordin etno-cultural (A. Kardiner, A. Schuetz). Conflictul se desfășoară între „imigrant” și „grupul receptor”. După R.E. Park, „emigrantul, om marginalizat, se vede plasat în fața
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de adaptarea la noul mediu socio-cultural. Sociogeneza acestor tulburări poate fi legată fie de „condițiile etnice ale imigranților”, fie de „ambianța economică sau socială” (J. Alliez). Se vorbește în aceste situații de o psihopatologie a mobilității geografice sau de o psihopatologie a transplantării. La baza acestor modificări stau conflictele de ordin etno-cultural (A. Kardiner, A. Schuetz). Conflictul se desfășoară între „imigrant” și „grupul receptor”. După R.E. Park, „emigrantul, om marginalizat, se vede plasat în fața necesității unei restructurări integrale a referințelor culturale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
orientându-se către un alt registru, nou, diferit de modelul anterior. În urma unor ample studii psihologice, psihopatologice și psihoterapeutice, L. Binswanger a stabilit câteva forme fundamentale ale existenței umane, continuând o concepție antropologică de tip existențialist aplicată la psihologie și psihopatologie, reprezentată metoda analizei existențiale (Daseinsanalyse). Studii similare au fost întreprinse și de E. Minkowski și M. Manfredi. L. Binswanger distinge patru mari tipuri de bază ale existenței umane, de fapt tot atâtea „modele de viață”. D. Cargnello remarcă faptul că
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
soție și mamă. Ulterior, se poate opta și pentru un alt statut social, de regulă dobândit prin profesiune și calificare. În orice caz, ea trebuie să aibă drepturi egale cu bărbatul, în profesiune ca și în societate. 7. Psihologia și psihopatologia adolescenței Fiecare vârstă are specificul ei. După G. Robin, adolescența este prin excelență vârsta discordanței: abandonul ideilor și al sentimentelor, perpetua devenire, eterna schimbare, totul presupune contradicția. Este vârsta veleităților și a decepțiilor. Pesimismul alternează cu entuziasmul pentru o idee
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
un rol de o deosebită valoare. Din acest motiv, este necesar să cunoaștem riscurile psihopatologice ale adolescenței. Despre adolescență se pot spune următoarele: prezintă frontiere umane; are frontiere morale și sociale; are frontiere morbide. De acestea din urmă este legată psihopatologia adolescenței: sindroamele ei morbide, care reflectă tendințele generale ale tinereții. Trebuie ținut seama, în plus, de faptul că tulburările psihice din cursul adolescenței apar la personalități în curs de formare, de maturizare, în plină etapă de manifestare a unei „crize
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în viitor. În toate situațiile trebuie să avem în vedere faptul că adolescentul este prin natura sa „discordant” „ambivalent”, „inadaptabil” și că el „este privit” de adulți într-un mod special. Redăm mai jos câteva aspecte generale, mai importante, ale psihopatologiei adolescenței: nervozitatea și oboseala sunt legate de regimul fiziologic glandular al personalității adolescenților și pot duce la o stare de pseudodisociere a personalității; remarcăm o stare de epuizare a inteligenței și o rapidă schimbare a caracterului; apar tulburări de dispoziție
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
posibilitățile eșecurilor și o stare de sănătate mintală precară sau chiar alterată. Dar succesul și eșecul sunt legate și de modul în care persoana „rezolvă” situațiile vieții, problemele sale personale sau profesionale. În această privință, studiile de psihanaliză și de psihopatologie au adus explicații interesante (K. Bonhoeffer, A. Hesnard, P. Bovet, R. Allendy, R. Laforgue, S. Freud). R. Allendy pune problema destinului individual în sensul unei analize psihologice și psihanalitice. K. Bonhoeffer discută problema succesului în raport cu cea a eșecului, analizând personalitatea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
o „responsabilitate” a acțiunilor sale. Dar, dincolo de simpla schemă „stimul-răspuns” din psihologia behavioristă, problema reacției (ca bază a comportamentului atât în sfera psihologiei, cât mai cu seamă în cea atât de nuanțată și aparent mult mai supusă hazardului reprezentată de psihopatologie) implică punerea individului într-o anumită situație: întâlnirea dintre „eveniment” și „individ”. Este ceea ce K. Jaspers a numit „situație-limită”. Persoana și derularea existenței sunt „circumscrise” în „limitele” acestei situații conflictogene sau tensionale. În această situație în care individul este angajat
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
bolilor psihice (II) 1. Vulnerabilitatea personalității și bolile psihice Apariția bolilor psihice este legată de o anumită vulnerabilitate a personalității (R. Jouvent și D. Widlöcher). Ea este corelată cu acțiunea factorilor de risc care-și exercită acțiunea asupra personalității. Periodic, psihopatologia oscilează între două tipuri de teorii: a) de inspirație structuralistă și medicală, urmărind diferențele și discontinuitățile între normal și patologic; b) de inspirație dinamistă, privind relațiile dintre fenomenele normale și caricaturile lor patologice. De aici rezultă că orice „obiect clinic
