173 matches
-
spartan care nu a mișcat În front, deși o vulpe Îi rodea vintrele!... Bucuria (mai mult emoția Întâlnirii cuiva asemănător - de altfel, orice om viu ne este asemănător -; Îmi este scumpă această emoție specială pe care am „moștenit-o” de la puberul și adolescentul care am fost, emoția Întâlnirii celuilalt, care nu rareori mă face să mă bâlbâi, la propriu, dar și În mai profundul meu echilibru interior, această emoție care În esență este semnul cel mai direct, mai clar, al faptului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
În aceiași termeni care fuseseră folosiți Înainte contra camarilei ceaușiste. Spre deosebire de Cioran, firea lui Ionescu Îmi era străină, În sensul că el afecta mai ales sarcasmul și ironia, ca forme de apreciere sau comentariu, unul dintre acele temperamente jucăușe, de puber neobosit, dublat, se’nțelege, de marea sa experiență de viață și literară franceză. Nu lipsit Însă de o anume ranchiună față de felul În care, În tinerețe, fusese receptat de colegii mai vârstnici și mai celebri ai scenei literare românești. E
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
nostru de la Rășinari nu Îmbătrânise, nu se maturizase cu o zi din clipa când, cu mare probabilitate, a Întâlnit prima femeie frumoasă, intangibilă, prima sa Beatrice și, ca să se apere de „violența, de pericolul Frumuseții”, a avut reflexul nu puținor puberi de a blestema fascinanta apariție!... Nu, nu ca pe un vituperant Savonarola, ci ca pe un stângaci și isteroid Don Juan Îl văd pe schimnicul ce locuia, o Îngustă mansardă pe rue de l’Odeon: cum să Întorci spre tine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
deodată strâns și implacabil de gheara patosului pentru literatură. O carieră visată și, probabil, nu puțini au fost cei cărora le-am stârnit un zâmbet de compătimire observând cu ușurință disproporția jenantă între „starea mea socială” și visurile mele de puber întârziat. Țin minte, vreo doi ani am trăit cu Mica Cucu, cântăreață într-un cor profesionist, ba am și locuit la ea, în blocul Casata, ce a căzut la cutremurul din ’77, un studio unde nu rareori ceata mea de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
a rămas până azi neterminat și nu am aflat nici eu însumi prin ce aventuri mărunte, ciudate și traumatizante, dar într-un fel miraculoase, urma să mai treacă Herbert, cel care la 10 ani „suferea de teribila boală a eternilor puberi - plictiseala”! După apariția romanului, „spaima” mea nu a încetat; primele două cronici, apărute în publicații de mare tiraj - Flacăra și Informația Bucureștiului, au fost net negative. Apoi, explozia: Contemporanul - N. Manolescu, Gazeta literară - Lucian Raicu și Luceafărul - Cornel Regman, reviste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
confuzie morală. Revin, pentru că bâlciul continuă. Cu cât reperele istoriei cotidiene și ale propriului comportament sunt mai șubrede, cu atât se invocă mai des prestigiul hieratic al principiilor. Te miri cine, câte un bătrânel hârșit în rele, sau câte un puber fără biografie, câte un publicist nervos, sau câte un politician improvizat, dame dezamăgite, afaceriști falimentari, demagogi, mătuși didactice și vedete romanțioase, toți se trezesc vorbind, din când în când, despre principii. Ne refugiem în aerul rarefiat al principiilor, ne justificăm
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
intelectual liber. Până la vârsta de 12 ani, copilul nu trebuie să fie forțat să se instruiască prin studiul cărților, adevărata sa educație rezultând din cunoașterea senzorială nemijlocită a mediului natural și social care-l înconjoară. Până la această etate, copilul sau puberul ar trebui crescut în mediul rural și nu în lumea viciilor, specifică doar mediului urban. Etapa următoare de vârstă, de la 12 la 15 ani, trebuie să faciliteze educația și instrucția juvenilă și preadolescentă cu deprinderea muncii, cu descoperirea și descifrarea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
poate produce o creștere naturală a acestuia. Cronologic, educația ar trebui să urmeze câteva etape în devenirea sociopsihologică a copilului: 0-12 ani este etapa în care precumpănitoare este educația fizică; 12-15 ani este etapa destinată instrucției în vederea dezvoltării intelectuale a puberului; 15-18 ani este etapa adolescenței și a pregătirii pentru prima tinerețe, respectiv pentru viață, în care precumpănitoare ar trebui să fie educația moral-afectivă și cea sexuală; ultima etapă în formarea tânărului începe de la 18 ani, iar educația religioasă, preceptele morale
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
o viață normală se consumă în tînjire, respectiv în regret, în frustrarea lui e prea devreme și în tristețea lui e prea tîrziu. în fond, atunci cînd Max se îndrăgostește pentru prima dată, el nu suferă altfel decît orice alt puber a cărui ignoranță cască un hău de netrecut între dorință și realizarea ei. Iar spre sfîrșitul vieții, cînd își scrie memoriile, spiritul lui nu e mai uzat, nici mai gheboșit de fructele grele ale experienței decît al altor bătrîni. Numai
