356 matches
-
jos: albii, galbenii, negrii) (Banton, 1987). Aceste analize istorice ne conduc la o reevaluare a modelului de inteligibilitate elaborat de Robert Pagès și Gérard Lemaine În anii ’60 (Pagès, 1963) și ’70, care plasează imaginarul mixofob În centrul rasismului. Ipoteza psihosociologică a lui Pagès-Lemaine sau ipoteza dorinței de homofiliație fizică și culturală (Lemaine și Matalon, 1985, pp. 46-47) este aceea a dorinței de autoreproducere identică din care ar deriva ostilitatea față de grupurile „diferite”, deoarece acestea ar reprezenta o amenințare pentru identitatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Nicolae Iorga cu scrierile istorice, Martha Bibescu cu talentul său diplomatic. Contribuții au adus și producțiile din agricultură, industrie și folclor. Toate au sporit prestigiul țării în lume, așa încât a urcat serios în clasamente. Pentru că sunt diferențe geoclimatice, demografice și psihosociologice pentru mai toate popoarele și țările, și crizele au origini, ritmuri și înfățișări diferite. Chiar la același popor sunt diferențe între regiuni, domenii de activitate, localități ori chiar între familii. Reconstituirea lor prin dovezi arheologice și documente ale administrațiilor depinde
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
temele și problemele urmărite la un moment dat. O astfel de informare suferă de lipsuri inerente. Cartea, ziarul, revista ca întreg aproape dispar pe monitor. De aici, atomizarea și mozaicarea culturală, care se adaugă la atomizarea socială, purtătoarea atâtor inconveniente psihosociologice, fiindcă analiza surclasează sinteza. Se adâncesc specializările, care duc la paradoxul incomunicării, al lui "știm totul despre nimic" ori la indiferență, adică egoism și segregație profesională. Tot mai des auzim sofismele tehnocratice ca soluții politice "salvatoare": cultul mijloacelor nepotrivite scopurilor
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
exclusiv la el...". Declinul Occidentului, Editura Beladi, Craiova, 1996, vol. II, p. 74. 244 Oswald Spengler, Declinul Occidentului, Editura Beladi, Craiova, 1996, vol. I, p. 36. 245 Cu ajutorul lucrării Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, pp. 276-302. 246 ,,Animalul nu-și anticipează moartea. Omul, dimpotrivă, știe foarte devreme că va muri. El este așadar, singura ființă de pe lume care cunoaște frica într-un grad atât de redutabil și
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
atât de redutabil și de durabil". Jean Delumeau, Frica în Occident, Editura Meridiane, București, 1986, vol. I, p. 19. 247 Editura Meridiane, București, 1986, vol. I și II. 248 Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 277. 249 Ibidem, p. 278. 250 Ibidem, p. 279. 251 Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 281. 252
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 277. 249 Ibidem, p. 278. 250 Ibidem, p. 279. 251 Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 281. 252 Ibidem, p. 281. 253 Distincție introdusă de Michel de Montaigne. Apud. Septimiu Chelcea, ,, Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 281. 252 Ibidem, p. 281. 253 Distincție introdusă de Michel de Montaigne. Apud. Septimiu Chelcea, ,, Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 282. 254 Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 282. Expresia emoțiilor la om și animale. Despre instinct a
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Distincție introdusă de Michel de Montaigne. Apud. Septimiu Chelcea, ,, Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 282. 254 Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 282. Expresia emoțiilor la om și animale. Despre instinct a fost tradusă în limba română și publicată la Editura Academiei RSR, București, 1967. 255 Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Editura Trei, București, 2011, p. 282. Expresia emoțiilor la om și animale. Despre instinct a fost tradusă în limba română și publicată la Editura Academiei RSR, București, 1967. 255 Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 283. 256 Ibidem, p. 284. 257 Ibidem, p. 284. 258 Ibidem, p. 284. 259 Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 283. 256 Ibidem, p. 284. 257 Ibidem, p. 284. 258 Ibidem, p. 284. 259 Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 286. 260 Ibidem, p. 288. 261 Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 289. 262 Charles Darwin arată despre
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
