KorAP: Find »[drukola/base=psihosomatic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...34 >

828 matches

Corola-blog/BlogPost/346392_a_347721

Acasa > Versuri > Visare > STUDIU PSIHOSOMATIC. SINESTEZIE Autor: Aurel Avram Stănescu Publicat în: Ediția nr. 451 din 26 martie 2012 Toate Articolele Autorului Se lasă toamna pe alei stimată doamnă și noi în timp alegem amintiri rămase culese din tristețe dar cine ne condamnă că-n

STUDIU PSIHOSOMATIC. SINESTEZIE de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346392_a_347721]
pericol aiurit căzut din paradiziace pagini mistuite-n evoluționismul chemărilor prea-ancestrale și-atavicul fermecătoarelor năzbâtii iar la final aș vrea să-ți mângâi gândul îndelung. Gândul e ceva imaterial și trebuie neapărat concretizat... Gând sg = Sâni pl Referință Bibliografică: Studiu psihosomatic. Sinestezie / Aurel Avram Stănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 451, Anul II, 26 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Aurel Avram Stănescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului

STUDIU PSIHOSOMATIC. SINESTEZIE de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346392_a_347721]
Corola-publishinghouse/Science/285363_a_286692

nouă pentru literatura sa. Foarte succint, un tip particular de viziune, care poate fi numită generic operațională, prezentă în mod curent în sfera vieții, este transferată demonstrativ asupra literaturii. De aici și o serie de concepte-cheie ale programului - „optimizare, inginerie psihosomatică” - atât în sensul de practici terapeutice, cât și în accepția de atribute ale creației. Pasajele revelatoare sunt etalate în volumul Viață și semn: „Spuneam: o inginerie psihosomatică prin cuvânt. [...] În ce mod versetul nostru, enunțul nostru poate lovi tăcerea genetică

ANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/285363_a_286692]
asupra literaturii. De aici și o serie de concepte-cheie ale programului - „optimizare, inginerie psihosomatică” - atât în sensul de practici terapeutice, cât și în accepția de atribute ale creației. Pasajele revelatoare sunt etalate în volumul Viață și semn: „Spuneam: o inginerie psihosomatică prin cuvânt. [...] În ce mod versetul nostru, enunțul nostru poate lovi tăcerea genetică, poate coborî până la acel nivel de profunzime de unde vin exigențele ereditare? Iată întrebările acestei întretăieri între literatură și practicile optimizării, între care, repetăm, relația este bilaterală, influența

ANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/285363_a_286692]
Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616

ne controlăm stresul și să nu-l mai lăsăm să ocupe un loc atât de important în viața noastră, altfel el poate facilita apariția a diferite boli psihologice care se traduc prin probleme psihice. Este vorba de ceea ce numim boli psihosomatice: corpul și mintea sunt amândouă prinse în vârtej. Iată câteva modalități de a vă reduce stresul: În primul rând, învățați să respirați. Oamenii stresați și persoanele în vârstă respiră în general din partea superioară a toracelui și într-un mod ineficient

Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672

Alte comportamente: izolare, profil atipic Probleme de conduită Alte probleme care pot fi evaluate astfel (scale de sindromuri) Alte probleme care pot fi evaluate astfel Anxietate/depresie Anxietate sau timiditate Izolare/depresie Perfecționism Acuze somatice Probleme sociale Probleme sociale Acuze psihosomatice Probleme de gândire Probleme de familie Probleme de atenție Probleme emoționale Comportament caracterizat prin încălcarea regulilor Probleme cognitive Comportament agresiv Probleme de conduită Introversiune totală Probleme de controlare a furiei Extroversiune totală Hiperactivitate Probleme totale Indice ADHD Notă: Pentru referințele

Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
conțin scale de măsurare a acuzelor somatice Instrument Tranșă de vârstă Scală Inventarul de personalitate pentru adolescenți (Personality Inventory for Youth, PIY; Lachar & Gruber, 1995) 7-17 ani Scala somatică a acestui instrument este alcătuită din trei subscale ce privesc: sindromul psihosomatic, tensiunea musculară și anxietatea, preocuparea pentru boală. ASEBA (Achenbach & Rescorla, 2001) 6-18 ani Scala pentru sindromul acuzelor somatice și scala pentru problemele somatice (scale bazate pe DSM) sunt disponibile în toate cele trei versiuni ale ASEBA (părinte, educator, autoevaluare). CPRS-R

Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
Scala pentru sindromul acuzelor somatice și scala pentru problemele somatice (scale bazate pe DSM) sunt disponibile în toate cele trei versiuni ale ASEBA (părinte, educator, autoevaluare). CPRS-R:L (Conners, 1998) 3-17 ani Scala de evaluare pentru părinți conține o subscală psihosomatică. BASC (Reynolds & Kamphaus, 1992) 3-17 ani Toate cele trei versiuni ale BASC (părinte, educator, autoevaluare) conțin o scală privind somatizarea. Notă: Pentru referințele tuturor acestor instrumente, vezi Anexa B. Testați-vă cunoștințele Diagnosticul de tulburare de somatizare se pune rar

Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251

a contribuit la remedicalizarea psihiatriei (G. Ionescu, 1995), prin validarea noilor substanțe terapeutice cu ajutorul metodelor de evaluare psihologică. Pentru Pirozynschi (1988) „domeniul de acțiune, deși în mod diferit denumit, constituie totuși o zonă comună preocupărilor psihiatriei; nevrozele pentru Kretschmer, medicina psihosomatică pentru Commonwealth Found, efectele secundare neprevăzute și nedorite ale remediilor medicale pentru Balint, iar pentru toți relația medic-pacient”. Relația cu psihopatologia oferă psihologiei medicale posibilitatea abordării în cunoștință de cauză a unor personalități morbide, capabile să inducă în eroare pe

PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
a fost introdus abia în anii 1950 în discursul medical de către Alexander și Școala din Chicago. Pentru că psihosomatica prezintă raporturi complexe, incomplet cristalizate cu psihologia medicală vom prezenta punctul de vedere după I. B. Iamandescu (1998). O abordare din direcția psihosomatică permite realizarea următoarelor obiective: 1. Stabilirea ponderii factorului psihic în apariția bolii psihosomatice (factor de risc asociat) în ritmarea evoluției bolii psihosomatice (trigger-declanșant) ierarhizarea participării sale etiologice în context plurifactorial al bolii psihosomatice. 2. Impactul boală psihosomatică asupra psihicului bolnavului

PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
Școala din Chicago. Pentru că psihosomatica prezintă raporturi complexe, incomplet cristalizate cu psihologia medicală vom prezenta punctul de vedere după I. B. Iamandescu (1998). O abordare din direcția psihosomatică permite realizarea următoarelor obiective: 1. Stabilirea ponderii factorului psihic în apariția bolii psihosomatice (factor de risc asociat) în ritmarea evoluției bolii psihosomatice (trigger-declanșant) ierarhizarea participării sale etiologice în context plurifactorial al bolii psihosomatice. 2. Impactul boală psihosomatică asupra psihicului bolnavului recul somato-psihic generat de disconfortul simptomelor afectarea indicilor de calitate a vieții și

PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
cristalizate cu psihologia medicală vom prezenta punctul de vedere după I. B. Iamandescu (1998). O abordare din direcția psihosomatică permite realizarea următoarelor obiective: 1. Stabilirea ponderii factorului psihic în apariția bolii psihosomatice (factor de risc asociat) în ritmarea evoluției bolii psihosomatice (trigger-declanșant) ierarhizarea participării sale etiologice în context plurifactorial al bolii psihosomatice. 2. Impactul boală psihosomatică asupra psihicului bolnavului recul somato-psihic generat de disconfortul simptomelor afectarea indicilor de calitate a vieții și a inserției socio-profesionale așteptarea anxioasă a recidivelor bolii. 3

PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
B. Iamandescu (1998). O abordare din direcția psihosomatică permite realizarea următoarelor obiective: 1. Stabilirea ponderii factorului psihic în apariția bolii psihosomatice (factor de risc asociat) în ritmarea evoluției bolii psihosomatice (trigger-declanșant) ierarhizarea participării sale etiologice în context plurifactorial al bolii psihosomatice. 2. Impactul boală psihosomatică asupra psihicului bolnavului recul somato-psihic generat de disconfortul simptomelor afectarea indicilor de calitate a vieții și a inserției socio-profesionale așteptarea anxioasă a recidivelor bolii. 3. Personalitatea bolnavului premorbidă („primară”) (factor genetic + factori de risc biografic) secundară

PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
abordare din direcția psihosomatică permite realizarea următoarelor obiective: 1. Stabilirea ponderii factorului psihic în apariția bolii psihosomatice (factor de risc asociat) în ritmarea evoluției bolii psihosomatice (trigger-declanșant) ierarhizarea participării sale etiologice în context plurifactorial al bolii psihosomatice. 2. Impactul boală psihosomatică asupra psihicului bolnavului recul somato-psihic generat de disconfortul simptomelor afectarea indicilor de calitate a vieții și a inserției socio-profesionale așteptarea anxioasă a recidivelor bolii. 3. Personalitatea bolnavului premorbidă („primară”) (factor genetic + factori de risc biografic) secundară bolii. 4. Tulburări neuro-psihice

PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
recul somato-psihic generat de disconfortul simptomelor afectarea indicilor de calitate a vieții și a inserției socio-profesionale așteptarea anxioasă a recidivelor bolii. 3. Personalitatea bolnavului premorbidă („primară”) (factor genetic + factori de risc biografic) secundară bolii. 4. Tulburări neuro-psihice induse de boală psihosomatică (sau coexistente ori precedând boala psihosomatică) 5. Psihoterapia bolii psihosomatice - obiective strategia de prevenire sau atenuare a stresului psihic; modalități de antrenament pentru confruntarea cu stresul psihic; influențarea efectivă a simptomelor bolii psihosomatice; prioritate pentru formule de relaxare și participare

PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
afectarea indicilor de calitate a vieții și a inserției socio-profesionale așteptarea anxioasă a recidivelor bolii. 3. Personalitatea bolnavului premorbidă („primară”) (factor genetic + factori de risc biografic) secundară bolii. 4. Tulburări neuro-psihice induse de boală psihosomatică (sau coexistente ori precedând boala psihosomatică) 5. Psihoterapia bolii psihosomatice - obiective strategia de prevenire sau atenuare a stresului psihic; modalități de antrenament pentru confruntarea cu stresul psihic; influențarea efectivă a simptomelor bolii psihosomatice; prioritate pentru formule de relaxare și participare în grup. 6. Asigurarea unei bune

PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
a vieții și a inserției socio-profesionale așteptarea anxioasă a recidivelor bolii. 3. Personalitatea bolnavului premorbidă („primară”) (factor genetic + factori de risc biografic) secundară bolii. 4. Tulburări neuro-psihice induse de boală psihosomatică (sau coexistente ori precedând boala psihosomatică) 5. Psihoterapia bolii psihosomatice - obiective strategia de prevenire sau atenuare a stresului psihic; modalități de antrenament pentru confruntarea cu stresul psihic; influențarea efectivă a simptomelor bolii psihosomatice; prioritate pentru formule de relaxare și participare în grup. 6. Asigurarea unei bune complianțe terapeutice parteneriatul pentru

PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
bolii. 4. Tulburări neuro-psihice induse de boală psihosomatică (sau coexistente ori precedând boala psihosomatică) 5. Psihoterapia bolii psihosomatice - obiective strategia de prevenire sau atenuare a stresului psihic; modalități de antrenament pentru confruntarea cu stresul psihic; influențarea efectivă a simptomelor bolii psihosomatice; prioritate pentru formule de relaxare și participare în grup. 6. Asigurarea unei bune complianțe terapeutice parteneriatul pentru sănătate dintre medic și pacient asigurarea monitorizării tratamentului combaterea factorilor psihici perturbanți implicarea familiei personalului medico-sanitar auxiliar în echipa terapeutică (Luban Plozza). 7

PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
psihici perturbanți implicarea familiei personalului medico-sanitar auxiliar în echipa terapeutică (Luban Plozza). 7. Programe educaționale și inițiative organizatorice pentru diverse categorii de pacienți (diabetici, cardiaci, reumatici etc.). Având în vedere că psihologia medicală are în obiectivul său și „dialectica interacțiunilor psihosomatice” (Athanasiu) constituie un argument pentru a sublinia legătură cu fiziologia, patofiziologia, biochimia, medicina cibernetică (Restian) și în genere cu specialități incluse în patologia internă (medicină internă, edocrinologia, bolile de nutriție etc.). Un rol din ce în ce mai important în orientarea și evaluarea unor

PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
soartă („resemnare prezumtivă”, La Senne). Acceptă terapeutica (oricât ar fi de penibilă) fără opoziții - dar și ei recurg, nu rareori, la „vindecători”. Sentimentalii suferă în majoritate de ușoare dezechilibre mentale de tip depresiv, cenestopatic, cu hiperemotivitate etc.; la ei tulburările psihosomatice sunt frecvente. Colericii, anxioși și ei în fața bolii, recurg la medic fără întârziere; exagerează și sunt lipsiți de curaj (datorită importanței pe care o acordă valorilor elementare ale vieții: sănătate, plăcere). Boala le apare nu numai ca un obstacol - și

PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
care alterează cu perioade de epuizare). Pentru a-i obliga la repaus, este necesar uneori o deosebită insistență. Există, poate, o corelație între temperamentul pasionat și unele tulburări mentale (schizofrenie, paranoia); în schimb (spre deosebire de sentimentali) pasionații prezintă mai rar afecțiuni psihosomatice. Sanguinicii sunt cei mai puțin anxioși în fața bolii. Ei se supun tratamentului cu oarecare înțelegere, dar așteaptă „ultimul moment” pentru a se consulta (această decizie se ia, de cele mai multe ori, sub influența anturajului). Este greu să impunem unui sanguinic încetarea

PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
dar și prin tendința sa la avariție). Sanguinicii sunt relativ sănătoși; bolile de care suferă sunt frecvent rezultatul înclinației lor de a gusta toate plăcerile vieții. Flegmaticii consultă pentru tulburări precise, bine caracterizate: boli constituite, mai puțin tulburări mentale sau psihosomatice. Atitudinea poate fi corectă sau „indiferentă”, în sensul de a lăsa pe medic să suporte tot greul tratamentului. Dacă sunt fideli, constanți și ascultători, acest fapt este legat mai mult de un anumit simț al datoriei,decât de participarea afectivă

PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
îl interesează destul de puțin, iar persoana medicului - deloc. Tendințele lor conservatoare îi fac să ia medicamentele cu regularitate, până la obișnuință sau toxicomanie. Nu caută să influențeze pe medic, nu abuzează de concedii. Suferințele lor banale sunt obezitatea, constipația și tulburările psihosomatice. Profilul patologic seamănă cu cel al sentimentelor. 2.3.1. Tipul de personalitate și boala Cunoașterea tipului de personalitate permite stabilirea unei conduite terapeutice medicale individualizate, în funcție de aceste coordonate psihologice. În acest sens prezentăm clasificarea și descrierea pe care K.

PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
adaptare la cerințele vieții în lipsa unor împrejurări exterioare favorabile. Personalitățile accentuate prezintă interes pentru clinicianul de orice specialitate, deoarece prezintă dificultăți în adaptarea la boală, ridică obstacole în interacțiunea medic-pacient și în calea tratamentului, favorizează apariția unor stări morbide (atât psihosomatice cât și somatice). Cercetările efectuate de K. Leonhard în clinica berlineză (Sitle pe adulți și Critjahr la copii) au arătat că aproximativ jumătate din populație poate fi consideră ca neieșind din comun, iar cealaltă jumătate ca „accentuată”. Este greu să

PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
care se examinează aportul social și cultural pozitiv al accentuării personalității. De exemplu, combinația dintre firea introvertită și cea demonstrativă promovează înclinațiile poetice și artistice. Din două psihopatii asociate poate rezulta un om „normal”. 2.4. Principii fundamentale ale abordării psihosomatice În ultimele decenii a devenit din ce în ce mai clar că distincția obișnuită dintre maladiile organice și cele funcționale poate fi pusă sub semnul întrebării. Medicii au început să înțeleagă că bolile apar adesea pe fondul mai multor factori. De aici a rezultat

PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]