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
dinamică excepțională în timp, cu multideterminări și multicondiționări, dar și din poziția oarecum incertă pe care o ocupă adolescentul în sistemul perioadelor evolutive ale vieții. Locul lui în sistemul relațiilor sociale este mai bine conturat și precizat decât cel al puberului. Totuși adolescentul oscilează din punct de vedere al comportamentului între copilărie și maturitate, fiind însă întors mai mult cu fața spre adult. Despre adolescență s-a scris mult, mai mult decât despre oricare altă etapă a dezvoltării umane. Această perioadă
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
de sine este lung și sinuos, caracteristicile imaginii de sine constituite în copilărie, dar mai ales aprecierile furnizate de ceilalți, influențând procesul actual de identificare. Mai mult, succesul sau eșecul școlar, adaptarea sau inadaptarea școlară, ca și modul în care puberul este privit de colegi și de profesori, pot afecta adesea structurarea imaginii și a conștiinței de sine. Procesul identificării și al dezvoltării conștiinței de sine presupune însă și raportarea la cei din aceeași generație, la grupul de aceeași vârstă. În
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
colegi și de profesori, pot afecta adesea structurarea imaginii și a conștiinței de sine. Procesul identificării și al dezvoltării conștiinței de sine presupune însă și raportarea la cei din aceeași generație, la grupul de aceeași vârstă. În cazul în care puberul are o conștiință de sine mai înaltă decât modul în care este evaluat de ceilalți, el se va simți izolat, încercând să găsească forme de exprimare proprie care să-i aducă admirația și acceptarea celorlalți. Astfel, se explică teribilismele, manifestările
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
el le resimte, atât de nevoile apărute încă în pubertate, dar convertite acum sub alte forme, cât și de noile nevoi apărute la acest nivel al dezvoltării. Nevoia de a ști a școlarului mic, convertită în nevoia de creație a puberului, devine și mai acută la adolescent, luând forma creației cu valoare socială, nu doar subiectivă. Ceea ce caracterizează activitatea intelectuală a adolescenților este modificarea ei structurală prin dezvoltarea unui nou nivel intelectual, numit de Piaget stadiul operațiilor formale, evidențiat prin reactivarea
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
părinților Fluctuațiile inerente sociale, economice induc modificări și diferențieri culturale în „aparatul" psiho-moral de conduită, de comunicare între părinți și copii, care conține abilități, capacități de interrelaționare dar și nevoia permanentă de a cunoaște evoluția socială și individuală a copilului, puberului, adolescentului. Acesta cu atât mai mult cu cât se acceptă că „profesia" de părinte este extrem de dificilă, de solicitantă și dinamică. 50 52 IV. COMUNICAREA INTERGRUPALĂ 1. Metode și tehnici de cunoaștere a grupurilor Metoda “Profilul psihosocial al grupului” Oamenii
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
Fluctuațiile sociale, economice inerente induc modificări și diferențieri culturale în “aparatul” psiho moral de conduită, de comunicare între părinți și copii, care conțin abilități, capacități de interrelaționare, dar și nevoia permanentă de a cunoaște evoluția socială și individuală a copilului, puberului, adolescentului, cu atât mai mult cu cât se acceptă că “profesia” de părinte este extrem de dificilă, de solicitantă și dinamică. În secolul 19 se considera că pentru viața subiectului uman, copilăria reprezintă un segment deosebit de important, fapt reflectat în multitudinea
Arta de a fi părinte by Prof. Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1389]
-
portretistica psihologică a adolescentului a fost prezentată ca fragilă, implicată Într-un fel de trecere prin păcatul originar. Cei doi autori prezintă două posturi diferite ale adolescentului: omul bun și omul rău. Până la sfarșitul secolului al XX -lea interesul pentru puberi și adolescenți a crescut mereu și a dus la accente mai numeroase. Autori de referintă, precum A.Gesell, M.Debesse, H.Wallon, Bianca și Rene Zazzo, A.Osterieth și mulți alții au Început să fie preocupați de adolescentul modern, prezentând
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
două ori victime: ale pubertății lor nărăvașe și ale mediului școlar. Legat de noul aspect pe care corpul Îl capătă și de caracterele secundare care fixează schema corporală În liniile identității de sex, apare ca extrem de frecventă și prezentă preocuparea puberilor pentru propria lor Înfațișare. Sunt practici școlare care țin cont de această necesitate și acordă timp elevilor pentru a se Îngriji și a-și aranja ținuta Înaintea activităților. Altfel, o vor face pe ascuns În timpul orei. Deși În general perioada
