KorAP: Find »[drukola/base=psihoprofilaxie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 5 6 >

126 matches

Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691

boală. Ea reprezintă un sistem protector care se extinde atât asupra normalului, cât și asupra patologicului, precum și asupra stărilor defectuale postprocesuale, cazurilor cronice etc. Având în vedere aceste aspecte, majoritatea specialiștilor sunt de acord în a distinge trei forme de psihoprofilaxie, după cum urmează: a) psihoprofilaxia primară, având ca obiectiv protejarea, stimularea, menținerea și dezvoltarea stării de sănătate mintală a persoanei umane, diferențiată ca acțiune în raport cu vârsta individului și cu condițiile de viață ale acestuia; ea reprezintă totalitatea măsurilor de prevenție a

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
sistem protector care se extinde atât asupra normalului, cât și asupra patologicului, precum și asupra stărilor defectuale postprocesuale, cazurilor cronice etc. Având în vedere aceste aspecte, majoritatea specialiștilor sunt de acord în a distinge trei forme de psihoprofilaxie, după cum urmează: a) psihoprofilaxia primară, având ca obiectiv protejarea, stimularea, menținerea și dezvoltarea stării de sănătate mintală a persoanei umane, diferențiată ca acțiune în raport cu vârsta individului și cu condițiile de viață ale acestuia; ea reprezintă totalitatea măsurilor de prevenție a îmbolnăvirilor psihice, protejând starea

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
protejarea, stimularea, menținerea și dezvoltarea stării de sănătate mintală a persoanei umane, diferențiată ca acțiune în raport cu vârsta individului și cu condițiile de viață ale acestuia; ea reprezintă totalitatea măsurilor de prevenție a îmbolnăvirilor psihice, protejând starea de sănătate mintală; b) psihoprofilaxia secundară, având ca obiectiv acțiunea de ameliorare a stării clinice a bolnavilor psihic, instituirea și urmărirea unor acțiuni terapeutice, ameliorarea condițiilor de spitalizare, facilitarea contactului și comunicării cu bolnavii, acțiuni comune cu familiile lor; această formă de psihoprofilaxie se identifică

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
mintală; b) psihoprofilaxia secundară, având ca obiectiv acțiunea de ameliorare a stării clinice a bolnavilor psihic, instituirea și urmărirea unor acțiuni terapeutice, ameliorarea condițiilor de spitalizare, facilitarea contactului și comunicării cu bolnavii, acțiuni comune cu familiile lor; această formă de psihoprofilaxie se identifică în mare măsură cu acțiunea terapeutică asupra bolilor psihice; c) psihoprofilaxia terțiară, având ca obiectiv convalescenții care necesită îngrijiri postcură, bolnavii psihic cu afecțiuni cronice sau incurabile, stările defectuale postprocesuale; acest tip de psihoprofilaxie urmărește recuperarea complexă a

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
a bolnavilor psihic, instituirea și urmărirea unor acțiuni terapeutice, ameliorarea condițiilor de spitalizare, facilitarea contactului și comunicării cu bolnavii, acțiuni comune cu familiile lor; această formă de psihoprofilaxie se identifică în mare măsură cu acțiunea terapeutică asupra bolilor psihice; c) psihoprofilaxia terțiară, având ca obiectiv convalescenții care necesită îngrijiri postcură, bolnavii psihic cu afecțiuni cronice sau incurabile, stările defectuale postprocesuale; acest tip de psihoprofilaxie urmărește recuperarea complexă a foștilor bolnavi psihic sau a persoanelor cu handicap psihic (deficienții de intelect, stările

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
lor; această formă de psihoprofilaxie se identifică în mare măsură cu acțiunea terapeutică asupra bolilor psihice; c) psihoprofilaxia terțiară, având ca obiectiv convalescenții care necesită îngrijiri postcură, bolnavii psihic cu afecțiuni cronice sau incurabile, stările defectuale postprocesuale; acest tip de psihoprofilaxie urmărește recuperarea complexă a foștilor bolnavi psihic sau a persoanelor cu handicap psihic (deficienții de intelect, stările defectuale postprocesuale etc.); sunt institute forme de terapie ocupațională, milieu therapie, postcure sanatoriale, psihoterapie complexă, activități lucrative și recreative etc.; se preferă o