p. 284. 259 Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 286. 260 Ibidem, p. 288. 261 Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 289. 262 Charles Darwin arată despre frică: ,,Pe măsură ce frica se ridică la o intensitate extremă, se aude țipătul îngrozitor de spaimă. Broboane mari de sudoare apar pe piele. Toți mușchii corpului sunt relaxați
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
corpului sunt relaxați. Curând urmează o prostrație completă, iar facultățile mintale dispar. Intestinele sunt influențate. Mușchii sfincterelor încetează a mai funcționa și funcția lor de retenție este tulburată". Apud Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 290. 263 Apud. Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 291. 264 Claude Lévi-Strauss ne contrazice: ,,Progresul nu este
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
lor de retenție este tulburată". Apud Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 290. 263 Apud. Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 291. 264 Claude Lévi-Strauss ne contrazice: ,,Progresul nu este nici necesar și nici continuu: el apare prin salturi și ricoșeuri, sau prin mutații, cum ar spune biologii. Aceste salturi și ricoșeuri nu
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Neculau) 11 O NOU| SOCIETATE, UN NOU CONTEXT Între descriere și analiză. Repere ale unei istorii sociale a vieții cotidiene în comunism (Alexandru-Florin Platon) 25 Manipularea contextului și controlul reprezentărilor sociale (Adrian Neculau) 35 Viața universitară în comunism. O perspectivă psihosociologică (Andrei Cosmovici) 47 Frica de zi cu zi (Radu Clit) 59 Cotidianul comunist (Aurora Liiceanu) 71 Memorie și uitare a comunismului la intelectualii francezi. Interpretări contemporane (Gilles Ferréol) 78 PRACTICI COTIDIENE Context social și practici cotidiene - o rememorare (Adrian Neculau
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Constați că vechea opțiune este depreciată, compari, observi că noile valori culturale și modele normative nu sunt dificil de adoptat, îți dorești asimilarea și integrarea și optezi. Mobilitatea socială este un fenomen ale cărui explicații nu sunt atât economice, cât psihosociologice. Opțiunea este uneori paradoxală. Poți să optezi pentru un mod de viață mai simplu, mai plin de privațiuni, dar care oferă satisfacția integrării, a cufundării în șuvoiul dominant, împărtășit de cei mai mulți. Acest acord cu ambianța socială, caracterizat prin absența conflictelor
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
poate reproșa? Cartea de față s-a născut în urma discuțiilor cu colegii și studenții mei. În dezbaterile care aveau loc în cadrul Laboratorului de psihologie socială de la Universitatea „Al.I. Cuza” din Iași încercam adesea să aplicăm teorii, concepte și paradigme psihosociologice la realitatea noastră, la trecutul recent și la noul context. Încercam să descoperim mecanismele prin care trecutul recent comandă prezentului, să identificăm modul cum se formează noua identitate socială, se construiesc noile reprezentări despre lumea noastră și se instaurează o
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
asemenea frică, de toate și de toți, încât cei mai mulți nu și-au mai putut reveni la normal. Într-un cuvânt, scopul final era distrugerea valorilor interioare ale individului (Bacu, 1993). Specificul acestui „experiment” - pe care l-am putea numi și psihosociologic - este acela al parcurgerii unei proceduri deosebit de elaborate, mergând până la dărâmarea personalității „dușmanilor regimului”, transformându-i în niște roboți ascultători. „Tortura”, descrie Virgil Ierunca, el însuși fost deținut politic, „acest montaj experimental, era cheia reușitei. De-a lungul tuturor acestor
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Transpres, Sibiu. Selejan, A. (1993), Reeducare și prigoană. România în timpul primului război cultural, Traspres, Sibiu. Sicoe, F. (1992), Tratat asupra cozii, Editura Fundației Culturale Române, București. Viața universitară în comunism. O perspectivă psihosociologică1tc "Via]a universitar\ în comunism. O perspectiv\ psihosociologic\1" Andrei Cosmovicitc "Andrei Cosmovici" În anii ’30, învățământul superior din România ajunsese la nivelul principalelor țări europene. Profesorii universitari, chiar aceia care nu-și efectuaseră studiile în Occident, avuseseră ocazia ca, prin burse ori invitații, să cunoască bine cultura
