356 matches
-
Review, nr. 4. Cazacu, H., Glodeanu, I., Mărginean, I., Lățea, C. (1979), Fluctuația forței de muncă, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Cazacu, H., Glodeanu, I., Mitulescu, S. (1985), Democrația socialistă în acțiune, Editura Academiei RSR, București. Chelcea, S. (1983), Experimentul psihosociologic, Editura Științifică și Enciplopedică, București. Chin, R. (1961), „The utility of system models and developmental models for practitioners”, în W.G. Bennis, K.D. Benne, R. Chin (ed.), The Planning of Change, Holt, Rinehart and Winston, New York. Ciccourel, A. (1974), Cognitive
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Rand McNelly, Chicago. Cazacu, H., Glodeanu, I., Mărginean, I., Lățea, C. (1979), Fluctuația forței de muncă, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Cazacu, H., Glodeanu, I., Mitulescu, S. (1985), Democrația socialistă în acțiune, Editura Academiei RSR, București. Chelcea, S. (1983), Experimentul psihosociologic, Editura Științifică și Enciplopedică, București. Chin, R. (1961), „The utility of system models and developmental models for practitioners”, în W.G. Bennis, K.D. Benne, R. Chin (ed.), The Planning of Change, Holt, Rinehart and Winston, New York. Ciccourel, A. (1974), Cognitive
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
the 1930s / Maria Voinea și Dan Banciu Tendințe actuale În evoluția victimelor delictelor cu violență În România / Petru Iluț, Laura Nistor și Réka Geambașu Vitalitatea Școlii de la Chicago / Aurora Liiceanu și Octavian Rujoiu Expunerea la violență prin media. O perspectivă psihosociologică / Ana Rodica Stăiculescu și Daniela Jitcov Noua dinamică macrosocială și transferurile intergeneraționale. Ancheta franceză „Trei generații” / Mircea Agabrian Dezvoltarea comunitară: de la relații familiare la relații active și parteneriate / Sințov Ruslan Atitudinile cetățenilor Republicii Moldova față de modul de funcționare a democrației În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pervers al acestei critici, constând Într-o inițiere - e drept, limitată, trunchiată - a publicului român În teoriile sociologice nemarxiste. Este semnificativ faptul că, În plină epocă antisociologică, cititorii români au putut afla din lucrarea Stelei Cernea informații utile privind teoriile psihosociologice elaborate de G. Tarde, L. Ward, E. Ross, E. Bogardus, S.M. Lipset, M. Duverger, modelul ,,hiperempirismului dialectic” formulat de G. Gurvitch, teoria integralistă a lui P. Sorokin, teoria societății industriale de R. Aron, teoria clasei de mijloc legată de numele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
M. Cernea și colectiv; H. Culea și colectiv); sociologia științei (Șt. Costea, M. Larionescu, I. Ungureanu); structurile gândirii sociologice (C. Zamfir; M. Cernea; A. Mihu; T. Herseni; L. Dumitrescu-Codreanu; I. Ungureanu, Șt. Costea; I. Ungureanu, V. Constantinescu); metode și tehnici psihosociologice (S. Chelcea; A. Mihu; T. Nicola; H.H. Stahl) și a etc. Cu toată această deschidere spre Vest, totuși, În ansamblu, perioada comunistă a lăsat moștenire o comunitate sociologică mai degrabă izolată de comunitatea academică din Occident. Coabitarea teoriilor vestice cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
the fact that Chicago is not only a practitioner of such demands, but also an applier of them in researches with great influence on public affaires and policies. Primit la redacție: ianuarie 2005 Expunerea la violență prin media. O perspectivă psihosociologică Aurora Liiceanu Octavian Rujoiu Institutul de Psihologie Universitatea București În articolul de față este analizată perspectiva psihosociologică privind violența media. Violența generată de televiziune influențează atitudinile, valorile și comportamentul celor care urmăresc programele TV. De asemenea, sunt subliniate principalele categorii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
