172 matches
-
noilor exigențe developmentale legate de pubertate și puber ca proces fiziologic și psihic individual pe de o parte, și de adolescență ca proces familial și social pe de altă parte. Întrepătrunderea acestor două dimensiuni, depresivă și impulsivă, care în ceea ce privește pubertatea, puberul și adolescența trebuie să fie elaborate și depășite, explică motivul pentru care nu regăsim o psihopatologie și mai ales o nosografie specifică tentativei de suicid a adolescentului. Ne propunem deci, în cele ce urmează, să prezentăm unul sau unele modele
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
în legătură cu riscurile acestor transformări impuse de perioada pubertară se va desfășură travaliul de analiză, rememorarea copilăriei fiind cel mai adesea înțeleasă ca expresie a unei rezistențe decât ca o avansare psihodinamică. Din acest punct de vedere am putea spune că puberul transformă istoria copilului într-o subiectivitate infantilă și de-istorizată: puberul sacrifică copilăria pentru a se transforma în subiect și orice revenire la această copilărie apare ca o posibilă rezistență. Rezultat al perioadei pubertare, infantilul este însușirea subiectivă a reziduului sacrificial
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
desfășură travaliul de analiză, rememorarea copilăriei fiind cel mai adesea înțeleasă ca expresie a unei rezistențe decât ca o avansare psihodinamică. Din acest punct de vedere am putea spune că puberul transformă istoria copilului într-o subiectivitate infantilă și de-istorizată: puberul sacrifică copilăria pentru a se transforma în subiect și orice revenire la această copilărie apare ca o posibilă rezistență. Rezultat al perioadei pubertare, infantilul este însușirea subiectivă a reziduului sacrificial al copilăriei. Într-un anume fel travaliul puberului se opune
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și de-istorizată: puberul sacrifică copilăria pentru a se transforma în subiect și orice revenire la această copilărie apare ca o posibilă rezistență. Rezultat al perioadei pubertare, infantilul este însușirea subiectivă a reziduului sacrificial al copilăriei. Într-un anume fel travaliul puberului se opune rememorării copilăriei: „cu cât elaborarea adolescentă se manifestă mai mult, cu atât infantilul, scufundat în scena pubertară, evadează și se organizează” (Gutton, 2000). Se înțelege că eventuala insistență a terapeutului de a evoca, cu un adolescent anume, scene
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
vârsta pubertală a conflictelor, când apar numeroase cazuri de inadaptare, de rupere a echilibrului psihic în favoarea „emoționalității” când „tensiunea interioară este mai puternică decât controlul de sine”, când instalarea funcțiilor de reproducere generează transformări ce influiențează capacitatea intelectuală, afectivitatea, temperamentul puberului. Chiar dacă preadolescenții nu răspund în toate cazurile de contrariere prin acte de ostilitate/opoziționism, atitudinile lor în dezacord cu exigențele școlare și sociale, - facilitatea, adesea, de insuficienta lor supraveghere, de libertățile prea mari care li se acordă sau, dimpotrivă, de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
ori victime: ale pubertății lor nărăvașe și ale mediului școlar. Legat de noul aspect pe care corpul îl capătă și de caracterele sexuale secundare care fixează schema corporală în liniile identității de sex, apare ca extrem de frecventă și prezentă preocuparea puberilor pentru propria înfățișare. Sunt practici școlare care țin cont de această necesitate și acordă timp elevilor pentru a se îngriji și a-și aranja ținuta înaintea activităților. Altfel, o vor face pe ascuns în timpul orelor. Deși în general perioada nu
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
In afară însă de această îmbinare, mult mai specific pentru pubertate este efortul de depășire a particularităților psihologice ale micii școlarități, de convertire a lor în forme noi și mult mai profunde de manifestare. În ceea ce privește nevoile și instrumentarea psihică a puberului, Mielu Zlate consideră că pe primul loc se află nevoia de cunoaștere, puberul manifestând o imensă curiozitate față de tot ceea ce îl înconjoară, o puternică nevoie de a ști, de a cunoaște și înțelege 71. Solicitările ce vin de la realitate sunt
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
de depășire a particularităților psihologice ale micii școlarități, de convertire a lor în forme noi și mult mai profunde de manifestare. În ceea ce privește nevoile și instrumentarea psihică a puberului, Mielu Zlate consideră că pe primul loc se află nevoia de cunoaștere, puberul manifestând o imensă curiozitate față de tot ceea ce îl înconjoară, o puternică nevoie de a ști, de a cunoaște și înțelege 71. Solicitările ce vin de la realitate sunt numeroase și de intensități diferite. Incercând să le facă fața, își perfecționează instrumentele
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
diferitele componente ale activității psihice: percepția, reprezentarea, memoria, limbajul, imaginația, etc., producând astfel importante modificări în structura și funcționalitatea de ansamblu a cunoașterii. Nu este vorba doar de o amplificare cantitativă a acesteia, cât, mai ales, de una calitativă, pe puber interesându-l nu atât cunoștințele în sine cât raportarea lor unele la altele, integrarea lor în ansambluri tot mai complexe și variate, manifestând atracție pentru colecționare, clasificare, ierarhizare. La această vârstă, copilul "își pune ordine” în cunoștințe, și le ordonează
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
criterii, ajungând la formarea unor rețele, piramide sau sisteme de noțiuni.72 Cea oare îl ajută cel mai mult la finalizarea unui asemenea proces este gândirea, care în această perioadă se afla în stadiul desăvârșirii operațiilor concrete. Deși cucerește raționamentul, puberul este legat încă de concret și, abia pe la 12 ani, peste gândirea concretă se suprapune gândirea formală, eliberată de incidențele concrete. Printre principalele caracteristici 71 P.Golu, M.Zlate, B.Verza, "Psihologia copiluluiî”, Editura Didactica și Pedagogică, București, 1993, p.