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pe cea a confidenței. Valoarea de document social a dosarului de personal rezultă mai degrabă din analiza întrebărilor din foaia de personal decât din analiza conținutului autobiografiilor oficiale (curriculum vitae). Utilizarea autobiografiilor oficiale pentru reconstituirea trecutului apropiat, pentru o schiță psihosociologică a comunismului, presupune înțelegerea biografiei ca „plasări” și „deplasari” ale individului în câmpul social, precum și apelul la „triangulare”, la verificarea povestirii vieții prin alte modalități de studiu: biografii neoficiale, interviuri, mărturii, analiza produselor activității creatoare și a documentelor oficiale, analiza
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
produselor activității creatoare și a documentelor oficiale, analiza conținutului. Alcătuirea unor colecții de dosare de personal pentru categorii sociale precum intelectualii, funcționarii din administrația publică, ofițerii, muncitorii etc. din diferitele etape ale comunismului în România ar oferi posibilitatea unor analize psihosociologice comparative și elaborarea unor tipologii a „oamenilor supt vremi” fondate pe date empirice, conform „teoriei întemeiate”. Bibliografie Bourdieu, P. (1980/2000), Simțul practic, Institutul European, Iași. Bourdieu, P. (1986/1988), „Iluzia biografică”, în M.D. Gheorghiu (coord.), Cercetări contemporane de sociologia
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a urmat o perioadă caracterizată de o intensitate mai scăzută a terorii, dominată de alte modalități de control, represiune și cenzură, dar în care „memoria terorii” a asigurat funcționarea eficientă a sistemului politic (Courtois et al., 1997). Conform unor interpretări psihosociologice, în țările aflate sub dominație sovietică, metodele de inspirație leninistă ale violenței organizate de stat au modelat profund reprezentările sociale și structurile de personalitate ale populației, instaurând un regim bazat pe o stare de „frică generalizată” (Neculau, 2000, 2003). În
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Surprinzător, fenomenul persecuțiilor politice din timpul regimului comunist din România, deși a avut o amploare considerabilă în contextul istoriei contemporane a sud-estului Europei (Courtois et al., 1997), nu a constituit obiectul unei atenții deosebite în rândul investigațiilor științifice de ordin psihosociologic. Prin documentarea și analiza unor aspecte legate de modul de viață și experiențele trăite în comunism, o serie de inițiative lăudabile ale unor nume semnificative ale psihologiei românești (Neculau, 1999, 2000, 2003; Chelcea, 2001) și-au propus să organizeze un
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
vol. 144, nr. 12. Neculau, A. (1991), „Roumanie: le changement difficile”, Connexions, nr. 58. Neculau, A. (1999), Memoria pierdută, Polirom, Iași. Neculau, A. (2000), „Controlul contextului și manipularea reprezentărilor sociale”, Psihologia Socială, nr. 5. Neculau, A. (2003), „«Reeducarea» - un experiment psihosociologic”, în G. Ferréol, A.Neculau (coord.), Violența. Aspecte psihosociale, Polirom, Iași. Norris, F.H., Kaniasty, K. (1996), „Received and perceived social support in times of stress: a test of the social support deterioration deterrence model”, Journal of Personality and Social Psychology
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
supraveghere a conducerii închisorii. El avea un birou de anchetă, birou prin care au trecut toți deținuții și au consemnat în scris mărturiile lor, era liber în cadrul închisorii și monitoriza întreaga activitate, ajutat de apropiații lui. A.N.: În experimentele psihosociologice există așa-numiții subiecți-complici. Prin urmare, experimentatorul are în consemn să se comporte într-un anumit fel, ca să-i vadă pe cei ce sunt subiecții adevărați pe care îi urmărește. Ei, ăștia sunt subiecții-complici. N.I.: Da, între noi au fost
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
câteva sectoare ale vieții sociale, marcate în adâncime de presiunea ideologică și de instaurarea unor noi practici sociale, domenii care au modelat formarea unui anumit profil de individ. Faptele sunt de altfel cunoscute, noi le vom citi însă în cheie psihosociologică. Vrem să dovedim cum individul nostru a rămas ancorat de schemele cognitive și practicile sociale învățate în condiții de control social, și-a format reprezentări corespunzătoare și le activează ori de cate ori se confruntă cu situații asemănătoare. Dar și cu situații
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]