them in researches with great influence on public affaires and policies. Primit la redacție: ianuarie 2005 Expunerea la violență prin media. O perspectivă psihosociologică Aurora Liiceanu Octavian Rujoiu Institutul de Psihologie Universitatea București În articolul de față este analizată perspectiva psihosociologică privind violența media. Violența generată de televiziune influențează atitudinile, valorile și comportamentul celor care urmăresc programele TV. De asemenea, sunt subliniate principalele categorii de efecte ale violenței media, precum și o serie de cercetări și experimente care pun În evidență rezultate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
despre când violența este legitimă nu e atât de diferit de mesajul Învățat din alte surse, făcând excepție violența ilegitimă, care este mai mult condamnată În știrile media”. Considerăm astfel că violența este un fenomen complex, În care diferitele perspective - psihosociologică, medicală, biologică, juridică, pedagogică etc. - se completează și se determină reciproc. Perspectiva psihosociologică, despre care vom discuta În continuare, ridică o Întrebare care naște controverse: constituie sau nu media, mai ales TV, un factor care contribuie la adoptarea unor comportamente
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
din alte surse, făcând excepție violența ilegitimă, care este mai mult condamnată În știrile media”. Considerăm astfel că violența este un fenomen complex, În care diferitele perspective - psihosociologică, medicală, biologică, juridică, pedagogică etc. - se completează și se determină reciproc. Perspectiva psihosociologică, despre care vom discuta În continuare, ridică o Întrebare care naște controverse: constituie sau nu media, mai ales TV, un factor care contribuie la adoptarea unor comportamente violente? Este modernitatea, dezvoltarea tehnologiilor de comunicare generatoare de riscul de a afecta
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mai ales TV, un factor care contribuie la adoptarea unor comportamente violente? Este modernitatea, dezvoltarea tehnologiilor de comunicare generatoare de riscul de a afecta publicul În sensul producerii de acte violente, antisociale, cu consecințe majore asupra climatului social? În cercetarea psihosociologică se lucrează de peste treizeci de ani În evaluarea efectelor violenței din media asupra publicului, inclusiv asupra minorilor. Vom expune pe rând principalele rezultate ale cercetării psihosociologice, plecând de la distincția Între date unanim acceptate și cele care prezintă o variabilitate fenomenologică
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sensul producerii de acte violente, antisociale, cu consecințe majore asupra climatului social? În cercetarea psihosociologică se lucrează de peste treizeci de ani În evaluarea efectelor violenței din media asupra publicului, inclusiv asupra minorilor. Vom expune pe rând principalele rezultate ale cercetării psihosociologice, plecând de la distincția Între date unanim acceptate și cele care prezintă o variabilitate fenomenologică alimentând controverse și dezbateri. Cele trei mari efecte ale violenței generate de televiziune Violența generată de televiziune influențează, neîndoielnic, atitudinile, valorile și comportamentul celor care urmăresc
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
fi regăsite În majoritatea cercetărilor: studiul vârstelor vieții și studiul raportului dintre generații. Raporturile dintre generații constituie unul dintre elementele universale ale dinamicii macrosocietale. Definind raporturile dintre generații ca fiind „o structură de procese intim amestecate și indisociabile”, structură denumită psihosociologică În măsura În care ea integrează, Într-o manieră articulată, aspectele individuale și cele colective ale problematicii generaționale, Jacques Jenny scria că cea mai bună expresie a acestei structuri este vizualizarea geometrică a „diagramei lui Lexis”, pe care vor fi Înscrise utilizând scalele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