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
bolnavi psihic, cu instituțiile sociale, centrele de reprofesionalizare, se desfășoară activități profesionale protejate etc. Un rol important revine, așa cum vom arăta pe parcursul lucrării de față, dispensarizării bolnavilor psihic, formelor de asistență ambulatorie, spitalului de zi, atelierelor protejate etc. Acțiunea de psihoprofilaxie se desfășoară de „echipa terapeutică”, cu o componență complexă (medic psihiatru, psiholog, psihopedagog, sociolog, asistent medical și asistent social, jurist, instructori de ergoterapie etc.), având ca obiectiv recuperarea și resocializarea bolnavilor psihic. Acțiunea de psihoprofilaxie, individuală sau colectivă, are un

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
atelierelor protejate etc. Acțiunea de psihoprofilaxie se desfășoară de „echipa terapeutică”, cu o componență complexă (medic psihiatru, psiholog, psihopedagog, sociolog, asistent medical și asistent social, jurist, instructori de ergoterapie etc.), având ca obiectiv recuperarea și resocializarea bolnavilor psihic. Acțiunea de psihoprofilaxie, individuală sau colectivă, are un caracter deschis, lărgit, în comparație cu terapia psihiatrică sau cu psihoterapia. Ea presupune un ansamblu de măsuri medico-psihosociale, care urmăresc restaurarea Persoanei umane prin stimularea capacităților restante sănătoase din sistemul personalității; o acțiune complexă de mobilizare a

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
stimularea capacităților restante sănătoase din sistemul personalității; o acțiune complexă de mobilizare a resurselor bolnavului și de reutilizare a acestor capacități. În plus, se urmărește redarea statutului psihosocial al bolnavului, a rolului acestuia în familie, societate, profesiune. Prin aceste obiective, psihoprofilaxia devine mult mai mult decât o „tehnică medicală”, fiind o atitudine larg umanistă. Sursele psihoprofilaxiei Igiena generală Profilaxia bolilor Medicina preventivă Medicina socială Psihologia generală Psihologia socială Psihoprofilaxia Formele psihoprofilaxiei Psihoprofilaxia primară (prevenția) Psihoprofilaxia secundară (terapia) Psihoprofilaxia terțiară (recuperarea) Obiectivele

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
și de reutilizare a acestor capacități. În plus, se urmărește redarea statutului psihosocial al bolnavului, a rolului acestuia în familie, societate, profesiune. Prin aceste obiective, psihoprofilaxia devine mult mai mult decât o „tehnică medicală”, fiind o atitudine larg umanistă. Sursele psihoprofilaxiei Igiena generală Profilaxia bolilor Medicina preventivă Medicina socială Psihologia generală Psihologia socială Psihoprofilaxia Formele psihoprofilaxiei Psihoprofilaxia primară (prevenția) Psihoprofilaxia secundară (terapia) Psihoprofilaxia terțiară (recuperarea) Obiectivele psihoprofilaxiei Omul sănătos psihic Bolnavul psihic Convalescentul Bolnavul cronic Stările defectuale Deficientul psihic Tabelul de

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
al bolnavului, a rolului acestuia în familie, societate, profesiune. Prin aceste obiective, psihoprofilaxia devine mult mai mult decât o „tehnică medicală”, fiind o atitudine larg umanistă. Sursele psihoprofilaxiei Igiena generală Profilaxia bolilor Medicina preventivă Medicina socială Psihologia generală Psihologia socială Psihoprofilaxia Formele psihoprofilaxiei Psihoprofilaxia primară (prevenția) Psihoprofilaxia secundară (terapia) Psihoprofilaxia terțiară (recuperarea) Obiectivele psihoprofilaxiei Omul sănătos psihic Bolnavul psihic Convalescentul Bolnavul cronic Stările defectuale Deficientul psihic Tabelul de mai sus reproduce sursele acțiunii de psihoprofilaxie, formele acesteia, precum și obiectivele asupra cărora

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
a rolului acestuia în familie, societate, profesiune. Prin aceste obiective, psihoprofilaxia devine mult mai mult decât o „tehnică medicală”, fiind o atitudine larg umanistă. Sursele psihoprofilaxiei Igiena generală Profilaxia bolilor Medicina preventivă Medicina socială Psihologia generală Psihologia socială Psihoprofilaxia Formele psihoprofilaxiei Psihoprofilaxia primară (prevenția) Psihoprofilaxia secundară (terapia) Psihoprofilaxia terțiară (recuperarea) Obiectivele psihoprofilaxiei Omul sănătos psihic Bolnavul psihic Convalescentul Bolnavul cronic Stările defectuale Deficientul psihic Tabelul de mai sus reproduce sursele acțiunii de psihoprofilaxie, formele acesteia, precum și obiectivele asupra cărora este centrată