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
celelalte procese psihice, restructurându-le, îmbogățindu-le, introducând în ele ordinea și logica. Acum reprezentările capătă și ele un și mai accentuat caracter generalizat, acoperind o clasa mai mare de obiecte și dispunând de un grad de obiectivitate crescut. Memoria puberului, care până la aceasta vârsta dispunea de o fidelitate foarte mare, având un pronunțat caracter mecanic, devine tot mai pregnant una logică, bazată pe selecția elementelor esențiale, pe scheme logice și pe înțelegerea celor memorate. Modificări importante suportă procesele de întipărire
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
recunoașterii recurge la asociații între reprezentări, iar reactualizarea pe baza reproducerii presupune restructurarea verbală a materialului memorat în stil propriu. Sub influența gândirii se dezvolta și limbajul, atât sub raport cantitativ (s-a stabilit că în debitul verbal oral al puberului apar 60-120 de cuvinte pe minut), cât și sub raport calitativ (apar asociații bogate in semnificații noi, se amplifică limbajul activ). Creșterea potențialului asociativ al limbajului, stabilirea planului de idei, problematizarea ideilor, creația unor cuvinte noi, etc., se datorează tocmai
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
cuvinte pe minut), cât și sub raport calitativ (apar asociații bogate in semnificații noi, se amplifică limbajul activ). Creșterea potențialului asociativ al limbajului, stabilirea planului de idei, problematizarea ideilor, creația unor cuvinte noi, etc., se datorează tocmai dezvoltării gândirii. 50 Puberul ajunge să-și formeze un anumit stil cognitiv, un stil de a gândi (analitic sau sintetic), de a memora (mecanic sau logic), el devine tot mai conștient de posibilitățile sale intelectuale pe care încearcă să le stăpânească, să și le
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
ajungând la rime, metafore, alegorii, pubertatea fiind, de altfel, perioada în care copilul scrie primele poezii, schițe sau povestiri. Apare nevoia de a-și exprima și exterioriza propriile sale trăiri psihice prin imagini și idei artistice. Acest fapt este caracteristic puberului în ceea ce privește viața sa psihica. Schimbarea, modificarea, adăugarea, transfigurarea celor auzite, învățate sau trăite, devine o modalitate curentă de acțiune. Astfel, nevoia de a ști a școlarului mic se convertește în nevoia de creație a puberului 73. b. Gândirea și limbajul
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
artistice. Acest fapt este caracteristic puberului în ceea ce privește viața sa psihica. Schimbarea, modificarea, adăugarea, transfigurarea celor auzite, învățate sau trăite, devine o modalitate curentă de acțiune. Astfel, nevoia de a ști a școlarului mic se convertește în nevoia de creație a puberului 73. b. Gândirea și limbajul elevului de gimnaziu În cadrul relației dintre gândire și limbaj, este de menționat faptul că acestea nu se confundă între ele, dar sunt intim legate chiar în momentele ei contradictorii. Sistemul lexical individual este un sistem
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
In afară însă de această îmbinare, mult mai specific pentru pubertate este efortul de depășire a particularităților psihologice ale micii școlarități, de convertire a lor în forme noi și mult mai profunde de manifestare. În ceea ce privește nevoile și instrumentarea psihică a puberului, Mielu Zlate consideră că pe primul loc se află nevoia de cunoaștere, puberul manifestând o imensă curiozitate față de tot ceea ce îl înconjoară, o puternică nevoie de a ști, de a cunoaște și înțelege 71. Solicitările ce vin de la realitate sunt
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
de depășire a particularităților psihologice ale micii școlarități, de convertire a lor în forme noi și mult mai profunde de manifestare. În ceea ce privește nevoile și instrumentarea psihică a puberului, Mielu Zlate consideră că pe primul loc se află nevoia de cunoaștere, puberul manifestând o imensă curiozitate față de tot ceea ce îl înconjoară, o puternică nevoie de a ști, de a cunoaște și înțelege 71. Solicitările ce vin de la realitate sunt numeroase și de intensități diferite. Incercând să le facă fața, își perfecționează instrumentele
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
diferitele componente ale activității psihice: percepția, reprezentarea, memoria, limbajul, imaginația, etc., producând astfel importante modificări în structura și funcționalitatea de ansamblu a cunoașterii. Nu este vorba doar de o amplificare cantitativă a acesteia, cât, mai ales, de una calitativă, pe puber interesându-l nu atât cunoștințele în sine cât raportarea lor unele la altele, integrarea lor în ansambluri tot mai complexe și variate, manifestând atracție pentru colecționare, clasificare, ierarhizare. La această vârstă, copilul "își pune ordine” în cunoștințe, și le ordonează
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
criterii, ajungând la formarea unor rețele, piramide sau sisteme de noțiuni.72 Cea oare îl ajută cel mai mult la finalizarea unui asemenea proces este gândirea, care în această perioadă se afla în stadiul desăvârșirii operațiilor concrete. Deși cucerește raționamentul, puberul este legat încă de concret și, abia pe la 12 ani, peste gândirea concretă se suprapune gândirea formală, eliberată de incidențele concrete. Printre principalele caracteristici 71 P.Golu, M.Zlate, B.Verza, "Psihologia copiluluiî”, Editura Didactica și Pedagogică, București, 1993, p.