o analiză sociologică asupra unui caz, cu totul aparte, de genocid. Astfel că sectorul istorico-narativ al lucrării, deși bine dezvoltat (și este firesc să fie așa) nu reprezintă scopul În sine al acesteia. Ținta este mai degrabă conturarea unui model psihosociologic care să analizeze În profunzime ceea ce am putea numi cauzele profunde și contextele istorice favorizant ale Holocaustului, sub absolut toate aspectele acestora. Lucrarea conține și un „bonus” pentru cei preocupați de istoria dezbaterii oribilului eveniment, și anume o linie de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
parte - și modelele materialiste și raționaliste - pe de altă parte 7. La nivel structural și istoric, Tönnies evidențiază trecerea tendențială de la familie/sat/oraș, economie preponderent agrară și viață politică locală către metropolă/stat național, comerț și industrie; la nivel psihosociologic (unghi predilect al autorului, unul dintre pionieri și în acest sens), Tönnies tratează formațiunile sociale ca pe niște expresii ale voinței umane, aflată și ea în tranziție de la o formă esențială (organică, am putea spune - dar nu neapărat organicistă), Wesenwille
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
prin psihanaliza lui Freud. Cred că explicația filozofică trebuie căutată în raporturile lui Bloom, deja amintite, cu neotomismul de la Chicago (Toma d’Aquino a relansat tabula rasa în Summa theologica, 1.79.2), aflat la temelia programului Great Books. Explicația psihosociologică și cultural-ideologică este probabil o combinație de captatio benevolentiae, resemnare și spirit practic (ce altceva să faci dacă studenții îți vin în clasă complet ignoranți?). Așadar, socotește Bloom, potențialul acestor tabulae rasae (inocente) este irosit și deturnat: în loc de Great Books
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
umană: discursul justiției și demersul psihologic”, Revista de Psihologie, nr. 49, pp. 167-175. Liiceanu, A., 2002, „Violence and the Interpersonal Behavior”, Revista de Psihologie, nr. 48, pp. 163-171. Liiceanu, A.; Rujoiu, O., 2005, „Expunerea la violență prin media. O perspectivă psihosociologică”, Sociologie Romanească, nr. 1, pp. 128-141. Mihăilescu, I., 2003, Sociologie generală. Concepte fundamentale și studii de caz, Editura Polirom, Iași. Popescu, M., 2002, „Violența domestică”, în Pop, L.M. (eds.), Dicționar de politici sociale, Editura Expert, București, pp. 805-812. Ramberg, I.
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
art of the long view: Planning for the future in an uncertain world, Bantam Doubleday Dell, New York. Wack, Pierre A. (1985), „Scenarios: Uncharted Waters Ahead”, Harvard Business Review, vol. LXIII, nr. 5, pp. 72-79. Zamfir, Cătălin (2005), Incertitudinea - o perspectivă psihosociologică, Editura Economică, București. Partea a III-atc "Partea a III‑a" POLITICI, PROBLEME ȘI INSTITUȚII DE SECURITATETC " POLITICI, PROBLEME ȘI INSTITUȚII DE SECURITATE" Capitolul 9tc " Capitolul 9" Politica de securitate a României (1878-2006). O perspectivă istoricătc "Politica de securitate a României
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
New Era,” NATO Review, vol. XXXIX, nr. 1. Yarger, Harry R. (2006), Strategic Theory for the 21st Century: The Little Book on Big Strategy, Strategic Studies Institute Monograph, US Army War College, Carlisle (PA). Zamfir, Cătălin (2005), Incertitudinea - o perspectivă psihosociologică, Editura Economică, București. Zartman, I. William (1995), Elusive Peace: Negotiating an End to Civil Wars, The Brookings Institution, Washington (DC). Zartman, I. William (ed.) (2005), Escalation and Negotiation in International Conflicts, Cambridge University Press, Cambridge. Zartman, I. William; J. Lewis
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