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
prelungire” a psihiatriei, ci un domeniu bine delimitat, de sine stătător, care reunește mai multe valențe, cu un caracter interdisciplinar. În sensul acesta, având ca obiect persoana umană, starea de sănătate mintală a acesteia, igiena mintală se apropie de psihologie, psihopatologie și psihiatria clinică, de defectologie, dar în egală măsură și de igiena generală, sociologie și morală. Fiind o disciplină care urmărește promovarea valorilor sănătății mintale și, prin aceasta, dezvoltarea și perfecționarea persoanei umane, igiena mintală nu este numai o disciplină
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cât și comportamentul, deciziile și actele noastre. Din acest motiv, ea trebuie tratată în mod special. Conștiința morală poate fi tulburată în diferite moduri, în raport cu sistemul de valori de referință. În sensul acesta, H. Damaye menționează trei sectoare: psihiatria și psihopatologia - cazurile de moral insanity (psihopați, sociopați); societatea; debilitatea sau dezechilibrul moral; religia - păcatul. Toate sunt manifestări negative ale persoanei și implică o alterare importantă și nuanțată a stării de sănătate mintală. Din acest motiv, aspectele menționate interesează în mod direct
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
17, 4, 1970. Enăchescu, C., „Suicidul și balanța pulsiunilor”, în Bul. Inf. IPSMP, 2, 4, 1994. Enăchescu, C., Tratat de psihanaliză și psihoterapie, EDP, București, 1998. Enăchescu, C., Tratat de psihologie morală, Editura Tehnică, București, 2002. Enăchescu, C., Tratat de psihopatologie, ediția a II-a, Editura Tehnică, București, 2001. Enăchescu, D.S., „Sterilizarea eugenică”, în Revista de medicină legală, 1, 2. Erhardt, H.; Vilinger, W., „Forensische und administrative Psychiatrie”, în Psychiatrie des Gegenwart, vol. III, Springer, Berlin, 1961. Escher, F., „De l
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Consecințele frustrațiilor inerente induse de factorii sociali se concretizează În conduita violentă, atunci când persoana marcată de perturbarea psihodinamicii individuale și familiale nu dispune de mecanisme alternative compensatorii de a face față la tensiune și conflict. Fără a intra În domeniul psihopatologiei, trebuie menționat că problema violenței În cazul tulburărilor psihice prezintă anumite caracteristici diferențiate În patologia psihiatrică. Totuși În abordarea psihopatologiei și violenței este necesar a se sublinia că violența nu aparține În exclusivitate psihiatriei, iar examinarea persoanelor violente relevă un
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
familiale nu dispune de mecanisme alternative compensatorii de a face față la tensiune și conflict. Fără a intra În domeniul psihopatologiei, trebuie menționat că problema violenței În cazul tulburărilor psihice prezintă anumite caracteristici diferențiate În patologia psihiatrică. Totuși În abordarea psihopatologiei și violenței este necesar a se sublinia că violența nu aparține În exclusivitate psihiatriei, iar examinarea persoanelor violente relevă un diagnostic psihiatric În proporție redusă. Abordarea aspectelor privitoare la dinamica psihologică individuală, intrași interpersonală, familială și socială a violenței relevă
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
consultații prenatale, În cadrul cărora informația și formația reprezintă aspectele esențiale ale unui proces continuu de educație. Modalitățile complexe de abordare a violenței impun atenției determinismul variat și multifactorial a cărui epuizare exhaustivă nu este posibilă sub raportul secvențial al psihologiei, psihopatologiei, antropologiei sau sociologiei. Interacțiunea permanentă a unor factori intrapersonali, interpersonali, familiali și sociali, care pot interveni În orice moment al evoluției individului prin dualitatea toleranță/acceptare sau incitare către violență și nonacceptarea ei, developează rezonanțe și interferențe psiho-sociomedicale În complexitatea
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
că leziunea lobului temporal sau epilepsia nu reprezintă o cauză necesară și nici suficientă a psihozei interictice. S-ar spune mai degrabă că leziunile răspândite Într-un număr de zone subcorticale care primesc proiecțiile din complexul amigadală-hipocampus sunt responsabile pentru psihopatologia interictică raportată la 3-25 % (depinzând de clinica de origine) la pacienții cu epilepsie ori generalizată ori temporală. Descoperirile psihiatrice sugerează că la pacienții cu antecedente de epilepsie și psihoză au existat schimbări patologice În hipotalamus, talamus, palidum, și cerebel, ca
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]