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
sunt necorespunzătoare. Nu de puține ori, responsabil de acest fapt este programul școlar și Încărcătura nepermisă a temelor pentru acasă, “boala" mai veche a sistemului nostru școlar. 2.2.2 Caracteristici socio- morale In ceea ce privește dezvoltarea psihosocială, după Erikson, puberii se află În faza de identitate vs confuzia rolurilor sociale. Independența crescândă duce la primele gânduri privind identitatea. Preocuparea fața de prezentarea de sine și rolurile de sex este mai mare decât cea pentru orientarea vocatională. Regulile grupului devin sursa
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
Europeană a propus reducerea cu 10% a gazelor cu efect de seră în intervalul 2011-2020. În România, la sfârșitul anului 2007 a fost inaugurată Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului. Sunt monitorizați principalii poluanți atmosferici (CO, CO2, SO2, NOx, puberi în suspensie, ozon, benzen, Pb și alte metale greleă. Calitatea aerului este reprezentată prin indici sugestivi stabiliți pe baza valorilor concentrațiilor principalilor poluanți atmosferici. Protecția atmosferei este parte integrantă a Protecției Mediului. Legile din domeniul protecției mediului înconjurător, abordează toate
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
Scenele de sex sînt paralizante: Ghe, bărbat de 50 de ani ajuns la a doua soție, este profund rănit de faptul că demoazela nu e virgină și descrie ceea ce se întîmplă între ei în termeni care evocă mai degrabă un puber traumatizat de "primul contact" decît un bărbat cu experiență. Ni se vorbește despre "balta orgasmului ei, care clipocea în timpul actului sexual (dar pe ea n-o deranja) cînd stătea deasupra mea", despre "știința limbii introduse adînc în gura mea" care
Spune-mi ce parfum folosești... ca să-ți spun cine ești by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14866_a_16191]
-
roman la altul, puține lucruri se modifică - și într-o măsură nesemnificativă - în lumea ficțională a lui Radu Aldulescu. Excepția ar fi putut-o ilustra Proorocii Ierusalimului (2004), în a cărui ecuație apărea și Occidentul putred, Parisul pedofililor consumatori de puberi răsăriteni. Dar schimbând pe acest interval meridianul geografic, autorul își păstrează formula structurantă și caracterizantă: o succesiune de secvențe suculente, dezvoltate și montate cinematografic, cu apariții episodice de personaje secundare intersectând traiectoria comună a picareștilor eroi centrali. Curiozitatea neliniștită a
Vremuri grele by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7641_a_8966]
-
a doua adagio concertul pentru pian edvard grieg „...spaima aceasta înseamnă că nimeni nu moare cel puțin încă un timp câtă vreme ți-e frică privindu-i pe cei care au murit“ te va nedumiri vocea mea domnișoară a unui puber scos la tablă să spună ce vede acolo tare mai tare în planșa aia cu trupul strigând viață viață - sau poate e vocea asinului fiu al asinei cel ce poartă desaga sfințeniei pe la ora asta părăseam singapore editura era la
1968 noiembrie (tot o poveste) by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/2571_a_3896]
-
căciulă imaginară, trântind apoi cu palma de masă: Nu mă mai lasă chestia asta de pe capul meu" - îi jucau ochii în lacrimi." Saviana Stănescu afirmă că manuscrisele lui semănau cu "ierbarul unui savant îndrăgostit de natura umană sau al unui puber candid, bântuit de spasme erotice, eretice, nevrotice și, desigur estetice". Și așa mai departe. Acestor evocări li se adaugă lapidarele studii critice semnate de Alexandru Condeescu și Mircea Martin. Alexandru Condeescu caracterizează inspirat natura caietului-manuscris: "Din munca neostenită și înfrigurată
Cine a fost Cristian Popescu? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17192_a_18517]
-
el. era lumină și vînt. va fi noapte, va fi bine e o lumină piezișă pe lucruri de la cel mare la cel mic. s-ar spune că-mi cercetează fața dar despre cele ce află nu-mi spune nimic. afară puberii accelerează lacom închis în inimă ornicul. dintre salcîmi răsare curînd întunericul. va fi noapte va fi bine în cap lumea veghează. c-o dăltiță fină de oțel, s-o sculpteze mîna visează.) sînt unele nopți... sînt unele nopți înguste cît
Poezie by Mariana Codruț () [Corola-journal/Imaginative/11252_a_12577]
-
Marian a fost agresat în plină stradă de un derbedeu care părea să facă parte din publicul-țintă al Antenelor. Deci, incitarea la violență nu-i chiar așa o vorbă-n vânt... Revenind la maimuțoiul nostru, el juisează probabil, alături de alți puberi loviți de damblaua anti-„băsistă”, la gândul ca-n 2014 se termină mandatul președintelui. Așa, si? Păi, are și Mirciulică o dorință. Să se “p... pe mormântul nostru”, cum îi spunea la un moment dat lui Ion Cristoiu. Sigur, asta
Mircea Badea și Sabin Orcan se amenință cu bătaia pe Facebook () [Corola-journal/Journalistic/49954_a_51279]