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
celelalte procese psihice, restructurându-le, îmbogățindu-le, introducând în ele ordinea și logica. Acum reprezentările capătă și ele un și mai accentuat caracter generalizat, acoperind o clasa mai mare de obiecte și dispunând de un grad de obiectivitate crescut. Memoria puberului, care până la aceasta vârsta dispunea de o fidelitate foarte mare, având un pronunțat caracter mecanic, devine tot mai pregnant una logică, bazată pe selecția elementelor esențiale, pe scheme logice și pe înțelegerea celor memorate. Modificări importante suportă procesele de întipărire
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
recunoașterii recurge la asociații între reprezentări, iar reactualizarea pe baza reproducerii presupune restructurarea verbală a materialului memorat în stil propriu. Sub influența gândirii se dezvolta și limbajul, atât sub raport cantitativ (s-a stabilit că în debitul verbal oral al puberului apar 60-120 de cuvinte pe minut), cât și sub raport calitativ (apar asociații bogate in semnificații noi, se amplifică limbajul activ). Creșterea potențialului asociativ al limbajului, stabilirea planului de idei, problematizarea ideilor, creația unor cuvinte noi, etc., se datorează tocmai
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
cuvinte pe minut), cât și sub raport calitativ (apar asociații bogate in semnificații noi, se amplifică limbajul activ). Creșterea potențialului asociativ al limbajului, stabilirea planului de idei, problematizarea ideilor, creația unor cuvinte noi, etc., se datorează tocmai dezvoltării gândirii. 50 Puberul ajunge să-și formeze un anumit stil cognitiv, un stil de a gândi (analitic sau sintetic), de a memora (mecanic sau logic), el devine tot mai conștient de posibilitățile sale intelectuale pe care încearcă să le stăpânească, să și le
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
ajungând la rime, metafore, alegorii, pubertatea fiind, de altfel, perioada în care copilul scrie primele poezii, schițe sau povestiri. Apare nevoia de a-și exprima și exterioriza propriile sale trăiri psihice prin imagini și idei artistice. Acest fapt este caracteristic puberului în ceea ce privește viața sa psihica. Schimbarea, modificarea, adăugarea, transfigurarea celor auzite, învățate sau trăite, devine o modalitate curentă de acțiune. Astfel, nevoia de a ști a școlarului mic se convertește în nevoia de creație a puberului 73. b. Gândirea și limbajul
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
artistice. Acest fapt este caracteristic puberului în ceea ce privește viața sa psihica. Schimbarea, modificarea, adăugarea, transfigurarea celor auzite, învățate sau trăite, devine o modalitate curentă de acțiune. Astfel, nevoia de a ști a școlarului mic se convertește în nevoia de creație a puberului 73. b. Gândirea și limbajul elevului de gimnaziu În cadrul relației dintre gândire și limbaj, este de menționat faptul că acestea nu se confundă între ele, dar sunt intim legate chiar în momentele ei contradictorii. Sistemul lexical individual este un sistem
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
apariția unor nevoi noi, specifice acestei vârste, dar și a unor puternice modificări morfofuncționale și psihice, marcând începutul maturizării fizice și psihice a individului (etapă de formare intensă a personalității, de constituire a conștiinței morale). Accentuăm aici tendința evidentă a puberilor de a ieși în evidență atât din punct de vedere al relațiilor sociale, al manifestărilor psihice (tendință datorate dezvoltării proceselor psihice raționale), cât și din punct de vedere al etalării aspectului Jogging de la A la Z II 63 fizic (băieții
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]