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
rolului acestuia în familie, societate, profesiune. Prin aceste obiective, psihoprofilaxia devine mult mai mult decât o „tehnică medicală”, fiind o atitudine larg umanistă. Sursele psihoprofilaxiei Igiena generală Profilaxia bolilor Medicina preventivă Medicina socială Psihologia generală Psihologia socială Psihoprofilaxia Formele psihoprofilaxiei Psihoprofilaxia primară (prevenția) Psihoprofilaxia secundară (terapia) Psihoprofilaxia terțiară (recuperarea) Obiectivele psihoprofilaxiei Omul sănătos psihic Bolnavul psihic Convalescentul Bolnavul cronic Stările defectuale Deficientul psihic Tabelul de mai sus reproduce sursele acțiunii de psihoprofilaxie, formele acesteia, precum și obiectivele asupra cărora este centrată această

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
familie, societate, profesiune. Prin aceste obiective, psihoprofilaxia devine mult mai mult decât o „tehnică medicală”, fiind o atitudine larg umanistă. Sursele psihoprofilaxiei Igiena generală Profilaxia bolilor Medicina preventivă Medicina socială Psihologia generală Psihologia socială Psihoprofilaxia Formele psihoprofilaxiei Psihoprofilaxia primară (prevenția) Psihoprofilaxia secundară (terapia) Psihoprofilaxia terțiară (recuperarea) Obiectivele psihoprofilaxiei Omul sănătos psihic Bolnavul psihic Convalescentul Bolnavul cronic Stările defectuale Deficientul psihic Tabelul de mai sus reproduce sursele acțiunii de psihoprofilaxie, formele acesteia, precum și obiectivele asupra cărora este centrată această acțiune. Capitolul 30

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
Prin aceste obiective, psihoprofilaxia devine mult mai mult decât o „tehnică medicală”, fiind o atitudine larg umanistă. Sursele psihoprofilaxiei Igiena generală Profilaxia bolilor Medicina preventivă Medicina socială Psihologia generală Psihologia socială Psihoprofilaxia Formele psihoprofilaxiei Psihoprofilaxia primară (prevenția) Psihoprofilaxia secundară (terapia) Psihoprofilaxia terțiară (recuperarea) Obiectivele psihoprofilaxiei Omul sănătos psihic Bolnavul psihic Convalescentul Bolnavul cronic Stările defectuale Deficientul psihic Tabelul de mai sus reproduce sursele acțiunii de psihoprofilaxie, formele acesteia, precum și obiectivele asupra cărora este centrată această acțiune. Capitolul 30 Psihoigiena bolilor psihice

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
devine mult mai mult decât o „tehnică medicală”, fiind o atitudine larg umanistă. Sursele psihoprofilaxiei Igiena generală Profilaxia bolilor Medicina preventivă Medicina socială Psihologia generală Psihologia socială Psihoprofilaxia Formele psihoprofilaxiei Psihoprofilaxia primară (prevenția) Psihoprofilaxia secundară (terapia) Psihoprofilaxia terțiară (recuperarea) Obiectivele psihoprofilaxiei Omul sănătos psihic Bolnavul psihic Convalescentul Bolnavul cronic Stările defectuale Deficientul psihic Tabelul de mai sus reproduce sursele acțiunii de psihoprofilaxie, formele acesteia, precum și obiectivele asupra cărora este centrată această acțiune. Capitolul 30 Psihoigiena bolilor psihice (I) 1. Boala și

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
Medicina socială Psihologia generală Psihologia socială Psihoprofilaxia Formele psihoprofilaxiei Psihoprofilaxia primară (prevenția) Psihoprofilaxia secundară (terapia) Psihoprofilaxia terțiară (recuperarea) Obiectivele psihoprofilaxiei Omul sănătos psihic Bolnavul psihic Convalescentul Bolnavul cronic Stările defectuale Deficientul psihic Tabelul de mai sus reproduce sursele acțiunii de psihoprofilaxie, formele acesteia, precum și obiectivele asupra cărora este centrată această acțiune. Capitolul 30 Psihoigiena bolilor psihice (I) 1. Boala și reacțiile bolnavului față de boală După Leriche, boala se definește prin trei aspecte: o anumită stare a organismului; o anumită interpretare a

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
care în final privesc întreaga societate. Se impune depistarea precoce a bolilor psihice, în special a psihozelor endogene majore, schizofrenia și PMD, cu instituirea tratamentului de specialitate și supravegherea dispensarizată a acestei categorii de bolnavi. Se vor institui măsuri de psihoprofilaxia suicidului, a manifestărilor devenite agresive, măsuri de educație școlară, familială și socială. Se vor face propuneri pentru ameliorarea condițiilor din instituțiile școlare, a activității profesionale, a normelor de viață socială etc. Se va desfășura o largă campanie de informare și