împreună cu doctorul Moreanu. După ce îl bate la mașină îl dăm la multiplicat și ... la treabă! - Stați puțin! - zic. Dar nu este bun, nu corespunde cu ceea ce am făcut eu! Dumneavoastră nu aveți de unde să știți cum trebuie conceput un chestionar psihosociologic pentru un studiu în teren, pentru că nu sunteți de specialitate. - Termină cu atitudinea asta, tovarășe! Fii mai cooperant în colectivul de muncă! Dacă am hotărât eu că este bun, este bun și vei lucra cu el! Și doctorul Moreanu a
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
care ne-o cereau tovarășii la Curriculum Vitae pe care ni-l cer universitățile occidentale. Dacă am fi vrut să fim niște intelectuali limfatici, am fi scris mai degrabă a scholarly book of a scholarly title: „România în tranziție; perspective psihosociologice”, sau orice altceva în genul ăsta care miroase a praf de bibliotecă. Și cărțile pe care le-am citit, și competența noastră ne-ar fi permis așa ceva. Ne-am fi ascuns încă o dată după text, am fi operat într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
lui, sau de sistemele cu care se învecinează, fie că este convergent sau divergent cu acestea. Capitolul III Comunicarea cu sistemele învecinate O legătură bună cu orice sistem învecinat poate aduce un plus de imagine pozitivă pentru propriul sistem. Studii psihosociologice atestă faptul că fiecare entitate, individ sau sistem, este interesată, în mod special, de ceea ce se întîmplă în imediata sa apropiere, pentru simplul motiv că orice schimbare din imediata sa apropiere poate avea urmări pozitive sau negative asupra acestor entități
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
art, L'Harmattan, Paris, 1999 MOULIN, RAYMONDE, L' artiste, l'institution et le marché, Flammarion, Paris, 1997 MUNTEAN, ANCA, Incursiuni în creatologie, Ed. Augusta, Timișoara, 1994 MUREȘAN, P., Culoarea în viața noastră, Ed. Ceres, București, 1987 NECULA, MARCEL, Rezultatele anchetei psihosociologice desfășurate la Muzeul Tehnicii Populare în CIBINIUM, Sibiu, 1974-1978 NECULA, VIORICA, "Muzeul american în aer liber. Probleme de educație a tineretului" în Studii și cercetări, Muzeul Satului, 1981 NICOLA, I., Tratat de pedagogie școlară, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
este mai ușor acceptată, mai firească și, desigur, mai frecventă decât dezvăluirea celui de-al doilea în fața primului. În același timp, mărturisirea este favorizată și de faptul că cei doi, de cele mai multe ori, nu se cunosc, pentru că un alt principiu psihosociologic afirmă că tocmai acolo unde nu există o cunoaștere reciprocă între două persoane, nevoia de autodezvăluire este mai mare. Mărturisirea păcatelor pe care o face penitentul nu trebuie privită doar ca o acuzare propriu-zisă și nici ca o enunțare fidelă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
într-un moment de tensiune afectivă sau de perturbare a conștiinței". Etimologic, suicidul inseamna "ucidere de sine însuși" (lat. sui = de sine, pe sine; caedere = a ucide). Ca termeni sinonimi se folosesc: autoagresiune, autokirie, autoliza etc. Din punct de vedere psihosociologic, fenomenului suicidar i se acordă semnificații multiple, ca aceea a urmării singurătății, a răzbunării, ca ultima sau unica soluție a unei situații intolerabile, înlăturării dependenței. O alta semnificație este aceea a menținerii onoarei; se consideră că suicidul poate fi sursa
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
sociale în România: 1990-1999, Editura Expert, București. World Bank, 2002, Transition. The First Ten Years. Analysis and Lessons for Eastern Europe and the Former Soviet Union. Zamfir, Cătălin, 1981, Filozofia istoriei, Editura Științifică, București. Zamfir, Cătălin, 1990, Incertitudinea. O perspectivă psihosociologică, Editura Științifică, București. Zamfir, Cătălin, 1999, Spre o paradigmă a gândirii sociologice, Editura Cantes, Iași. Zamfir, Cătălin (coord.), 1999, Politici sociale în România: 1990-1999, Editura Expert, București. Zamfir, Cătălin, 2001, Sociologie, etică și politică socială, Editura Universității din Pitești. Zamfir
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]