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
SM) și boala psihică (BP), în raport cu factorii de vulnerabilitate și mediu (M), așa cum se poate vedea din schema de mai jos. conflict dezechilibru dezadaptare eșec P M (factori morbigenetici) presiune eliberare (factori sanogenetici) satisfacție adaptare echilibru integrare SM (măsuri de psihoprofilaxie) O problemă înrudită cu aceasta, care se pune atunci când este discutată „vulnerabilitatea patologică” a personalității, este cea a „comorbidității” (J.P. Lepine). În general, bolile psihice nu sunt nici unice și nici unitare. Boala psihică propriu-zisă este adesea însoțită de suferințe

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
educație; asistență moral-religioasă; măsuri antialcoolice și antidrog; internarea în instituții de specialitate; încadrarea în activități profesionale de diferite forme și grade, conform cu capacitățile psihice ale pacienților; dispensarizare. f) Psihoigiena alcoolicilor și a toxicomanilor Se impun în primul rând măsuri de psihoprofilaxie. Se va ține seama de terenul și de ereditatea psihologică și somatică a acestor indivizi. Astfel, vor fi evitate contactele cu anturajele vicioase, răul model, modul de viață dezordonat, vagabondajul, conduitele de dependență, stările depresive și anxioase, situațiile de eșec

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
maternitate prezintă importante riscuri pentru starea de sănătate mintală a femeii, manifestate fie în faza de gestație, fie postpartum, în faza de lactație. Acestea se reflectă în mod negativ și asupra copilului. Din aceste considerente, se impune o acțiune de psihoprofilaxie atât în perioada de gestație, cât și postpartum. O importanță deosebită prezintă amenajarea unui climat familial favorabil, protector și securizant pentru viitoarea mamă, lipsit de conflicte, tensiuni emoționale, oboseală fizică sau intelectuală. Se va evita utilizarea alcoolului, cafelei sau tutunului

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
euforizante); evitarea situațiilor de încordare emoțional-afectivă, a traumatismelor psihice ale vieții; adaptarea efortului la posibilitățile reale ale individului; evitarea situațiilor stresante care pot pune în stare de alertă mecanismele de apărare biologică sau emoțional-afectivă ale individului. k) Psihoigiena afecțiunilor iatrogenice Psihoprofilaxia stărilor iatrogenice este deosebit de importantă și pune probleme speciale, legate în primul rând de „terenul psihologic” al bolnavului, caracterizat printr-o mare sensibilitate, tendința la autoanaliză și interpretare patologică a stărilor sale fiziologice, toate dezvoltate pe un fond de sugestibilitate

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
este o conștiință morbidă, ci semnul unei prăbușiri morale a ființei umane. Ea poate duce însă prin gravitatea ei la boli psihice, de regulă de tip depresiv-melancoliform, și chiar la suicid. Din acest motiv, măsurile de psihoigienă ca forme de psihoprofilaxie sau psihoterapia morală se impun în toate aceste cazuri. Psihoprofilaxia va urmări evitarea situațiilor psihotraumatizante, de criză, prin protejarea individului și crearea unei ambianțe de încredere și siguranță. În cazul stărilor de „criză morală” individul trebuie consolat. El nu trebuie

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
ființei umane. Ea poate duce însă prin gravitatea ei la boli psihice, de regulă de tip depresiv-melancoliform, și chiar la suicid. Din acest motiv, măsurile de psihoigienă ca forme de psihoprofilaxie sau psihoterapia morală se impun în toate aceste cazuri. Psihoprofilaxia va urmări evitarea situațiilor psihotraumatizante, de criză, prin protejarea individului și crearea unei ambianțe de încredere și siguranță. În cazul stărilor de „criză morală” individul trebuie consolat. El nu trebuie lăsat singur. Prezența celuilalt este certitudinea coparticipării la suferința sa

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
nevroze, depresii, suicid. Celui aflat în impas, igiena mintală trebuie să-i redea valorile pierdute și să-i redeschidă accesul către viață și dorința de a trăi. 4. Principiile de psihoigienă în psihiatrie Importanța care se acordă astăzi problemelor de psihoprofilaxie a stării de sănătate mintală în raport cu bolile psihice este considerabilă. Aceasta a făcut ca unii autori de specialitate să vorbească de o psihiatrie preventivă (E. Slater și M. Roth, A. Lindemann, G. Caplan, A. Parad, L. Gruneberg, M. Ruesh etc.

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]